Mihai Surducan [alte articole din rubrica Tehnologii alternative]

INTR-O SERA sigilata perfect din zona rurala a provinciei Kent, Marea Britanie, intr-un ambient controlat in cele mai mici detalii, se dezvolta o noua cultura de tutun.

Aparent, plantele cultivate aici nu difera cu nimic fata de altele, dar mici modificari genetice le permit sa produca un medicament experimental, numit cyanovirin-N, care intr-o buna zi ar putea lupta impotriva epidemiei mondiale de HIV, relateaza The Guardian.

Riscuri contaminarii si solutia

Plantele si animalele pot fi modificate genetic pentru a produce medicamente, iar procesul poarta numele de pharming. Ca o consecinta directa, aceste organisme care se numesc transgenice, produc produse farmaceutice in cantitati mari.

Toate plantele modificate genetic prezinta riscuri. Polenul purtat in afara culturii poate contamina plantele normale, prin polenizare incrucisata, transmitand caracteristici noi descendentilor.

De aceea, ferma din Kent a izolat cultura de tutun transgenic in sere tip “Unigro”, care in mod uzual gazduiesc experimente cu virusi de plante. Serele sunt acoperite cu doua straturi de plastic, iar in cazul deteriorarii oricaruia din acestea, sera e stropita cu formaldehida, care distruge totul inautru.

Metode experimentale

Profesorul Julian Ma, conducatorul proiectului si imunolog la Centrul de Boli Infectioase al Spiralului “St. George” din Londra, impreuna cu doctorandul Amy Sexton, utilizeaza niste tehnici noi de introducere a informatiei genetice. Ei perforeaza frunzele de tutun obisnuit, Nicotiana tabacum(foto), si apoi le aseaza intr-un mediu ce contine o bacterie modificata genetic.

Bacteria infecteaza frunzele si insereaza propriile gene in ADN-ul plantei. Informatia genetica suplimentara duce la producerea de noi proteine prin metabolismul plantei de tutun. In concluzie, bacteria “pacaleste” tutunul, care produce cyanovirin-N.

Marirea eficientei

Cercetatorii considera ca substanta cyanovirin-N poate deveni o arma foarte puternica impotriva HIV, deoarece previne infectarea celulelor umane. In mod normal, virusul imuno-deficientei se leaga de celule din sistemul imunitar al corpului nostru si apoi le infecteaza. Cyanovirin-N blocheaza acest proces prin cuplarea cu virusul.

Pentru a produce destul cyanovirin-N pentru tot globul e nevoie de foarte multe plante cultivate; de aceea, echipa de cercetare studiaza metode pentru a mari eficienta extractiei compusului din plante. In loc de cultivarea tutunului in sol, profesorul Ma incearca o tehnologie hidroponica, prin care plantele sunt crescute pe un mediu apos bogat in nutrienti, in absenta pamantului.

“Frumusetea acestei tehnici consta in faptul ca plantele pot secreta [proteina] cyanovirin-N direct in solutia de crestere”, a declarat el. “E un mod mult mai simplu si mai ieftin de extragere a medicamentului [...]. Ne putem gandi chiar la un fel de ‘mulgere’ moleculara.”

Daca experimentele lui decurg conform planurilor, profesorul Ma va porni testele pe oameni peste trei ani. “Dupa dezbaterile in privinta hranei modificata genetic, toata lumea se intreba: va functiona aceasta tehnologie? Avem aici o potentiala interventie importanta impotriva HIV-ului, dar ne trebuie o capacitate de productie uriasa daca vrem sa avem un impact global asupra sanatatii. Plantele modificate genetic ar putea oferi solutia”, considera el.