Isabel Vincent, The National Post, 10 dec 2003

Rezultatul celor 5 ani de “pax americana”: mizerie, discriminare, banditism
Epurarea etnica si contrabanda iau amploare sub egida ONU

La 5 ani dupa ce a fost “eliberata” printr-o campanie de bombardamente NATO, provincia Kosovo a devenit un lacas al crimei organizate, violentei anti-sarbesti si al simpatizantilor Al-Qaeda, conform unor surse din cadrul fortelor de securitate si a unor experti balcanici.

Desi aflata oficial inca sub control ONU, provincia sudica a Serbiei este astazi dominata de un triumvirat format din paramilitari albanezi, mafioti si teroristi. Ei controleaza operatiunile de contrabanda si implementeaza ceea ce unii observatori numesc propria lor epurare etnica, indreptata impotriva sarbilor, tiganilor si evreilor. In ultimele saptamani, oficiali ONU au ordonat construirea unor bariere fortificate din beton in jurul bazelor ONU din suburbiile capitalei Pristina, pentru a se proteja de atacurile extremistilor musulmani care si-au creat baze de operatiuni in ceea ce a devenit “o provincie cu mult in afara legii”.

Sarbii minoritari, a caror protectie ar fi trebuit sa fie garantata de comunitatea internationala dupa ce campania de 78 de zile de bombardamente NATO s-a terminat in primavara lui 1999, au abandonat provincia in masa. Ultima lovitura pentru ei a fost recenta runda de atacuri ale paramilitarilor albanezi, hotarati sa-si castige independenta prin violenta.

Numarul atacurilor asupra sarbilor din Kosovo, provincie cu o populatie de 2 milioane de locuitori, a crescut simtitor in ultima perioada. Conform statisticilor intocmite de Tribunalul penal ONU pentru fosta Iugoslavie, cu sediul la Haga, anul acesta in Kosovo au fost omorati 1192 sarbi, 1303 au fost rapiti si 1305 raniti. In iunie 1999, imediat dupa incetarea bombardamentelor NATO, au fost omorati 547 sarbi, iar 932 au fost rapiti. Vara trecuta, intr-unul din cele mai oribile masacre, doi adolescenti sarbi au fost omorati si alti patru raniti de catre militantii etnici albanezi in timp ce inotau in raul Bistrica, langa localitatea Pec.

Violentele continua in ciuda prezentei unei forte NATO de mentinere a pacii ce numara 18000 oameni, plus 4000 de politisti din partea comunitatii internationale.

Sarbii, care acum reprezinta 5% din populatie, in scadere de la 10% inainte de campania NATO, constituie tintele principale pentru gruparile paramilitare.

Una din motivatiile inceperii campaniei de bombardamente din 1999 a fost oprirea epurarii etnice comise de fortele de securitate sarbe asupra albanezilor din zona. Imediat dupa terminarea ei insa, numerosi sarbi au parasit Kosovo pentru a se stabili in alte parti ale Yugoslaviei, cunoscuta acum sub numele de Serbia si Muntenegru.

Saptamana trecuta, Harri Holkeri, conducatorul provinciei - numit de ONU -, a suspendat doi generali si 10 alti ofiteri superiori, toti membri ale gruparii albaneze intitulate Armata de Eliberare din Kosovo (UCK), grup insurgent ce s-a format in anii ’80 pentru a lupta contra fortelor de securitate sarbe. Dl. Holkeri a luat aceasta decizie – cel mai puternic raspuns de pana acum al ONU fata de violenta din provincie – dupa cererea Natiunilor Unite de a examina Corpul de Protectie din Kosovo (CPK). Desi aceasta organizatie de aparare civila ar fi trebuit sa ajute localnicii, oficialii sai militari, in majoritate albanezi, s-au implicat in confruntarile violente cu sarbii. In urma cercetarilor s-a descoperit ca atacul cu bomba din aprilie anul trecut asupra unei cai ferate din Kosovo a fost pus la cale de CPK.

“Intregul proces de reconstructie a regiunii Kosovo-Metohija ca societate democratica si multi-etnica a dat gres datorita incapacitatii misiunii ONU si a fortelor NATO de a-i proteja pe sarbi si pe alti non-albanezi de epurarea etnica la scara mare, de data aceasta facuta mai ales contra sarbilor”, a declarat Dusan Batakovic, diplomat sarb expert in problema kosovara.

“Fortele NATO au facut un adevarat dezastru in Kosovo”

Dr. Batakovic si alti experti din zona balcanica, prezenti la o conferinta luna trecuta in Toronto pentru a discuta viitorul provinciei Kosovo, declara ca situatia se deterioreaza rapid.

“Fortele NATO au facut un adevarat dezastru in Kosovo”, a declarat James Bisset, fost ambasador canadian in Yugoslavia. “Bombardarea Yugoslaviei s-a constituit intr-o incalcare masiva a perceptelor umanitare. Nu s-a reusit stoparea epurarii etnice, care a continuat dupa asa-zisul tratat de pace.”

In plus, “Talibanii din Balcani” – grupari paramilitare ale etnicilor albanezi musulmani – au vandalizat cimitirele sarbesti si au distrus multe din manastirile si bisericile ortodoxe din zona. “Aceasta este o strategie de dezradacinare a sarbilor din Kosovo, pentru a le rupe legaturile cu traditiile lor istorice si religioase”, a spus dr. Batakovic in raportul sau expus la conferinta Societatii Nord-Americane pentru Studii Sarbe.

Mai mult, Kosovo s-a transformat intr-unul din cele mai mari focare europene ale traficului de droguri si terorismului. Al-Qaeda si-a stabilit baze in provincia care a devenit un centru important pentru traficul de heroina, tigari, benzina si prostituate.

Mafia albaneza si gruparile paramilitare, care conform oficialilor trupelor de securitate, au legaturi stranse cu militantii Al-Qaeda din regiune, fac deasemenea trafic international. Mai mult de 80% din heroina ce ajunge in Europa de Vest trece prin Kosovo, unde, conform Interpolului, au fost puse in functiune mai multe laboratoare pentru producerea drogului.

In timpul razboaielor din perioada 1991-99, care au dus la destramarea Yugoslaviei, drogurile si alte produse erau traficate prin Bulgaria si Turcia catre Europa de Vest. Acum, mai mult de 5000 de tone de heroina trec direct prin Kosovo in fiecare luna. Intr-un articol aparut recent in revista sarba “Vreme”, Kosovo-ul era numit “republica heroinei”.

“Albanezii au devenit alfa si omega comertului cu droguri in sud-estul Europei”, a declarat Marko Nicovic, presedintele Asociatiei Internationale a Politiei pentru Lupta Anti-drog. “Exista doua motive pentru acest lucru. Primul este ca acum Kosovo se afla sub controlul mafiei albaneze si a lobby-ului sau, iar politia nu opereaza acolo. Acesta este un adevarat paradis pentru toate tipurile de activitati ilegale, in special pentru cele legate de narcotice.”

Mafia albaneza controleaza de asemenea traficul de tigari, arme, benzina si femei. Zeci de femei din satele sarace din regiune sunt fortate sa ia calea prostitutiei, conform oficialilor fortelor de securitate. Multe dintre acestea sunt duse de mafioti sa lucreze in tarile din vestul Europei.

Kosovo va ramane o provincie a Serbiei sau va deveni independenta?

Se pare ca nu exista prea mult consens pentru calea ce urmeaza a fi urmata de provincie de acum incolo. Multi politicieni sarbi si albanezi moderati ar dori sa se ia o decizie asupra statutului regiunii Kosovo – va ramane ea o provincie a Serbiei sau va deveni independenta?

Multi etnici albanezi cer independenta, dar exista printre ei si unele elemente mai extremiste, care doresc ca provincia sa se alipeasca unei Albanii Mari, care ar urma sa incorporeze si regiunile din Macedonia cu populatie majoritar albaneza. Guvernul sarb de la Belgrad doreste ca provincia Kosovo sa fie in continuare parte a Serbiei.

Desi au trecut mai mult de patru ani de la bombardamentele NATO, convorbirile asupra viitorului Kosovo-ului au inceput numai recent. Liderii sarbi si cei ai etnicilor albanezi s-au intalnit in octombrie la Viena pentru a discuta despre transportul si intoarcerea refugiatilor sarbi in Kosovo.

“In acest moment, sansele ca provincia Kosovo sa ramana parte a Serbiei sunt relativ mici”, a spus dl. Bisset. “Exista un puternic lobby albanez in Statele Unite, care este hotarat sa creeze un Kosovo independent.” In plus, multi lideri sarbi stiu ca pentru a atrage atat de necesarele ajutoare si investitii, vor trebui sa cedeze in problema Kosovo.

Intre timp, se asteapta ca situatia sa se agraveze, datorita amenintarilor cu violenta atat la adresa fortelor Natiunilor Unite cat si a sarbilor din regiune. “Este o situatie foarte proasta”, a declarat dl. Bisset. “Daca ONU si alte organizatii internationale nu pot face fata in Kosovo, ajungi sa te intrebi cum se pot descurca intr-un loc cum este Irakul.”

Traducere si adaptare pentru AlterMedia de Radu Popescu, Toronto