Mihai Surducan [alte articole din rubrica Tehnologii alternative]

STIINTA ANULUI 2006 a adus o multime de contributii in domeniul biotehnologiilor. Sa revedem impreuna o parte din cele mai importante descoperiri de acest gen din anul recent incheiat.

Fertilizatori chimici? Nu, multumim!

Fertilizatorilor chimici prezinta o serie de dezavantaje: sunt ineficienti, consuma combustibili fosili in procesul de productie si afecteaza mediul. Dar cu toate inconvenientele lor, acestia au inca o raspandire larga, deoarece nu exista multe plante capabile sa-si produca propriul fertilizator.

Grupate in familia Fabaceae - intre care fasolea, soia sau mazarea -, plantele autofertilizante “fixeaza” azotul atmosferic sub forma de amoniac utilizabil de planta. Procesul are loc in niste formatiuni numite noduli, care apar doar in urma patrunderii in radacina a bacteriilor Rhizobium.

Prin modificare genetica, Fabaceaele pot genera acesti noduli si fara invadarea microorganismelor. Cercetarii au incercat acelasi proces si pe alte plante de cultura si nu considera ca acestea vor reactiona in alt mod. “Daca se poate in cazul legumelor, ar trebui sa fie la fel si in cazul altor plante”, este de parere unul din cercetatori.

Algele si combustibilii - o pereche potrivita

Setea mondiala de combustibili a impins diversele cercetari spre lumea microscopica. Organismele cu clorofila, prin capacitatea de a utiliza energia solara, au dus la marea varietate a substantelor organice naturale. Daca ne intrebam “De ce microorganisme?”, raspunsul este simplu: se inmultesc destul de repede iar necesarul de hrana este mic.

De la aceste considerente au pornit cercetatorii de la Universitatea California din Berkley, SUA, cand prin modificarea genetica a unei alge obisnuite(Chlamydomonas reinhardtii) au obtinut o alga noua, mult mai eficienta in procesul de fotosinteza. Daca testele se vor dovedi bune, aceasta alga va fi excelenta pentru productia de biodiesel, hidrogen sau chiar cosmetice.

Totusi, studiile nu trebuie indreptate doar spre microorganisme de laborator. In urma cu cateva luni, compania neozeelandeza Aquaflow a descoperit o alga mai speciala intr-un lac de deversare. Aceasta detoxifiaza apa prin procesul de bioremediere si produce in acelasi timp biodiesel. “Potentialul de piata al acestui produs este aproape nelimitat in lumea ‘Peak Oil’ in care traim, deoarece exista o cerere de miliarde de litri de biodiesel la nivel mondial in fiecare an”, a declarat Barrie Leay, purtator de cuvant al firmei.

Pharming - viitorul industriei farmaceutice?

Sub tehnologiile de tip pharming, oamenii de stiinta au aplicat direct modificarea genetica in industria farmaceutica. Aceste tehnici promit sa produca medicamente ieftine cu riscuri foarte reduse de contaminare.

Astfel, virusul HIV si-ar putea gasi nasul in urmatorii cativa ani, datorita unui proiect indraznet de pharming. Profesorul britanic Julian Ma a reusit sa “pacaleasca” o cultura de tutun, care acum produce o proteina ce impiedica actiunea virusului imuno-deficientei.

Din pacate, dezbaterile in privinta hranei modificate genetic ar putea pune bete in roate acestor tehnologii, care prezinta o probabilitate mult mai mica de pericol pentru sanatatea oamenilor. “Avem aici o potentiala interventie importanta impotriva HIV-ului, dar ne trebuie o capacitate de productie uriasa daca vrem sa avem un impact global asupra sanatatii. Plantele modificate genetic ar putea oferi solutia”, a declarat Ma.