UN STUDIU preluat de publicatia electronica Nature.com ce reuneste date culese pe o perioada de 160 de ani, a aratat ca poluarea aerului e legata de bolile plantelor de cultura. Cercetarile demonstreaza ca emisiile de noxe industriale determina direct care dintre microbi ataca cerealele.

In fiecare an, fermierii din SUA pierd aproximativ 250 milioane de dolari din cauza distrugerilor provocate culturilor de grau de ciuperca Mycosphaerella graminicola, in timp ce fermierii europeni cheltuie in jur de 400 milioane dolari anual pentru a cumpara ierbicide ce controleaza inmultirea acestui patogen si a Phaeosphaeria nodorum, care ataca culturile intr-un mod asemanator.

Pe perioada ultimului secol, fermierii europeni au observat ca P. nodorum devine preponderent, in timp ce M. graminicola, candva dominanta, pierde teren. Aceste schimbari au derutat mult timp botanistii care incercau sa explice fenomenul. Acum, o echipa de cercetatori crede ca intelege motivul acestei schimbari.

Ajutor din partea istoriei

O arhiva continand mostre de grau din Marea Britanie, care a fost infiintata in toamna lui 1843, a oferit cheia solutiei. Cercetatorii au extras si cercetat ADN-ul mostrelor si au cautat patogenii prezenti in ultimii 160 de ani.

Ei au comparat aceste date cu factorii de mediu care ar fi putut influenta inmultirea patogenilor de grau. Echipa s-a asteptat ca P. nodorum sa devina dominant o data cu cresterea temperaturii si incalzirii globale, dar, spre surpriza lor, aceste date s-au potrivit cu schimbarile in poluarea aerului.

“Aceasta este prima lucrare in care se poate lega clar, pe o perioada lunga de timp, dinamica populatiilor a doi patogeni, de schimbarile in poluarea mediului”, a declarat cercetatorul Bart Fraaije, de la Rothamsted Research din Harpenden, Marea Britanie.

Echipa a studiat emisiile de dioxid de sulf, poluant eliminat de instalatii industriale precum centralele electrice pe baza de carbuni. In 1844, de exemplu, emisiile de dioxid de sulf din Marea Britanie erau de un milion de tone anual, iar M. graminicola era de trei ori mai intalnit decat P. nodorum. Dar, in timp ce emisiile au crescut la 6 milioane de tone in 1970, M. graminicola aproape a disparut, iar P. nodorum a ajuns de 100 de ori mai intalnit decat in 1844!

Interschimbari fungale

Fraaije arata ca, o data cu diminuarea arderilor de carbune din ultimele doua decade, insotite de o scadere a emisiilor de dioxid de sulf, raportul acestor doi patogeni a revenit la cel din epoca preindustriala.

Cum influenteaza exact poluarea, raspandirea patogenilor? Fraaije sustine ca diferite ciuperci pot reactiona diferit la o cresterea aciditatii ploilor, cauzata de dioxidul de sulf [dioxidul de sulf, in prezenta oxigenului si a apei se transforma in acid sulfuric, n. A.M.], mai ales in cazul producerii de spori reproducatori. Dar, si asa, mecanismul ar putea fi foarte complicat, fiind influentat si de ozon, pe langa dioxidul de sulf.

Studiul lui Fraaije si al colegilor sai are scopul de a explica influenta poluarii asupra culturilor si de a duce intr-un viitor apropiat la o mai buna prezicere si un sporit control al bolilor plantelor de cultura.

Mihai Surducan