de Peter Schwartz si Doug Randall

Peter Schwartz si Doug Randall sunt presedintele si respectiv directorul Global Business Network, organizatie internationala specializata in scenarii si consultanta strategica, “angajata in explorarea colaborativa a viitorului” dupa cum se recomanda pe siteul sau, www.gbn.com. GBN lucreaza pentru o mare varietate de industrii, incluzand TI, servicii financiare, transporturi si logistica, industria energetica; este partener al numeroase institutii guvernamentale, civice sau educationale din SUA.

Pentru lamuriri suplimentare va rugam revedeti articolul precedent “Incalzirea globala revelata” de Drunvalo Melchizedek, traducere si adaptare Cristian Muresan.

Imaginand inimaginabilul

Scopul acestui raport este de a imagina inimaginabilul – de a forta frontierele cercetarii actuale referitoare la schimbarile climatice astfel incat sa putem intelege mult mai bine implicatiile potentiale ale acestora.
Am intervievat oameni de stiinta renumiti in domeniul schimbarilor climatice, am realizat cercetari aditionale si am revizuit mai multe interpretari ale acestui scenariu impreuna cu acesti experti. Oamenii de stiinta sprijina acest proiect, insa precautia referitoare la scenariul propus atinge cote extreme din doua puncte de vedere fundamentale. In primul rand, ei sugereaza ca ceea ce prezentam noi in scenariu s-ar putea petrece doar in cateva regiuni, mai degraba decat la nivel global. In al doilea rand, ei afirma ca magnitudinea evenimentului ar putea fi considerabil mai mica. Am creat un scenariu al schimbarilor climatice care – desi nu este cel mai probabil – este plauzibil.

- Autorii -

REZUMAT

Exista dovezi substantiale care indica faptul ca in secolul 21 va avea loc o etapa semnificativa a procesului de incalzire globala. Deoarece schimbarile s-au produs gradat pana acum si se pare ca se vor produce tot gradat si pe viitor, majoritatea natiunilor din lume pot face fata efectelor incalzirii globale. Cercetarile recente arata insa ca exista posibilitatea ca aceasta incalzire globala gradata sa duca la o incetinire relativ brusca a curentului oceanic termosalin, care – la randul sau – ar putea duce la conditii climatice mai aspre pe timp de iarna, reducerea umiditatii solului si vanturi mult mai intense in anumite regiuni ale globului care in prezent furnizeaza o parte importanta din hrana planetei. Cu o pregatire inadecvata, rezultatul ar putea fi o scadere semnificativa a capacitatii planetei de a gazdui fiinte umane.

Cercetarile arata ca odata ce temperatura va depasi un anumit prag, se pot forma brusc conditii meteorologice adverse, provocand modificari persistente in circulatia atmosferica ducand la scaderi ale temperaturii, in unele regiuni, de pana la 5-10 grade Fahrenheit intr-un singur deceniu. Dovezile paleoclimatice arata ca modelele climatice modificate s-ar putea intinde pe o durata de pana la un secol, asa cum s-a intamplat si atunci cand curentul oceanic a cazut in urma cu 8200 de ani sau – in cel mai rau caz – ar putea dura 1000 de ani, asa cum s-a intamplat cu aproximativ 12000 de ani in urma.

In raportul de fata – ca o alternativa la scenariile referitoare la incalzirea climatica graduala care sunt atat de des intalnite – vom prezenta un scenariu al schimbarilor climatice abrupte care a avut loc la 100 de ani dupa evenimentul petrecut cu 8200 de ani in urma. Scenariul schimbarilor climatice abrupte este caracterizat de urmatoarele conditii meteorologice:

● Temperaturile medii anuale scad cu pana la 5 grade Fahrenheit in Asia si America de Nord si cu pana la 6 grade Fahrenheit in nordul Europei;
● Temperaturile medii anuale cresc cu pana la 4 grade Fahrenheit in zone de importanta majora din Australia, America de Sud si sudul Africii;
● Seceta se mentine in cea mai mare parte a deceniului in regiuni agricole importante si in zonele unde exista resurse importante de apa pentru centrele demografice importante din Europa si zona de est a Americii de Nord;
● Furtunile si vanturile pe timp de iarna se intensifica, amplificand astfel impactul schimbarilor. Europa Apuseana si Nordul Pacificului vor fi scena unor vanturi puternice.

Prezentul raport exploreaza modul in care un astfel de scenariu al schimbarilor climatice abrupte ar putea destabiliza mediul geopolitic, ducand astfel la tulburari si chiar razboaie, datorate unor constrangeri referitoare la resursele principale, cum ar fi:

1. Criza de hrana datorata diminuarii productiei agricole globale;
2. Disponibilitate si calitate scazuta a apei potabile in regiuni cheie, datorate tiparelor modificate de precipitatii, care sunt cauza fenomenelor frecvente de inundatii si seceta.
3. Acces intrerupt la sursele de energie, datorate marilor inghetate si lipsei ploilor.

Pe masura ce capacitatile locale si globale de trai decent se reduc, tensiunile ar putea cuprinde intreaga lume, ducand la doua strategii fundamentale: ofensive si defensive. Natiunile care au resursele necesare pentru a face acest lucru construiesc fortarete virtuale in jurul tarilor lor, pastrand resursele numai pentru ele insele. Natiunile mai putin norocoase, mai ales cele aflate in conflicte stravechi cu vecinii lor, pot initia lupte pentru accesul la hrana, apa curata si energie. Aliante de tot felul se pot forma pe masura ce prioritatile defensive se schimba, iar scopul il reprezinta resursele pentru supravietuire, mai degraba decat religia, ideologia sau onorurile nationale. Acest scenariu da nastere la noi provocari pentru Statele Unite si sugereaza mai multi pasi de urmat:

● Imbunatatirea modelelor climaterice predictive pentru a permite investigarea unei game mai ample de scenarii si a anticipa timpul si locul cand vor avea loc aceste schimbari.
● Asamblarea unor modele predictive comprehensibile referitoare la impactul potential al schimbarilor climatice abrupte, pentru a imbunatati proiectarea modului in care clima poate influenta hrana, apa si energia;
● Crearea unei matrici a vulnerabilitatii pentru a anticipa care tari sunt cele mai vulnerabile in fata schimbarilor climatice si – prin urmare – ar putea contribui din punct de vedere material la o lume dezordonata si potential violenta;
● Identificarea unor strategii, cum ar fi sporirea capacitatilor in ceea ce priveste managementul apei;
● Repetarea raspunsurilor adaptative;
● Explorarea implicatiilor locale;
● Explotarea optiunilor de geo-inginerie care controleaza climatul.

Exista astazi unele semne care arata ca incalzirea globala a atins un prag la care la care circulatia termosalina ar putea fi foarte grav afectata. Aceste implicatii includ observatii potrivit carora Atlanticul de Nord gazduieste din ce in ce mai multi ghetari aflati in stadiul de topire, precipitatii sporite si jeturi de apa proapata care il fac sa fie mult mai putin sarat decat era cu 40 de ani in urma.
Raportul de fata arata ca – din cauza acestor potentiale consecinte – riscul unor schimbari climatice abrupte - desi incert si chiar foarte redus - ar trebui dus dincolo de o dezbatere stiintifica.

Cand majoritatea oamenilor se gandesc la schimbarile climatice, ei isi imagineaza modificari gradate crescande ale temperaturii, si numai schimbari superficiale in ceea ce priveste celelalte conditii climatice, pe o perioada de timp nedeterminata, candva in viitor. Potrivit intelepciunii conventionale, civilizatia moderna fie se va adapta conditiilor meteorologice ale timpurilor pe care le traim, iar ritmul climatului nu va coplesi capacitatea adaptativa a societatii, fie eforturile noastre cum sunt cele referitoare la Protocolul de la Kyoto vor fi suficient de mari pentru a sustine impactul acestuia.

Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) arata ca amenintarea schimbarilor climatice gradate si impactul asupra rezervelor de hrana si a altor resurse de importanta majora pentru oameni nu va avea un caracter atat de grav incat sa creeze probleme de securitate nationala. Cei optimisti estimeaza ca beneficiile venite din partea inovatiilor tehnologice vor fi capabile sa depaseasca efectele negative ale schimbarilor climatice. Sub aspect climatic, perspectiva schimbarilor gradate care vor avea loc in viitor estimeaza ca agricultura va continua sa prospere, iar sezoanele de cultivare se vor consolida. Nordul Europei, Rusia si America de Nord vor fi prospere din punctul de vedere al agriculturii, in vreme ce sudul Europei, Africa, America Centrala si de Sud vor suferi de seceta sporita, arsita, lipsa apei potabile si un procent scazut de productie. Per ansamblu, productia globala de hrana obtinuta in diferite scenarii de schimbari climatice va spori. Perspectiva schimbarilor climatice poate reprezenta un act periculos de auto-deceptie, pe masura ce ne confruntam din ce in ce mai mult cu dezastre meteorologice – mai multe uragane, musoni, inundatii si perioade secetoase – pe intregul mapamond.

Evenimentele meteorologice au un impact semnificativ asupra societatii, influentand rezervele de hrana, conditiile din diferite orase si comunitati, precum si accesul la apa curata si energie. De exemplu, un raport recent al Retelei pentru Actiuni Climatice din Australia sustine ca este posibil ca schimbarile climatice sa duca la o scadere a cantitatii de precipitatii in zonele impadurite, ceea ce ar provoca o scadere cu 15 procente a volumului de iarba. Prin urmare, acest lucru ar duce la scaderea greutatii medii a vitelor cu 12 procente, reducand semnificativ rezervele de carne de vita. In astfel de conditii, se estimeaza ca vacile datatoare de lapte vor produce cu 30% mai putin lapte, si este posibila raspandirea unor noi epidemii in zonele unde se cultiva pomi fructiferi.

In plus, astfel de conditii ar avea ca rezultat imputinarea apei potabile. Pornind de la modelele predictive referitoare la schimbarile climatice ce vor veni, ele ar putea aparea in mai multe regiuni producatoare de hrana de pe intregul glob in acelasi timp in urmatorii 15-30 de ani, capacitatea de adaptare a societatii facand schimbarile climatice acceptabile.

Astazi, peste 400 de milioane de oameni traiesc in regiuni mai uscate, subtropicale, mai austere din punct de vedere economic, iar schimbarile climatice si efectele lor reprezinta o amenintare la adresa stabilitatii politice, economice si sociale. In regiunile mai putin prospere, unde tarilor respective le lipsesc resursele si capacitatile necesare pentru a se adapta rapid la conditii climatice mai severe, se pare ca aceasta problema se va extinde. Pentru unele tari, modificarile climatice pot deveni o provocare atat de mare incat disperarea oamenilor sa duca la fenomene de imigrare in masa in zone precum Statele Unite, care dispun de resursele necesare adaptarii.

Deoarece scenariile predominante referitoare la incalzirea globala gradata ar putea cauza efecte precum cele descrise mai sus, un numar sporit de oameni de afaceri, economisti si politicieni sunt ingrijorati in ceea ce priveste proiectarea schimbarilor viitoare si lucreaza pentru a limita influenta oamenilor supra climei. Insa s-ar putea ca aceste eforturi sa se dovedeasca insuficiente pentru a putea fi puse in practica cat mai curand.

Mai degraba decat decenii sau chiar secole de incalzire gradata, dovezi recente arata posibilitatea ca un scenariu de climat mult mai ingrozitor este pe cale de a se produce. Acesta este si motivul pentru care Global Business Network lucreaza pentru a dezvolta un scenariu plauzibil al schimbarilor climatice abrupte, care sa poata fi utilizat in explorarea implicatiilor acestora in ceea ce priveste rezervele de hrana, sanatate si boala, comert si consecintele lor in ceea ce priveste securitatea nationala.

In timp ce tiparele meteorologice viitoare si detaliile specifice ale schimbarilor climatice abrupte nu pot fi prezise foarte acurat sau cu erori minime, istoria schimbarilor climatice ofera unele directii de orientare utile. Scopul nostru este doar acela de a portretiza un scenariu plauzibil, similar cu cel care a avut deja loc si face parte din experienta umana, pentru care exista dovezi riguroase, astfel incat sa exploram in continuare implicatiile potentiale asupra securitatii nationale a Statelor Unite [n. A.M.: consideram ca multe dintre concluzii sunt de larg interes si pentru europeni].

CREAREA SCENARIULUI: TRECERE IN REVISTA A FAPTELOR ISTORICE

Racirea de acum 8200 de ani

Scenariul schimbarilor climatice subliniat in acest raport este modelat dupa un eveniment climatic secular, referitor la care inregistrarile din ghetarul din Groenlanda arata ca s-a produs cu 8200 de ani in urma. Imediat dupa o perioada indelungata de incalzire – asmanatoare cu faza in care ne aflam astazi – a urmat o racire brusca. Temperaturile anuale medii in Groenlanda au scazut cu pana la 5 grade Fahrenheit si se pare ca scaderi de temperatura la fel de mari au avut loc in intreaga regiune nord-atlantica. In timpul evenimentului climatic care a avut loc cu 8200 de ani in urma, iernile severe din Europa si alte regiuni au dus la avasarea ghetarilor, inghetarea raurilor si scaderea productivitatii terenurilor agricole. Dovezile stiintifice arata ca acest eveniment a fost asociat cu si – probabil – cauzat de o diminuarea a curentului oceanic in urma perioadei de incalzire.

Alti ghetari si alte inregistrari oceanice arata ca ar fi putut sa existe pana la opt episoade de racire rapida in ultimii 730.000 de ani si diminuarile drastice ale curentului oceanic – fenomen care se situeaza astazi la orizont – se numara printre “suspectii” care cauzeaza astfel de modificari ale climei.

“The Younger Dryas”

In urma cu aproximativ 12700 de ani, (fenomen asociat si cu o prabusire a circulatiei termosaline) a existat o racire cu cel putin 27 grade Fahrenheit a temperaturii in Groenlanda, si s-au produs – se asemenea – schimbari climatice majore in regiunea Atlanticului de Nord, de data aceasta cu o durata de 1300 de ani. Caracteristica remarcabila a acestui eveniment (cunoscut in comunitatea stiintifica sub numele de Younger Dryas) a fost aceea ca s-a petrecut intr-o serie de scaderi din 10 in 10 ani de pana la 5 grade, iar apoi iarna rece si cetoasa a durat peste 1000 de ani. In vreme ce acest eveniment a avut un efect major asupra oceanului si a pamanturilor care inconjurau Europa (facand ca ghetarii sa fie intalniti pana in zona de coasta a Portugaliei), impactul sau ar fi mult mai sever astazi – in societatea atat de populata si cu o densitate atat de mare a populatiei, in care traim. Cele mai recente perioade de racire par sa fie strans legate de schimbarile in ceea ce priveste civilizatia, depopularea unor regiuni si chiar disparitia anumitor populatii.

Mica Era Glaciara

Incepand cu secolul 14, in regiunea Nord-Atlantica s-a produs o racire care a durat pana la jumatatea secolului 19. S-ar putea ca aceasta racire sa fi fost cauzata de o incetinire semnificativa a curentului oceanic, desi se considera in general ca emisiile solare reduse si/sau eruptiile vulcanice sunt cele care au dus la schimbarile oceanice.

Aceasta perioada, cunoscuta ca “Mica Era Glaciara”, a durat intre anii 1300 si 1850 si a adus ierni severe, schimbari climatice bruste, cu impacte politice, economice si sociale majore in Europa.

Aceasta perioada a fost marcata de reducerea recoltelor, foamete, boli si migrarea populatiei, poate cea mai acut simtita fiind cea a Norşilor, cunoscuti sub numele de Vikingi, care au locuit in Islanda si – mai tarziu – in Groenlanda. Formatiunile de gheata de-a lungul coastei Groenlandei au impiedicat comerciantii sa-si duca barcile in Groenlanda si pescarii – sa pescuiasca ierni intregi. Drept urmare, fermierii au fost obligati sa isi sacrifice pasarile si asa slab hranite; insa fara peste, legume si grane, nu era destula hrana pentru alimentarea intregii populatii.

Foamea – cauzata in parte de conditiile climatice mult mai severe – se spune ca a dus la moartea a zeci de mii de oameni numai intre anii 1315-1319. Racirea generala a dus la plecarea vikingilor din Groenlanda – iar unii spun ca a fost chiar un factor care a contribuit la disparitia acelei societati.

In vreme ce crizele climatice precum Mica Era glaciara nu sunt singurele responsabile pentru disparitia civilizatiilor, nu se poate nega faptul ca au un impact foarte mare asupra societatii. Cu mai putin de 175 de ani in urma, un milion de oameni s-au stins din viata in urma foametei din Irlanda, care a fost indusa si ea, in parte, de catre schimbarile climatice.

(va urma)