RĂZBOIUL DIN Bosnia (1992-1995) s-a soldat cu 97.207 morţi, potrivit unui studiu ale cărui rezultate au fost anunţate joi şi care reduce la jumătate bilanţul persoanelor ucise admis în general până acum, relatează AFP.

Obiectivul studiului a fost “reducerea spaţiului pentru manipularea cifrelor privitoare la crimele de război”, a declarat Mirsad Tokaca, directorul Centrului de documentare şi cercetare de la Sarajevo (IDC).

Aceasta este prima listă a morţilor stabilită pe cale “ştiinţifică”, iar acest nou bilanţ corectează cifrele prezentate până acum de comisiile etnice, care variau între 25.000 şi 329.000 de victime, a explicat el. Cele trei comunităţi bosniace - sârbă, croată şi musulmană - nu au reuşit să se pună de acord pe tema numărului victimelor războiului. Numărul “de peste 200.000 de morţi”a fost în general citat în ţară şi de responsabili internaţionali.

Potrivit IDC, a cărei activitate a fost validată de experţi internaţionali, printre care ai ONU, aproape 40.000 de persoane ucise (40,9%) erau civili, majoritatea musulmani (83%), circa 10 % erau sârbi, iar 5,45 % croaţi. În ceea ce priveşte militarii ucişi, 53,8 % erau musulmani, 36 % sârbi şi 9,78 % croaţi.

“Nu este vorba doar despre cifre.În spatele fiecărui număr a existat o persoană, un destin uman”, a subliniat Tokaca.

IDC are fotografii cu 55.000 de victime. Institutul, a cărui funcţionare este susţinută de guvernul norvegian, a lucrat la acest proiect timp de patru ani. IDC mai vrea să strângă elemente despre cei a căror moarte a fost provocată indirect de război, în circumstanţe ca lipsa îngrijirii medicale sau accidente. Tokaca a citat exemplul a 12 bebeluşi morţi pentru că spitalul în care se aflau nu mai beneficia de oxigen, sau cazul a şase persoane strivite de un container cu ajutoare aruncat din avion.

Trei experţi au confirmat credibilitatea datelor strânse de IDC în “Cartea morţilor din Bosnia”. Printre ei figurează Ewa Tabeau, care a lucra cu biroul procurorului TPI. Studiul este “un excelent exemplu de transparenţă, corectitudine, graţie unei abordări metodice bazată pe fapte”, a spus ea.

Un alt expert a spus, întrebat dacă bilanţul ar putea fi acceptat de toate părţile din conflictul bosniac, că este vorba despre o chestiune politică, în care presa ar putea “fi de mare ajutor”.

Înainte de război, Bisnia avea 4,4 milioane de locuitori, dintre care 43 % musulmani, 31 % sârbi şi 17 % croaţi. În prezent, populaţia sa este estimată la 3,8 milioane de persoane, dintre care 40 % musulmani, 30 % sârbi şi 10 % croaţi. (DI)