AlterMedia România
AlterMedia România: “Cei care au privilegiul de a sti, au datoria de a actiona” (A. Einstein)
creationism

CEL MAI MARE BARAJ DIN LUME ESTE FUNCTIONAL

May 26th, 2006 · Comentati (11 Comentarii)

Email This Post Print This Post

Mihai Surducan [alte articole din rubrica Tehnologii alternative]

Sambata dimineata, odata cu turnarea ultimilor metri cubi de beton, s-a incheiat unul dintre cele mai mari proiecte arhitectonice din lume a devenit realitate.

Barajul Celor Trei Defilee reprezinta cea mai mare realizare chineza de acest fel si se inalta, falnic, la 181 de metri deasupra vaii raului Yangtze, in provincia Hubei. “Barajul reprezinta atingerea unui vis politic pe termen lung pentru conducerea chineza”, a declarat Yu Xiaogand, fondator si director al unui ONG chinez pentru administrarea raurilor, citat de Inter Press Service.

Barajul are o lungime de 2,3 kilometri si are o capacitate totala de 18,2 GWh. Rezervorul sau se intinde pe o distanta de 660 km si ocupa 1084 km patrati. Colosul va alimenta industria locala si o multime de consumatori casnici, va facilita transportul pe raul Yangtze si va fi si o masura de control impotriva inundatiilor.

Totusi, in spatele avantajelor prezentate de presa oficiala chineza, se ascund destule neajunsuri: probleme de mediu, costuri uriase, stramutarea fortata a populatiei.


De la A la Azi

Ideea unui baraj pe raul Yangtze a aparut in anul 1919 si apartine presedintelui chinez Sun Yat-sen, dar datorita dificultatilor economice si politice ale vremii, ea a fost abandonata. In anul 1958, Mao Zedong si-a aratat sustinerea pentru acest proiect de mare anvergura. Totusi, aprobarile pentru construirea barajului au fost definitivate abia in 1979.

In decembrie 1994, dupa 2 studii de fezabilitate si repetate amanari, proiectul a fost in sfarsit lansata constructia, iar in anul 2003 primul generator a inceput sa produca electricitate. Pana in iunie anul trecut s-au instalat 12 generatoare.

Pro…

Unul din primele avantaje ale Barajului Celor Trei Defilee este capacitatea electrica uriasa. Aceasta va insuma 18,2 GWh in momentul montarii ultimului din cele 26 de generatoare propuse, iar energia produsa anual echivaleaza cu arderea a 40 de milioane de tone de carbune sau cu cea generata de 18 centrale nucleare mari. Electricitatea produsa de baraj va fi un paliativ pentru o China tot mai insetata energetic.

Un alt “plus” apare din marirea traficului pe raul Yangtze. S-a estimat ca tranzitul de bunuri va creste de la 10 la 50 de milioane de tone anual, iar costurile asociate traficului vor scadea cu pana la 37 de procente.

Inundatiile cauzate de de raul Yangtze au produs pagube insemnate de-a lungul istoriei. In anul 1998, acestea au distrus 239 000 de hectare de teren arabil, au ucis 1526 de persoane si au afectat alte peste 2 milioane. Barajul va facilita un control sistematic al inundatiilor mai ales in Campia Jianghan, unde sunt acum la adapostiti de baraj 15 milioane de oameni si 1,5 milioane de hectare teren arabil.

…si contra

Scepticii sustin ca barajul aduce numeroasedezavantaje, iar una din probleme o reprezinta costul. Probe International(PI), grup ecologist canadian, considera ca estimarile neoficiale ale costurilor trec de fabuloasa suma de 75 miliarde de dolari. Oficialii chinezi neaga aceste acuzatii, avansand o cifra sub 25 de miliarde de dolari.

Sustinatorii barajului considera ca investitia se va amortiza destul de repede odata ce se va pune in aplicatie o infrastructura adecvata de distributie. Totusi, criticii PI arata ca o varianta energetica descentralizata e mult mai convenabila. De asemenea, acestia considera ca daca pretul electricitatii produse nu va fi subventionat de stat, proiectul va ajunge in pragul falimentului.

Istoria dusa pe apa sambetei

Din 1949 si pana azi, in China au fost stramutate peste 16 milioane de persoane pentru a face loc rezervoarelor unor baraje, relateaza Inter Press Service. Zece milioane dintre acestea traiesc inca in saracie. Barajul Celor Trei Defilee este direct responsabil pentru translocarea a mai mult de un milion de oameni, iar alti 80.000 isi vor parasi casele in curand pentru a face loc apelor in ascensiune.

Stramutatii sunt, cel mai adesea, dusi in zone cu conditii de trai reduse, posibilitati mici de a gasi locuri de munca si unde, datorita coruptiei din sistem, nu primesc fondurile compensatorii promise. De asemenea, acesti oameni nu au fost consultati inaintea mutarii.

O alta problema este mostenirea antropica. Zona rezervorului gazduieste in jur de 1300 vestigii arheologice cunoscute si nu se stie cate altele nedescoperite. Toate vor disparea odata cu venirea apelor.

Probleme ecologice

Prin umplerea rezervorului, s-au inundat in intregime o serie de fabrici si depozite de deseuri, iar poluarea apei a crescut semnificativ. De asemenea, datorita malului si a sedimentelor care s-au acumulat in amonte fata de baraj, viteza raului a scazut, iar cursul si gura de varsare a raului vor fi afectate.

Din pacate, poluarea nu e singura cauza de ingrijorare pentru mediu. Uriasa acumulare de apa se afla pe marginea unei placi tectonice, si astfel incindenta cutremurelor creste, iar stavila pusa raului impiedica unele specii de peste sa ajunga la zonele de inmultire.

Politica, bat-o vina

Daca analizam toate aspectele prezentate, este evident ca barajul prezinta mai multe pericole decat avantaje. Si atunci de ce proiectul ruleaza aproape nestingherit in continuare? PI accentuaza aspectul politic al problemei. China construieste acum cel mai mare baraj, iar succesul ii ofera prestigiu, confirma abilitatile sale si demonstreaza superioritatea socialismului.

Inchei cu declaratia facuta de Dai Quing, activist de mediu chinez si unul dintre cei mai mari critici ai proiectului, citat in Spiegel Online: “Toate temerile pe care le-am avut inainte de [construirea] barajului au fost confirmate”, a spus acesta. “De fapt, e chiar mai rau.”

Tags: Mediu/Sanatate · Stiinta/Tehnologie

11 responses so far ↓

  • 1 Petre // May 28, 2006 at 11:57 am

    Barajul Celor Trei Defilee este direct responsabil pentru translocarea a mai mult de un milion de oameni, iar alti 80.000 isi vor parasi casele in curand pentru a face loc apelor in ascensiune.

    Conducatorii chinezi au vrut, si vor, sa demonstreze lumii ca tara lor este o mare putere politica si economica. Si este. Toti consumam produsele lor, de la jucarii si haine la computere. Ce conteaza “victimele colaterale” in atingerea unui scop? Cui ii pasa de popor?

    http://www.euronews.net/create_html.php?lng=1&page=hitech

  • 2 epimeteu // May 28, 2006 at 12:47 pm

    18,2Gwh? E puterea instalata sau puterea medie? Recunosc - exista probleme ecologice cu barajele. Insa, in momentul de fata, hidrocentralele produc 99,9% din energia “renewable” din lume. In Romania 100%.

    Nici noi, romanii, nu ar strica sa mai construim - in cooperare cu bulgarii - vreo 2,3 hidrocentrale mari pe Dunare. Avem 35% din energia electrica produsa hidro si vreo 10% de centrala nucleara de la Cernavoda - dar tot ardem o gramada de carbuni, gaze naturale si pacura.

  • 3 gogutza // May 28, 2006 at 2:40 pm

    Wh e UM a energiei. Nefiind corelata cu perioada in care a fost produsa, e putin relevanta (in afara de statistici/facturare). Daca alocam suficient timp, cateva sute de mii de ani, 18,2GWh pot fi produsi si cu dinamul de la bicicleta (daca rezista)…

    “Twenty-six turbine generator sets, with a per-unit generation capacity of 700,000 kilowatts, will be installed on the left and right banks of the Three Gorges Hydropower Station. The overall generation capacity is estimated at 18.2 million kilowatts. The annual power generation is estimated to average 84.68 billion kilowatt hours (KWH), equivalent to one-seventh of China’s total in 1992.”

    Ce ti-e si cu unitatile astea de masura…

  • 4 Harkonnen // May 28, 2006 at 2:44 pm

    @ epimeteu

    http://en.wikipedia.org/wiki/Three_Gorges_Dam

  • 5 Mihai // May 28, 2006 at 6:20 pm

    goguta, 18,2 GW in fiecare ora.

    epitemeu, pana in iunie 2005 au fost instalate 12 din cele 26 de generatoare. Fiecare are o capacitate de 700 MW. Toate generatoarele cumulate vor produce 18,2 GW, si asta abia in 2009, cand e programata instalarea ultimului dintre ele.

  • 6 gogutza // May 29, 2006 at 11:18 am

    @ mihai M-am “prins”, dupa ce am “sapat” putin pe net. (vezi citatul, scuze ca e in engleza si nu l-am tradus)
    Termenul consacrat este putere instalata, cu UM W.
    Daca intr-adevar vor produce puterea maxima, depinde de incarcare (sarcina). In realitate coeficientul de incarcare rareori atinge 100%.
    Capacitatea electrica este atributul condensatoarelor (si nu numai) si se masoara in Farazi.
    Acestea sunt capcanele traducerilor tehnice “automatizate”, mot-a-mot, fara a revedea daca ceea ce rezulta si are sens. Termenii tehnici sunt de obicei destul de mult diferiti fata de cei literari.

    apropo, in loc de “rezervor” mai potrivit ar fi “lac [de] acumulare”

  • 7 Mihai // May 29, 2006 at 11:02 pm

    Multumesc pentru observatii. Da, exista un termen consacrat in fizica, capacitatea conservatorului plan, masurata in Faraday si utilizat practic pentru masuratori de constanta dielectrica. Imi cer scuze pentru confuziile care pot aparea.

    Totusi, trebuie sa tinem cont si ca in limba romana:

    CAPACITÁTE, capacităţi, s.f. 1. Volum al unui recipient. 2. Însuşirea de a fi încăpător; mărime care reprezintă cantitatea maximă de materii sau de energie pe care o poate acumula un corp, un sistem etc. ◊ Măsuri de capacitate = măsuri cu care se determină volumul lichidelor, al cereale lor etc. 3. Posibilitatea pe care o are un corp, un sistem etc. de a acumula o cantitate de materii sau de energie. 4. Posibilitatea de a lucra într-un domeniu, de a realiza ceva. ♦ Posibilitatea, însuşirea morală sau intelectuală a cuiva; aptitudine. ♦ Persoană capabilă. 5. Însuşirea de a face acte juridice valabile. – Din fr. capacité, lat. capacitas, -atis.

    CAPACITÁTE s. 1. v. volum. 2. cubaj, volum. (~ a unei incinte.) 3. v. gabarit. 4. forţă, posibilitate, putere, putinţă, (înv.) puterinţă, puternicie. (~ de a face ceva.) 5. potenţial. (~ de muncă.) 6. v. fa-cultate. 7. competenţă, destoinicie, pregătire, pricepere, seriozitate, valoare, vrednicie, (înv. şi pop.) hărnicie, (înv.) practică, volnicie. (Demonstrează o mare ~ în…)

    http://dexonline.ro/search.php?cuv=capacitate&source=

    A propos, acum nu am tradus termenii, doar citam din articol.

  • 8 Mihai // May 30, 2006 at 12:00 pm

    Era capacitatea condensatorului plan. Imi cer scuze pentru eroare.

  • 9 gogutza // May 30, 2006 at 12:21 pm

    Cu placere.
    De “conservatorul plan”, chiar n-am auzit :)… Poate condensatorul plan. Capacitatea (electrica) se masoara in Farad(pl. Farazi). Faraday a fost o UM folosita pe vremuri pentru sarcina electrica, actualmente Coulomb-ul.
    Cele trei elemente (pasive) fundamentale ale electro(teh)nicii sunt rezistenta (R, Ohm), inductanta (L, Henry) si capacitatea (C, Farad). Componentele idealizate sunt rezistorul, inductorul si capacitorul/condensatorul. In orice componenta reala le vom intalni pe toate trei, una intr-o masura mai mare - care o sa dea tipul componentei - si celelalte (mult) mai mici, ca elemente parazite (de multe ori neglijate - ca un model in fizica).
    Repet, limbajul tehnic este destul de strict si diferit de cel literar. In acest context DEX-ul este (in buna parte) irelevant (chiar n-au auzit de capacitatea electrica? hi).

    Daca tot e la moda, citez din DEX:

    FARÁD, farazi, s.m. Unitate de măsură a capacităţii electrice (în sistemul de unităţi de măsură metru-kilogram-secundă-amper), egală cu capacitatea unui condensator electric care acumulează o sarcină de un coulomb la tensiunea de un volt. – Din fr. farad.

    farád s. m., pl. farázi; simb. F

    FARÁ//D ~zi m. fiz. Unitate de măsură a capacităţii electrice. /

  • 10 Mihai // Jun 1, 2006 at 1:50 am

    La cursurile de fizica si chimie fizica ni s-a predat unitatea de masura Faraday. Probabil ca difera de la universitate la universitate si chiar de la profesor la profesor.

  • 11 Sevilla86 // Feb 24, 2008 at 2:36 pm

    epimeteu, nu stiu cum am putea sa construim inca vreo 3 hidrocentrale pe dunare… portile de fier este o hidrocentrala construita in defileul dunarii care este cel mai mare defileu din europa. e usor de construit o hidrocentrala intr-un defileu, dar in aval de portile de fier este mult mai greu. pe langa asta nu cred ca e o idee buna sa ridicam nivelul apei printr-un baraj pentru ca pe lunca dunarii asta ar insemna inundarea a mii de km patrati sau construirea de un sistem elaborat de diguri. romania nu are banii sa faca asa ceva si am dovedit in nenumarate randuri ca nu suntem in stare sa intretinem digurile actuale care cedeaza destul de des chiar si la nivelurile actuale ale apei. in lunca, largimea cursului apei atinge si 10 km…

    cu siguranta barajul chinez trebuia construit. o tara trebuie sa-si exploateze resursele, dar la fel de adevarat e ca trebuie sa o faca intr-un mod rational. din pacate chinezii au evidentiat mai mult dezavantajele unei hidrocentrale, decat avantajele.

Leave a Comment