Mişcarea naţionalistă a etnicilor albanezi din provincia Kosovo, ce solicită încheierea prezenţei internaţionale este susţinută de sărăcie şi de nemulţumiri, se arata intr-un comentariu realizat de Krenar Gashi pentru Reteaua Balcanica de Investigatii Media (www.birn.eu.com).

SAPTAMINA ACEASTA [trecuta, n. AM], Tribunalul Municipal din Pristina a trimis în arest, pentru 10 zile, 82 de protestatari care au blocat poarta principală a misiunii ONU în Kosovo, UNMIK, în cadrul unui protest prin care cereau „internationalilor” să plece din Kosovo.

Protestul, condus de Albin Kurti, liderul mişcării Vetëvendosje (Propria Decizie), a atras şi membri ai altor formaţiuni radicale şi a provocat temeri că situaţia securităţii în regiune s-ar putea deteriora.

Aproximativ 1.000 de persoane au răspuns la apelul formaţiunii Vetëvendosje de a organiza un protest pe 8 iunie, producând astfel cea mai mare demonstraţie de acest fel de până acum. Susţinătorii, unii dintre aceştia locuind în corturi în faţa sediului UNMIK, au răspuns solicitării Vetëvendosje de a „pune capăt răului impus” în Kosovo. Răul include „descentralizarea, negocieri cu Serbia şi procesul de recolonizare a provinciei Kosovo.”

Protestul s-a încheiat când Forţele de Poliţie din Kosovo, KPS, au intrat în acţiune pe 9 iunie la 3 dimineaţa, îndepărtând protestatarii din faţa intrării în sediul ONU. Protestul a avut loc în timpul discuţiilor de la Viena dintre reprezentanti ai Kosovo şi Serbiei, pe marginea statutului final al provinciei, discuţiile urmând a se încheia spre sfârşitul acestui an. Seful Vetëvendosje este un fost lider al Uniunii Studenţilor albanezi care a contribuit activ la organizarea protestelor studenţeşti din Kosovo, în 1997.

Poliţia din Serbia l-a arestat pe Kurti doi ani mai tirziu pe motiv ca era un activist al Armatei de Eliberare a Kosovo, (KLA), în perioada în care NATO a început bombardarea Serbiei ca represalii la adresa politicii anti-albaneze a regimului Milosevici. Kurti a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru delicte împotriva integrităţii teritoriale a fostei Iugoslavii.

După eliberarea sa, ce a avut loc în urma prăbuşirii regimului lui Slobodan Milosevic, în 2001, acesta s-a întors în Kosovo abordând problema persoanelor dispărute şi organizând proteste îndreptate împotriva UNMIK, pe care o numeşte „regim neo-colonialist nedemocratic.”

Vetëvendosje s-a făcut cunoscută cu sloganul „Fără negocieri – decizie proprie”, pe care activiştii săi l-au pictat peste tot în Kosovo, provocând confruntări cu poliţia rezultate cu arestarea unor susţinători.

Cel mai recent protest a fost primul care a atras critici din partea guvernului din Kosovo, condus de premierul Agim Ceku. „Înţelegem frustrarea cetăţenilor din Kosovo… însă în această perioadă crucială pentru viitorul provinciei Kosovo… toate protestele ce paralizează viaţa instituţională din Kosovo sunt dăunătoare,” se afirmă într-o recenta declaraţie a cabinetului lui Ceku.

Totuşi, principalul partid de opoziţie, Partidul Democrat din Kosovo, PDK, a dezminţit afirmaţia potrivit căreia mişcarea ar reprezenta o ameninţare la adresa securităţii, sugerând că aceasta este de fapt inofensivă. Lirim Greicevci, consilier al liderului PDK, Hashim Thaci, a declarat că Vetëvendosje „nu poate fi considerată o forţă ce ar putea provoca alte revolte în Kosovo.”

Greicevci a afirmat că obiectivele mişcării sunt inutile. „Kosovo îşi urmează calea instituţională spre independenţă,” a declarat acesta, şi „dacă PDK ar avea vreo îndoială în această privinţă, nu am face parte din echipa de negocieri şi ne-am gândi să luptăm pentru independenţă în alte moduri.”

Lulzim Peci, liderul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Politică din Kosovo, KIPRED, a fost de aceeaşi părere. „Albin Kurti nu are capacitatea politică de a provoca o revoluţie reală,” a declarat acesta. Totuşi, în cadrul unei dezbateri televizate organizate de BIRN Kosovo pe 7 iunie, Kurti a declarat cu fermitate că agenda sa include acte violente.

Politica sa este de a „răsturna guvernul printr-o revoluţie”, a spus acesta, după care ar anunţa un referendum pentru independenţa provinciei Kosovo „pentru ca populaţia din Kosovo să poată să îşi aleagă o întreagă nouă clasă politică, la trei luni după revoluţie.”

Activistul Vetëvendosje, Hysen Durmishi a declarat la rindul sau că „procesul politic în desfăşurare… discuţiile pe marginea statutului, descentralizarea, [discuţiile despre] extra-teritorialitatea bisericilor [sârbeşti]… conduc Kosovo spre un alt război.” „Acesta va fi războiul poporului pentru libertate, iar Vetëvendosje va fi acolo pentru a-l duce,” a spus el Durmishi.

În timpul unei întrevederi cu Ceku, şeful UNMIK Soren Jesen-Petersen a declarat că acţiunile Vetëvendosje dăunează ţării. „Acestea nu sunt în folosul interesului provinciei Kosovo,” a declarat şeful UNMIK.

Totuşi, Glauk Konjufca, un alt activist Vetëvendosje, spune că UNMIK este de fapt problema reala. „Dacă cineva face rău Kosovo-ului, este vorba de UNMIK şi de instituţiile provizorii care refuză dreptul acestui popor la decizie proprie,” a declarat Konjufca.

Konjufca a afirmat că susţinătorii Vetëvendosje sunt din ce în ce mai mulţi, aşa cum arată şi faptul că alte organizaţii radicale s-au alăturat protestului din Pristina, precum Organizaţia Unificării Naţionale, OBK..

Activiştii OBK au declarat că au susţinut protestul pentru că „dreptul poporului la decizie proprie, libertate şi unitate naţională este un drept ce nu poate fi interzis.”

Mişcarea Naţională din Kosovo, LPK, ce susţine unirea Kosovo-ului cu Albania într-un singur stat, a fost singurul partid din parlament care a susţinut protestul. Liderul acestuia, Emrush Xhemajli a declarat că Vetëvendosje a exprimat o mare parte din frustrarea poporului.

Xhemajli a spus că misiunea UNMIK ar fi trebuit să se încheie în 2003 şi a avertizat că orice prelungire a mandatului „ar provoca noi revolte în Kosovo.”

În ciuda acţiunilor protestatarilor anti-UNMIK, forţele internaţionale nu dau semne că ar intenţiona să se retragă. Dimpotrivă, KFOR, forţa militară a NATO în Kosovo, a confirmat detaşarea altor 500 de soldaţi în regiune.

Colonelul Pio Sabetta, purtătorul de cuvânt al KFOR a declarat că este nevoie de aceşti soldaţi în plus pentru manevrele militare obişnuite ale forţei armate, manevre numite anul acesta „Efort Determinat 2006”. Soldatii nu au fost chemaţi ca să se ocupe de noi ameninţări la adresa securităţii, a declarat colonelul. „Situaţia în Kosovo este in continuare considerată stabilă,” a declarat Sabetta.

Luzim Peci a afirmat că, în timp ce Vetëvendosje nu are capacitatea de a reprezenta singur o ameninţare la adresa securităţii, ideile pe care se bazeaza ar putea fi preluate de alţi actori politici „dacă echipa de negociere din Kosovo nu reuşeşte să obţină măcar cerinţele minime – şi anume ca Serbia să nu mai fie suverană peste Kosovo.”

Între timp, mulţi kosovari şi-au exprimat neîncrederea în această mişcare. Lorik Bajrami, activist al societăţii civile, a declarat că Vetëvendosje ar folosi orice greşeală comisă de echipa de negocieri din Kosovo pentru a atrage susţinători.

Blerton Ajeti, absolvent universitar din Pristina, este de aceeaşi părere. Vetëvendosje „abuzează de nemultumirile sociale ale populaţiei în scopuri politice,” a spus acesta. „Această furie ar trebui controlată şi folosită în mod corect, nu asmuţind populaţia împotriva comunităţii internaţionale sau împotriva procesului de negociere.”