articol de Steven J. Vaughan-Nichols pentru Linux Watch
IDEEA CA Linux este in primul rand o comunitate bazata pe munca a mii de hackeri independenti, idealisti, a murit in tacere, in propria casa, pe 27 martie 2007.
Cauza probabila a mortii a fost numirea de catre Fundatia Linux a noilor sai directori. Conducerea acestei organizatii nonprofit de marca include multi dintre persoanele din Fortune 500 [1] din intreaga lume – insa nici macar un reprezentant al unei veritabile comunitati Linux.
Linux, ca proiect comunitar, era bolnav de ceva vreme. Situatia i s-a agravat prin ciuntirea Debian . In loc sa munceasca impreuna pentru lansarea noii versiuni, Etch, membrii acestei importante comunitati de dezvoltatori Linux si-au incetinit munca pana ce abia se mai târau, cauza unor dispute interne.
Asa cum observa chiar parintele Debian-ului, Ian Murdock, nu mult inainte de a se alatura Sun Microsystems, Debian devenise un proiect “inghetat”. “Nici un lider nu se simte imputernicit sa ia decizii decat daca toti ceilalti sunt de acord cu el. Asa incat nu se poate ajunge la nici un acord, nu se ia niciodata nici o decizie,” declara Murdock.
Un alt proiect comunitar Linux, Fedora, trebuia sa fie separat de Red Hat, sponsorul sau corporatist. Pana la urma, totusi, compania a decis ca proiectul sa ramana sub controlul Red Hat, incredintand managementul fundatiei Fedora.
Nu doar proiectele in suferinta, totusi, au adus comunitatea Linux la un sfarsit prematur. Distribuitorii Linux se decuplasera demult de la notiunea idealista a unui software complet gratuit.
Linspire a facut un mare pas prin introducerea distributiei Freespire, care tinteste sa includa sustinere legala pentru fiecare format proprietar si program disponibil Linux. Exemple: MP3, DVD, Windows Media, QuickTime, Java, Flash, Real media, drivere grafice ATI si NVIDA, drivere pentru Win-modem, drivere WiFi proprietare, fonturi Bitstream etc.
Eric S. Raymond, “nasul” Linux, care a ajutat mult, de la inceputuri, acest sistem de operare, a aderat cu draga inima la conceptul sustinerii software-ului proprietar in Linux si chiar s-a alaturat echipei de conducere a Freespire. “Daca asta inseamna sa platim taxe de licenta catre Microsoft pentru ca oamenii sa poata vedea fisiere Windows media, atunci asa sa fie.”
Ubuntu, cea mai populara dintre comunitatile Linux, ramane sub conducerea lui Mark Shuttleworth si a companiei sale, Canonical, si el insusi a acceptat ca Ubuntu trebuie sa includa “drivere proprietare care sunt necesare pentru a activa functionalitati hardware esentiale.”
Incercarile de a readuce Linux-ul Comunitar inapoi la software gratuit a avut prea putin succes. Doar cateva firme, asa cum este gNewSense, mai distribuie doar software absolut gratuit.
Linux lasa in urma o familie robusta, de succes, de copii-sisteme de operare, precum: fiul cel mare, Red Hat; fiul vitreg, Novell si fiicele de desktop, Linspire, Ubuntu si Xandros. Rudele corporatiste, precum IBM, HP si Oracle, se vor asigura ca Linux Comercial, spre deosebire de Linux Comunitar, va duce o viata lunga si sanatoasa. (trad. si adaptare Altermedia)




















6 responses so far ↓
1 Colors // Apr 2, 2007 at 10:08 am
Linux si-a atins scopul, acela de a salva libertatea oricarui utilizator de calculator, fiind o alternativa nu numai gratuita dar mult mai sigura. In ultimii 15 ani, pe rand, marile corporatii IT au fost silite sa-si ajusteze politica de marketing si dezvoltare tocmai pentru a face fata acestei concurente.
Linux nu numai ca nu a murit, dar e bine mersi si este de asteptat sa inlocuiasca complet intr-un timp oarecare sistemul de operare Windows.
Previziunea se bazeaza pe doua aspecte importante: nevoia de securitate si scaderea bugetului de cheltuieli.
De fapt Linux a fost tot timpul sprijinit discret de multe corporatii, poate cel mai evident de IBM, dar in ultima vreme s-au alaturat multe altele. Sprijinul este in primul rand financiar dar si prin contributie cu proprii ingineri la inbunatatirea kernelului.
Ideea de a folosi un sistem de operare caruia ii cunosti sursele este mai importanta decat orice alt aspect, inclusiv financiar. Dovada ca aproape toate guvernele lumii adopta linux oficial in institutiile statului.
Microsoft a pierdut batalia pe piata sistemelor de operare iar ultima gaselnita Vista e un exemplu clar de nastere chinuita, in dureri a unui sistem de operare monstruos, ce are nevoie de resurse exagerat de mari pentru a rula, si care prin controlul DRM limiteaza libertatea de utilizare a calculatorului personal, nu e nevoie sa amintesc de slaba securitate oferita.
Ubuntu a facut multa valva dar domnul Mark Shuttleworth nu a inteles se pare idealul comunitatii linux, si anume utilizarea unui software opensource (sursa deschisa) iar nu gratuit. Nu mai spun ca agitatia in jurul distributiei Ubuntu, fortarea unei imagini de succes, a dus in final pe o linie fara perspectiva. Comunitatea linux exista si este foarte atenta la detalii. Ubuntu nu numai ca nu are o versiune Entreprise asa cum are Red Hat sau Novell, dar nu a contribuit aproape cu nimic la dezvoltarea comunitatii linux. Multi au incercat sa faca afaceri pe spinarea sistemului de operare linux. Rezultatul: utilizatorii recunosc cine contribuie si adera la idealul unui software liber de orice “proprietate intelectuala”. Red Hat a purtat pana acum lupta si financiar si ca dezvoltare.
Rezultatul este pe masura: peste 2 milioane de download-uri unice la ultima distributie, Fedora Core 6.
Fedora Core 6 nu include nici macar posibilitatea de a asculta fisiere in format mp3, este absolut curatata de orice software ce ar putea naste o disputa in privinta incalcarii vreunui patent si cu toate acestea se pare ca este cea mai folosita distributie. De ce? Simplu: pentru ca in spate este Red Hat. Atata vreme cat Red Hat va rezista ca firma independenta ce promoveaza linux ca sursa libera, Fedora va continua sa fie cea mai populara distributie. E inutil sa adaug ca Xandros isi daduse sfarsitul de acum cativa ani, ca a renuntat complet la versiunile desktop si ca in prezent dezvolta doar servere sprijinita de Red Hat. Linspire se zbate sa muste o bucatica din piata de vanzari de linux comercial.
Daca Oracle ca gigant, nu a reusit aceasta inca, ce sa mai vorbim de altii?
Nu e de-ajuns sa fii mare, dovada ca deocamdata Oracle nu a reusit mare lucru furand distributia de la Red Hat. Desi doreste sa asigure asistenta la jumatate de pret, nu prea s-a imbulzit nimeni. Oracle are ingineri suficienti si are si experienta, cu toate acestea succesul se lasa asteptat.
Este un exemplu tipic. S-ar castiga poate bani la buget dar nici un administrator IT nu risca. E nevoie de incredere. Iar aceasta se obtine greu, participand cu proiecte si finantare in comunitatea linux.
Si inca un aspect, nu cel din urma. In ce priveste “driverele” linux deja sta mai bine la distributiile pe 64 de biti decat Windows.
2 Harkonnen // Apr 2, 2007 at 2:53 pm
Mai exista si alternativa BSD-urilor.
3 mtvx // Apr 2, 2007 at 4:48 pm
@colors
Acest “Odihneasca-se in pace!” nu sugereaza ca Linux ar fi mort, domnule colors. Ceea ce a murit cu adevarat este spiritul initial care a creat aceasta comunitate dintr-u inceput, caracterizat prin dezinteres material, lipsa a compromisului, curatenie sufleteasca si de ce nu, credinta in libertatea de a alege… Toate acestea s-au dus pe apa Sambetei datorita infiltrarii corporatiste, care da, a sprijinit comunitatea, dar cu un scop… If you can’t beat them, join them… spune o vorba… Cum bine spuneti, idealul era utilizarea unui sistem open-source, nu neaparat gratuit. Dar tocmai aici este problema, linux la ora actuala include software care nu este open-source. Programatorii si dezvoltatorii linux au batut palma cu marile corporatii si au semnat NDA-uri (Non Disclosure Agreements) pentru a dezvolta drivere menite sa asigure functionarea diverselor componente hardware oferite pe piata de acestea din urma. Adica si-au luat angajamentul ca nu vor divulga detaliile interne ale componentei respective. Din acest proces rezulta un driver, binar de cele mai multe ori, a carui sursa nu este deschisa (adica nu poate citi nimeni codul, decat cei implicati in dezvoltarea lui). Ce isi asigura marile companii prin aceste practici? In primul rand controlul asupra marketului. Cand ei decid sa “pensioneze” respectiva componenta, nu va mai fi asigurata functionarea ei (in cele mai recente versiuni ale linux-ului spre exemplu) si nici tu clientul nu vei mai putea beneficia de un produs pentru care ai platit. Problemele sunt solutionate atunci cand vrea compania producatoare, nu cand ai tu nevoie. Tot astfel de cele mai multe ori sunt ascunse o multime de bug-uri hardware. Bug-urile nu exista doar in software ci si in hardware, iar daca ei ar face publica documentatia respectivei componente (care foloseste la scrierea driver-ului) atunci toti cei interesati ar putea descoperii aceste erori de proiectare, ceea ce nu ar sustine buna imagine publica pe care orice companie o cauta. A accepta sa incluzi in sistemul de operare un binar a carui sursa nu iti este disponibila, are implicatii si in domeniul securitatii sistemului. Te afli la cheremul celor care iti ofera respectivul software. Este similar cu a folosi produse Micro$oft. Programatorii sunt oameni si fac greseli. In plus cei mai buni programatori nu sunt neaparat cei ce profeseaza in domeniul corporatist.
Inca odata, numele jocului este CONTROL. Acum marile companii dirijeaza directia in care linux-ul merge, si prin urmare si cei care il utilizeaza. Ar trebui sa fie invers. Companiile trebuie sa supravietuiasca numai in masura in care reusesc sa ofere produse ce corespund dorintelor pietei. Pana si BSD-urile fac compromisuri (FreeBSD si NetBSD anume). Au dat la schimb libertate pe functionalitate… Cam asa suna mantra… Exista doar un singur sistem de operare care refuza sa urmeze tendinta si care a militat impotriva practicilor descrise mai sus. A facut-o prin anumite luari de pozitie ce au fost caracterizate de cele mai multe ori ca fiind extremiste si reactionare. Acest sistem este OpenBSD (www.openbsd.org), considerat cel mai “secure” pe piata la ora actuala. Renumele pe care il are se datoreaza tocmai respingerii compromisului si credintei in anumite principii.
4 gogutza // Apr 2, 2007 at 7:02 pm
“… multi dintre persoanele…” mda…
Dupa cum spunea cineva (nu mai retin exact cine), a face o comparatie in lumea sistemelor de operare, intre MacOS si windblows, este ca si cum ai compara merele cu perele, iar o comparatie cu Linux este ca si cu restul fructelor la un loc.
Debian este doar una din multele distributii de Linux, care are punctele lui forte (oferind o configurare flexibila si cu un bonus special pentru lenesii care n-au chef sa depuna eforturi pentru a-si tine sistemul la zi) dar, uneori, o cam ia pe aratura incercand sa acopere tot ce misca-n lume… a la Suse, care intre timp a incaput pe mana Novell, alta corporatie ahtiata dupa bani, care s-a vandut, si a incercat sa vanda si comunitatea Linux, lui bilica, in “buna” traditie sco. De tradatori, pentr-un argint, se pare ca nu se duce lipsa…
microHat sufera de aceeasi boala, tipic americaneasca, ca si microSuxx: prostirea (dumbing down) pana la ajungerea la acelasi numitor comun cu prostimea de pe piata. Daca idiotul american n-are un buton pe care s-apese pentru a rezolva problema, e pierdut… Asa, macar i se ofera impresia ca el detine “controlul” asupra masinariei.
Din fericire, exista si distributii care n-au luat-o pe panta goanei dupa aur si si-au pastrat puritatea, ca de exemplu Slackware, care a fost una din primele distributii aparute si a reusit sa supravietuiasca, fiind in continuare apreciata de cunoscatori.
@harkonnen BSD nu-i Linux… sau poate te refereai la merisoarele (muscate) cu porecle de feline?
5 Harkonnen // Apr 3, 2007 at 7:18 am
@gogutza
Ma refeream la licenta BSD care e mai flexibila.
6 gogutza // Apr 3, 2007 at 12:23 pm
@harkonnen Tocmai asta-i problema, e prea “flexibila”. Le-a permis unora ca Jobbs sa se foloseasca de BSD, fara a contribui practic nimic inapoi. BSD e raiul profitorilor… Chiar si GPL are/avea cateva “gaurele” de care s-au folosit diversi “intreprinzatori”.
Leave a Comment