Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2009 ca an comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379) de la a cărui trecere la cele veşnice se împlinesc 1.630 de ani şi al celorlalţi Sfinţi Capadocieni în Patriarhia Română. Pentru a marca acest moment de sărbătoare, colectivul Departamentului de Cercetare al Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității „Al.I. Cuza” din Iași a desfășurat un proiect de cercetare în urma căruia a rezultat un volum dedicat iluștrilor Părinți Capadocieni: marele dascăl al lumii și ierarh Vasile cel Mare, „prințul teologiei” Grigorie de Nyssa și Grigorie de Nazianz, cel supranumit pentru teologia sa „Teologul”.
Volumul însumează munca a 29 de autori din mari centre universitare românești și abordează o gamă largă de tematici ce țin de opera acestor mari scriitori ortodocși capadocieni: teme dogmatice, misiologice, patrologice, lingvistice, pedagogice, de istorie bisericească. Structurată în trei părți, cuprinzând studii, traduceri și recenzii, lucrarea tratează subiecte interesante și cu impact pentru articularea teologiei contemporane în cadrul gândirii și viețuirii comunității credincioșilor din Biserica Ortodoxă.
Teologia Sfântului Duh la Sfântul Vasile cel Mare, natura și menirea omului la Părinții Capadocieni, principii didactice în scrierile sfântului Vasile, teologia universalismului mântuirii și antropologia la Sfântul Grigorie de Nyssa, probleme de terminologie trinitară în scrierile Sfântului Vasile cel Mare, conceptul de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa, analize ample ale scrierilor Sfântului Grigorie de Nazianz sunt câteva dintre cele mai captivante teme de meditație pe care vi le propune Părinții Capadocieni, o carte scrisă într-un limbaj modern, în duhul cugetării biblice și patristice și cu un stil elegant și captivant.
Cuprins
STUDII
Gheorghe Vlăduțescu. O hermeneutică a textului în secolul al IV lea
Constantin Voicu. Problematica teologiei Sfântului Grigorie de Nyssa
Ioan Caraza. Revelația divină prin jertfa răscumpărătoare a lui Hristos în lumina Sfintei Scripturi la Sfântul Vasile cel Mare
Petre Semen. Hermeneutică și exegeză la Sfinții Capadocienii
Nicu Dumitrașcu. Sfântul Vasile cel Mare în Armenia [o misiune surprinzătoare primită din partea împăratului Valens]
Vasile Nechita. Centralitatea lui Hristos în Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare
Sergiu Tofan. Erezie sau teologumenă ? Grigorie de Nyssa și tema apocatastazei
Tudor Ghideanu. Pentru „filosofia adevărată”, împotriva „filosofiei deșarte” a celor „din afară”
Constantin Marin. Patristica capadociană hrysum genos, aurea aetas a ortodoxiei răsăritene – sfântul Grigorie de Nazianz, proturgos și prophilaktikos al teologiei
Marius Telea. Natura și menirea omului la Părinții Capadocieni
Dan Chițoiu. Conturarea noțiunii de persoană la Părinții Capadocieni și originarea ideii de libertate în cultura europeană
Carmen Maria Bolocan. Strategii (principii) didactice în Omiliile Sfântului Vasile cel Mare
Adrian Marinescu. Învățătura despre lumină și funcția ei liturgică în lume la Sfântul Vasile cel Mare. De la Sfânta Scriptură la Sfântul Grigorie Palama și Părintele Dumitru Stăniloae
Mircea Cricovean. Crâmpeie din viața și activitatea Părinților Capadocieni potrivit corespondenței vasiliene
Gabriel Roman. Părinții Capadocieni. Izvoare istoriografice pentru a doua jumătate a secolului al IV lea
Neculai Dorneanu. Cunoaștere și libertate. Sau despre o posibilă pastorație de sine în gândirea Sf. Grigorie de Nyssa
Dionisie (Policarp) Pîrvuloiu. Sfântul Vasile cel Mare Împotriva lui Eunomiu. Terminologia trinitară între lingvistică și apofatism
Liviu Petcu. Conceptul de epectază. Influența Sfântului Grigorie de Nyssa asupra gândirii teologice a Sfântului Maxim Mărturisitorul
Rodica Pop. Despre chip și asemănare în scrierile Părinților Capadocieni
Daniel Jugrin. Considerații cu privire la datarea și autenticitatea tratatului Adversus Eunomium al Sf. Vasile cel Mare
Mihai Silviu Chirilă. Eshatologia lui Grigorie de Nyssa în contextul gândirii Antichității târzii
Constantin Ionuț Mihai. Scrisoarea CLXXVIII a Sfântului Grigorie din Nazianz. O lectură protreptică
Andrei Bejan. Sfântul Vasile cel Mare în evlavia poporului român
TRADUCERI
Sfântul Grigorie de Nazianz. Discursul polemic la Grigorie de Nazianz. Câteva considerații lingvistice pe marginea exordium ului invectivei I. Împotriva lui Iulian. (Traducere din limba greacă veche de Claudia Dorina Tărnăuceanu)
Sfântul Vasile cel Mare. Împotriva lui Eunomiu, I. 5 10 (Traducere din limba greacă veche de Dionisie (Policarp) Pârvuloiu)
Sfântul Vasile cel Mare. Capetele / capitolele regulilor mici (Traducere din limba greacă veche de Laura Enache)
Sfântul Grigorie de Nazianz. Argument dramatic al celui între sfinți părintele nostru Grigorie Teologul, cuprinzând, după modelul lui Euripide, întruparea cea care a avut loc pentru noi a lui Iisus Hristos și pătimirea Mântuitorului Universului (Traducere din limba greacă veche de Constantin Răchită)
Sfântul Vasile cel Mare. Despre botez (Traducere din limba greacă veche de Lucian (Lavrentie) Carp)
Emile J. Prister. O notă biografică frații și surorile Sfântului Grigorie de Nyssa (Traducere din limba engleză de Nicoleta Leon)
Andreas Andreopoulos. Eshatologia și restaurarea finală (apocatastaza) la Origen, Grigore de Nyssa și Maxim Mărturisitorul (Traducere din limba engleză de Mihai Silviu Chirilă)
Kathryn Rombs. Doctrina epectazei la Grigorie de Nyssa : câteva implicații logice (Traducere din limba engleză de Liviu Petcu)
Nikolai A. Lipatov. Problema paternității Comentariului la Profetul Isaia atribuit Sf. Vasile cel Mare
(Traducere din limba engleză de Daniel Jugrin)
Ilarion Alfeev, Mihail Jeltov. Sfântul Grigorie de Nazianz, opera și activitatea sa
din perioada constantinopolitană (Traducere din limba rusă de Vladislav Nedelcu)
RECENZII
Anthony Meredith, Capadocienii (recenzie de Liviu Petcu)
Sfântul Vasile cel Mare – închinare la 1630 de ani (vol. I) (recenzie de Vladislav Nedelcu)
Sfântul Vasile cel Mare – închinare la 1630 de ani (vol. II) (recenzie de Liviu Petcu)
Sfântul Vasile cel Mare – închinare la 1630 de ani. Actele Symposionului Comisiei Române de Istorie Eclesiastică (vol. III) (recenzie de Liviu Petcu)
Claudio Moreschini, Istoria filosofiei patristice (recenzie de Mihai Silviu Chirilă)
Alexei Nesteruk, Universul în comuniune. Către o sinteza neopatristică a teologiei și științei (recenzie de Mihai-Silviu Chirilă)
Index
(8 votes, average: 4.25 out of 5)
Loading ...
3 responses so far ↓
1 eugenia // Dec 23, 2009 at 1:45 am
Pentru ca intra in destinul nostru, iacata ca suntem membrii ai comunitatii europene. Noi, romanii crestini, cu toate necazurile ce stim ca ne vin din faptul ca am intrat intr-o structura malaxor, ne aflam in situatia de a indrepta cat de cat istoria ce ne-a aplicat adesea un regim de supunere cu urmari dramatice. Cum? Punanad conditii statului turc doritor de integrare in Comunitatea Europeana. Mai clar, autoritatile romane, in consens cu grecii trebuie sa solicite restaurarea patrimoniului crestin, protectia asezamintelor crestine si dreptul de construire de noi biserici in Turcia.
Vara aceasta am avut prilejul sa vad starea de distrugere, de naruire a locurilor sfinte in care au slujit si predicat mari teologi crestini.
Biserica Sfantul Teodor, in care Sfintii Imparati Constantin si Elena au fost botezati de catre Sfantul Vasile cel Mare are scrijelita in totalitate pictura murala, geamurile sunt sparte, populatia locala a batjocorit in repetate randuri sfantul locas.
Biserica in care a slujit in ultima parte a vietii Sfantul Grigorie de Nazianz a fost transformata in inchisoare, pangarita in repetate randuri si Sfantul Altar transformat in toaleta. Insusi ghidul turc plangea fiindu-i rusine pentru coreligionarii sai ce afirma a avea respect pentru Maica Domnului
Biserica Rosie, biserica aflata sub hramul Sfantului Apostol si Evanghelist Ioan a fost aproape in intregime distrusa de catre arabi si este prezentata drept”Templu inchinat zeilor egipteni”.
Locurile sfinte in care a fost martirizat Sfantul Apostol Filip, si respectiv a fost ingropat Sfantul Apostol Ioan sunt in ruina si nu beneficiaza nici macar de o placa explicativa.
De la Constantinopol pana la Kirkindje, biserici crestine ingropate in galerii subterane sau ascunse la mii de metri inaltime supravietuiesc doar prin minunea credintei,caci cei ce ne-au martirizat Sfintii, prin urmasii lor, continua lucrarea de distrugere.
In inchisoarea in care au fost torturati Brancovenii nu am avut taria sa intru.
Putini credinciosi crestini se incumeta sa plece in pelerinaj in Capadocia.Cei mai numerosi merg in Locuri Sfinte mai usor accesibile. Ma gandesc la faptul ca este mai confortabil din toate punctele de vedere sa mergi pe urmele sfintilor in Grecia, Rusia si mai ales in Israel unde din ratiuni evidente nu esti confruntat cu ostilitatea si lipsa de respect a unui sistem politic si religios care urmareste distrugerea patrimoniului religios si cultural crestin.
Sper sincer ca imbratisarea si binecuvantarea data de IPS Patriarhul Daniel ultimului presedinte roman ales, sa insemne si un indemn spre pastrarea si impunerea conditiei crestine in plan extern de catre Romania.
Si am mai putea medita asupra unui lucru.
De ce nu si-ar face romanul intr-un viitor apropiat, casa de vacanta la Urgup? In curtea casei si-ar putea ridica o bisericuta mica, asa cum fac grecii la ei in tara, ar fi la o aruncatura de bat de Patmos si la doua aruncaturi de bat de
Bucuresti. Europa largita poate fi vazuta si asa..
2 Thalex // Dec 27, 2009 at 7:01 pm
@eugenia:
eu cred cä, înainte de a sprijini în vreun fel intrarea Turciei în EU, guvernul României ar putea face presiuni asupra altor guverne ale unor tzäri din EU cu minoritate turcä însemnatä, sä retragä autorizatziile de constructzie ale moscheelor (cel putzin) pânä la rezolvarea deplinä a samavolniciilor pe care le descri în comentariul d-tale.
În subsidiar si între noi: cred cä Vasilicä (cum îmi închpui eu cä era numit în epocä Sf. Vasile cel Mare) ar fi încasat o päruialä de pominä, baska suspendarea desertului si a iesitului cu prastia pe maidan timp de douä säptämâni dacä ar fi îndräznit sä încerce sä-l boteze, chiar si în joacä, pe augustul Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus …
3 radudoi1/4 // Jan 2, 2010 at 8:09 pm
@Eugenia
Daca romanii si-ar face bisericuta in curtea unei case de vacanta la Urgup, n-ar dura mult timp pana la incendierea casei de vacanta cu bisericuta cu tot si cu romanii dintr-ansa. Nu e cazul in aceste vremuri tulburi de dragalasenii interconfesionale.
Leave a Comment