Un nou studiu arata efectele barajelor asupra a mai mult de jumatate din raurile mari ale lumii

INTERVENTIA UMANA A AFECTAT ecosistemul a mai mult de jumatate din raurile mari ale lumii, prin constructia de baraje. Aceasta este principala concluzie a unui prim studiu la nivel mondial, relatat in revista Nature. Studiul arata raspandirea barajelor si impactul lor asupra cursului apelor si a eroziunii solurilor.

Studiul a fost condus de Christer Nilsson, cercetator la Universitatea Umeå din Suedia. El si colegii sai au intervievat sute de reprezentanti ai autoritatilor locale, precum si oameni de stiinta din intreaga lume, pe tema cantitatii de apa care este transportata de rauri si a numarului de baraje existente.

Datele adunate demonstreaza ca din 292 sisteme mari de rauri, 172 sunt afectate de baraje. In Europa, mai mult de 60% din aceste rauri au fost clasificate ca “foarte afectate”, cursul lor fiind deviat cu 2% de catre baraje. Australasia - ce include Australia, Noua Zeelanda si insulele apropiate de acestea - are cel mai mic procentaj de rauri afectate - 17%.

Intr-un studiu similar, publicat in revista Science, cerecetatorii de sub indrumarea lui Syvitski, de la Universitatea din Colorado, SUA, au relevat ca barajele impiedica circulatia a mari cantitati de sedimente, care in mod normal se depun la gurile de varsare ale raurilor. Fara aceste sedimente, in regiunile unde se varsa raurile poate aparea o foarte puternica eroziune a solului.

Nilsson afirma ca studiul sau denota natura globala a “problemei barajelor”. Majoritatea noilor constructii de acest fel vor fi construite in America de Sud si Asia. De exemplu, inginerii din sud-estul Asiei vor sa adauge inca 49 de baraje raului Chang Jiang (Yangtze), pe al carui curs exista deja un controversat baraj, al celor “Trei Stramtori” (foto). Nilsson spera ca studiul sau va influenta deciziile ce se vor lua cu privire la aceste constructii.

Mike Dunbar, de la Centrul pentru Ecologie si Hidrologie din Wallingford, Marea Britanie, apreciaza ca studiul este foarte valoros si ca ar putea actiona ca un adevarat semnal de alarma pentru cei ce intentioneaza ridicarea de noi baraje. “Cand oamenii vor vedea situatia globala, vor gandi altfel”, spera Nilsson. (Mihai Surducan)