GAZELE rezultate din trafic pot transforma proteinele din aer in alergeni puternici. Cercetatorii au descoperit ca amestecul de dioxid de azot si ozon, produs in gazele de esapament, poate sa transforme chimic prin nitrare, alergenii existenti in aer. Acesti alergeni sunt de natura proteica si reprezinta pana la 5% din particulele din aer.

Moleculele de proteine sunt modificate de nitrare si astfel devin mult mai puternic alergene, chiar si proteinele inofensive putand deveni daunatoare, a declarat Ulrich Pöschl, chimist la Universitatea Tehnica din Munchen, participant la studiu.

„Exista dovezi clare ca alergiile sunt tot mai numeroase. Intrebarea este: de ce?”, a spus Pöschl, citat de site-ul Nature.com.

Studiile medicale au aratat ca exista o relatie intre poluarea aerului si marirea numarului cazurilor de alergii, dar oamenii de stiinta nu au reusit sa arate concret legatura. Nitrarea este acum unul dintre cei mai importanti suspecti, spune Pöschl.

“Cazul mesteacanul”

Echipa a adunat mostre de praf din zone urbane. Pana la 0,1% din proteinele detectate in praf erau nitrate de gazele din trafic. Apoi cercetatorii au lasat grauncioare de polen de mesteacan intr-o intersectie aglomerata din Munchen pentru cateva zile, iar in acest caz, procentajul nitratilor de proteine a crescut pana la 10%. Daca proteinele sunt expuse expuse la gaze de esapament pentru cateva zile in laborator, procentajul ajunge la 20%, cifre raportate in revista Stiinta si Tehnologia Mediului.

Gazele de esapament reactioneaza cu aminoacidul numit tirozina, un component uzual al proteinelor. Polenul de mesteacan contine cateva proteine cu tirozina, care erau deja nitrate in momentul testului. Compusii proteici cei mai sensibili la aceasta transformare sunt chiar cei care ar putea sa declanseze cele mai puternice reactii alergice, spune Pöschl.

Nu este clar, inca, in ce mod grupele nitro astfel rezultate creaza raspunsul alergic, a adaugat el, dar studiile anterioare au aratat ca organismul foloseste “semnalul” tirozinei nitrate ca marker pentru a trimite anticorpii intr-un tesut inflamat.

Pöschl considera ca descoperirile ar putea ajuta la crearea unor noi medicamente care sa opreasca actiunea proteinelor nitrate, si, in acelasi timp, sa duca la reducerea emisiilor de dioxid de azot din gazele de esapament.

Mihai Surducan