<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		>
<channel>
	<title>Comments on: CU HENRI COAND&#258; SPRE VIITOR (I)</title>
	<atom:link href="http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/cu-henri-coand-spre-viitor-i_4847.html/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/cu-henri-coand-spre-viitor-i_4847.html</link>
	<description>&#34;Cei care au privilegiul de a şti, au datoria de a acţiona&#34; (A. Einstein)</description>
	<lastBuildDate>Sun, 22 Nov 2009 17:18:26 +0300</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8.6</generator>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
		<item>
		<title>By: Harkonnen</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/cu-henri-coand-spre-viitor-i_4847.html/comment-page-1#comment-10735</link>
		<dc:creator>Harkonnen</dc:creator>
		<pubDate>Mon, 21 Aug 2006 11:56:30 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/cu-henri-coand-spre-viitor-i_4847.html#comment-10735</guid>
		<description>@iral8

Daca nu ma insel cartea citata (a lui Firoiu) a aparut prin anii &#039;70, posibil sa fie o reeditare. Totusi nu e prima data cind se fac unele erori. Deranjant este ca uneori erorile sunt grosolane (nu e cazul articolului &quot;Cu Henry Coanda...&quot;). 

Sa dau un exemplu: un caz celebru la vremea sa a fost cartea &quot;Zborul 19&quot; a lui Dan Apostol si Sorin Stefanescu. Apare acolo (una din erori), fotgrafia &quot;HMS Dreadnought&quot; (primul cuirasat &quot;modern&quot;) cu mentiunea &quot;nave disparute in Triunghiul Bermudelor&quot;, nava in cauza fiind data la fier vechi si taiata in 1923...

Personal prefer sa caut cit mai multe referinte bibliografice despre un subiect dat.

Numai bine !

Dar asta nu impiedica articolul &quot;Cu Henry Coanda despre viitor&quot; sa fie un bun articol de prezentare a uneia din cele mai mari personalitati romanesti.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>@iral8</p>
<p>Daca nu ma insel cartea citata (a lui Firoiu) a aparut prin anii &#8216;70, posibil sa fie o reeditare. Totusi nu e prima data cind se fac unele erori. Deranjant este ca uneori erorile sunt grosolane (nu e cazul articolului &#8220;Cu Henry Coanda&#8230;&#8221;). </p>
<p>Sa dau un exemplu: un caz celebru la vremea sa a fost cartea &#8220;Zborul 19&#8243; a lui Dan Apostol si Sorin Stefanescu. Apare acolo (una din erori), fotgrafia &#8220;HMS Dreadnought&#8221; (primul cuirasat &#8220;modern&#8221;) cu mentiunea &#8220;nave disparute in Triunghiul Bermudelor&#8221;, nava in cauza fiind data la fier vechi si taiata in 1923&#8230;</p>
<p>Personal prefer sa caut cit mai multe referinte bibliografice despre un subiect dat.</p>
<p>Numai bine !</p>
<p>Dar asta nu impiedica articolul &#8220;Cu Henry Coanda despre viitor&#8221; sa fie un bun articol de prezentare a uneia din cele mai mari personalitati romanesti.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: iral8</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/cu-henri-coand-spre-viitor-i_4847.html/comment-page-1#comment-10726</link>
		<dc:creator>iral8</dc:creator>
		<pubDate>Sun, 20 Aug 2006 16:15:06 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/cu-henri-coand-spre-viitor-i_4847.html#comment-10726</guid>
		<description>@Harkonnen: sursa pe care am folosit-o in cazul afirmatiei cu intaietatea Romaniei in folosirea avioanelor in scopuri militare este 
V. Firoiu, „Din nou acasa”, Ed. Grammar, Bucuresti 2002. Nu contest spusele tale.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>@Harkonnen: sursa pe care am folosit-o in cazul afirmatiei cu intaietatea Romaniei in folosirea avioanelor in scopuri militare este<br />
V. Firoiu, „Din nou acasa”, Ed. Grammar, Bucuresti 2002. Nu contest spusele tale.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Harkonnen</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/cu-henri-coand-spre-viitor-i_4847.html/comment-page-1#comment-10720</link>
		<dc:creator>Harkonnen</dc:creator>
		<pubDate>Sat, 19 Aug 2006 12:28:33 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/cu-henri-coand-spre-viitor-i_4847.html#comment-10720</guid>
		<description>&quot;Cu acesta, armata român&#259; devine prima armat&#259; care a folosit avionul în scopuri militare, în R&#259;zboaiele Balcanice (1912-1913).&quot;

In calitate de nationalist si iubitor de aviatie fraza de mai sus ar trebui sa ma bucure, totusi, din respect pentru adevarul istoric, se cer facute unele precizari:

- in cadrul manevrelor militare din Picardia din anul 1910, armata franceza utilizeaza cca. 14 avioane pentru recunoastere si legatura, astfel, Franta fiind prima tara care utilizeaza avionul in misiuni militare (desi experimente conduse de militari s-au facut in perioada 1908-1910 si in Germania, SUA, Rusia)

- Romania a fost a II-a tara din lume care a folosit avionul in scopuri militare: Aurel vlaicu a zburat in mai multe misiuni (in principal de legarura) la manevrele de toamna din 1910.

- Prima folosire in razboi a avionului a fost facuta in timpul razboiului turco-italian din 1911, in Tripolitania. Capitanul Piazza (italian) a zburat timp de o ora deasupra liniilor turcesti cu un avion Harlan. Pe 1 noiembrie italienii arunca asupra pozitiilor turce primele bombe de aviatie (improvizate!!!).

- Nu &quot;Giani Capriani&quot;, ci Gianni Caprone. Acesta va infiinta mai tirziu &quot;Societa Italiana Caproni&quot; unde, au fost construite o serie de aeronave de succes (mai ales hidroavioane si bombardiere). In 1940 inginerul italian S. Campini, sprijinit de uzinele Caproni construieste avionul cu reactie &quot;Campini Caproni CC2&quot;, al carui motor era bazat pe ideile lui Coanda: un motor cu piston antrena un compresor care, la rindul sau, furniza aerul necesar combustiei. Din nefericire, sistemul (numit motoreactor sau termojet) nu este foarte eficient, motorul clasic fiind inlocuit la motoarele moderne (turboreactoare) cu o turbina cu gaze. Dar pentru acea epoca, a &quot;scindurelelor legate cu sfoara&quot;, ideea reprezenta un pas inainte...

Bibliografie:
&quot;Zboruri celebre&quot;, C. Gheorghiu, Ed. Stiintifica 1964

&quot;Prioritati si Recorduri mondiale in aviatie&quot;, Gh. Rado, Ed. tehnoprod, 1993

http://en.wikipedia.org/wiki/Campini_Caproni_CC.2

http://en.wikipedia.org/wiki/Thermojet</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>&#8220;Cu acesta, armata român&#259; devine prima armat&#259; care a folosit avionul în scopuri militare, în R&#259;zboaiele Balcanice (1912-1913).&#8221;</p>
<p>In calitate de nationalist si iubitor de aviatie fraza de mai sus ar trebui sa ma bucure, totusi, din respect pentru adevarul istoric, se cer facute unele precizari:</p>
<p>- in cadrul manevrelor militare din Picardia din anul 1910, armata franceza utilizeaza cca. 14 avioane pentru recunoastere si legatura, astfel, Franta fiind prima tara care utilizeaza avionul in misiuni militare (desi experimente conduse de militari s-au facut in perioada 1908-1910 si in Germania, SUA, Rusia)</p>
<p>- Romania a fost a II-a tara din lume care a folosit avionul in scopuri militare: Aurel vlaicu a zburat in mai multe misiuni (in principal de legarura) la manevrele de toamna din 1910.</p>
<p>- Prima folosire in razboi a avionului a fost facuta in timpul razboiului turco-italian din 1911, in Tripolitania. Capitanul Piazza (italian) a zburat timp de o ora deasupra liniilor turcesti cu un avion Harlan. Pe 1 noiembrie italienii arunca asupra pozitiilor turce primele bombe de aviatie (improvizate!!!).</p>
<p>- Nu &#8220;Giani Capriani&#8221;, ci Gianni Caprone. Acesta va infiinta mai tirziu &#8220;Societa Italiana Caproni&#8221; unde, au fost construite o serie de aeronave de succes (mai ales hidroavioane si bombardiere). In 1940 inginerul italian S. Campini, sprijinit de uzinele Caproni construieste avionul cu reactie &#8220;Campini Caproni CC2&#8243;, al carui motor era bazat pe ideile lui Coanda: un motor cu piston antrena un compresor care, la rindul sau, furniza aerul necesar combustiei. Din nefericire, sistemul (numit motoreactor sau termojet) nu este foarte eficient, motorul clasic fiind inlocuit la motoarele moderne (turboreactoare) cu o turbina cu gaze. Dar pentru acea epoca, a &#8220;scindurelelor legate cu sfoara&#8221;, ideea reprezenta un pas inainte&#8230;</p>
<p>Bibliografie:<br />
&#8220;Zboruri celebre&#8221;, C. Gheorghiu, Ed. Stiintifica 1964</p>
<p>&#8220;Prioritati si Recorduri mondiale in aviatie&#8221;, Gh. Rado, Ed. tehnoprod, 1993</p>
<p><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Campini_Caproni_CC.2" rel="nofollow">http://en.wikipedia.org/wiki/Campini_Caproni_CC.2</a></p>
<p><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Thermojet" rel="nofollow">http://en.wikipedia.org/wiki/Thermojet</a></p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: nebunu</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/cu-henri-coand-spre-viitor-i_4847.html/comment-page-1#comment-10714</link>
		<dc:creator>nebunu</dc:creator>
		<pubDate>Sat, 19 Aug 2006 04:39:04 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/cu-henri-coand-spre-viitor-i_4847.html#comment-10714</guid>
		<description>la &quot;mari romani&quot; au iesit Hagi, Comaneci, Becali...

dupa mine, Coanda face cat 10.000 de hagi
iar un profesor, un invatator formator
(cum sigur a avut si Coanda)
face cat 1.000 de hagi
Comaneci ..?!
o inculta si o nebuna dupa succesul oferit de prosti
(cel putin reclama cu laptele pt copii e penibila)
ca sa nu mai zicem ca n-a fost in stare
sa faca macar un copil,
si ne da lectii de cum se cresc copiii.

desi prostia de masa este dominanta,
eu mereu am fost convins ca romanii,
ca medie, genetic, sunt mai destepti decat alte popoare.

ca medie, genetic, suntem mai destepti decat europenii occidentali,
si mult mai destepti decat dezumatizatii si robotizatii de americani.

aceasta gena a inteligentei si a talentului
nu este pusa in valoare pt ca:
- educatie proasta data de parintii romanii (in perioda de crestere)
- management veros si neprofesionist (in perioda de performare)

dominantele de masa in Romania sunt:
capatuiala, nesimtirea, ignoranta si dezbinarea

NB:
o obs f.f.f.importanta este aceea ca aceste genii ale omenirii
(stiinta, militare, literatura, muzica, etc) au dorit
sa cunoasca si sa inteleaga omul,
sa cunoasca si sa inteleaga viata.
adica, pe scurt, au fost niste oameni de suflet
ceea ce-si propune in general si o religie..</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>la &#8220;mari romani&#8221; au iesit Hagi, Comaneci, Becali&#8230;</p>
<p>dupa mine, Coanda face cat 10.000 de hagi<br />
iar un profesor, un invatator formator<br />
(cum sigur a avut si Coanda)<br />
face cat 1.000 de hagi<br />
Comaneci ..?!<br />
o inculta si o nebuna dupa succesul oferit de prosti<br />
(cel putin reclama cu laptele pt copii e penibila)<br />
ca sa nu mai zicem ca n-a fost in stare<br />
sa faca macar un copil,<br />
si ne da lectii de cum se cresc copiii.</p>
<p>desi prostia de masa este dominanta,<br />
eu mereu am fost convins ca romanii,<br />
ca medie, genetic, sunt mai destepti decat alte popoare.</p>
<p>ca medie, genetic, suntem mai destepti decat europenii occidentali,<br />
si mult mai destepti decat dezumatizatii si robotizatii de americani.</p>
<p>aceasta gena a inteligentei si a talentului<br />
nu este pusa in valoare pt ca:<br />
- educatie proasta data de parintii romanii (in perioda de crestere)<br />
- management veros si neprofesionist (in perioda de performare)</p>
<p>dominantele de masa in Romania sunt:<br />
capatuiala, nesimtirea, ignoranta si dezbinarea</p>
<p>NB:<br />
o obs f.f.f.importanta este aceea ca aceste genii ale omenirii<br />
(stiinta, militare, literatura, muzica, etc) au dorit<br />
sa cunoasca si sa inteleaga omul,<br />
sa cunoasca si sa inteleaga viata.<br />
adica, pe scurt, au fost niste oameni de suflet<br />
ceea ce-si propune in general si o religie..</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: negel</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/cu-henri-coand-spre-viitor-i_4847.html/comment-page-1#comment-10710</link>
		<dc:creator>negel</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Aug 2006 17:55:24 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/cu-henri-coand-spre-viitor-i_4847.html#comment-10710</guid>
		<description>Am avut privilegiul de a-l aculta pe Coanda la o intalnire cu studentii romani, dupa revenirea sa in tara. O nestemata de om!</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Am avut privilegiul de a-l aculta pe Coanda la o intalnire cu studentii romani, dupa revenirea sa in tara. O nestemata de om!</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: red_n_blue</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/cu-henri-coand-spre-viitor-i_4847.html/comment-page-1#comment-10705</link>
		<dc:creator>red_n_blue</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Aug 2006 13:05:27 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/cu-henri-coand-spre-viitor-i_4847.html#comment-10705</guid>
		<description>Bravo Altermedia! Cand sunteti de criticat cunteti, cand sunteti de laudat, va laud! De mult asteptam un articol despre Coanda -unul dintre motivele de mandrie ale oricarui roman! Abia astept continuarea!</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Bravo Altermedia! Cand sunteti de criticat cunteti, cand sunteti de laudat, va laud! De mult asteptam un articol despre Coanda -unul dintre motivele de mandrie ale oricarui roman! Abia astept continuarea!</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>
