Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis, luni, recursul formulat de Asociaţia Pro-vita Filiala Bucureşti împotriva hotărârii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) nr. 323/2006. Prin respectivul act, Ministerului Educaţiei (MEC) i se “recomanda” elaborarea unui set de norme care să elimine practic simbolurile religioase din unităţile publice de învăţământ din România.

Părţile în acest proces au fost: Asociaţia Pro-vita Filiala Bucureşti – reclamant; CNCD – pârât şi Asociaţia “Solidaritatea Pentru Libertatea de Conştiinţă” – intervenient în favoarea paratului.

Instanţa supremă îşi confirmă astfel decizia anterioară, nr. 2393/11.06.2008, prin care hotărârea CNCD a fost anulată, la solicitarea Ministerului Educaţiei, în urma unui alt proces în care Asociaţia Pro-vita Filiala Bucureşti a fost, de asemenea, parte, în calitate de intervenient.

Decizia de luni a ÎCCJ este definitivă şi opozabilă erga omnes, adică tuturor.

Hotărârea CNCD acum anulată fusese emisă la solicitarea profesorului şi părintelui Emil Moise, totodată preşedinte al Asociaţiei ateiste “Solidaritatea Pentru Libertatea de Conştiinţă”. Acesta reclamase Consiliului că prezenţa simbolurilor religioase în şcolile publice din România ar constitui “discriminare” la adresa persoanelor atee, agnostice şi de altă credinţă. Solicitarea a fost susţinută de o serie de asociaţii civice.

În răspuns, s-a format “Coaliţia pentru respectarea Sentimentului Religios”, grupare fără personalitate juridică la care au aderat sute de organizaţii civice şi mii de cetăţeni, în scopul apărării prezenţei simbolurilor de credinţă în spaţiile publice, în general.

“Coaliţia pentru respectarea Sentimentului Religios” face următoarea

DECLARAŢIE DE PRESĂ

- Salutăm re-confirmarea de către instanţa supremă a anulării definitive a unui act administrativ abuziv şi partizan. Considerăm că astfel este apărat dreptul constituţional al cetăţenilor la exercitarea libertăţii religioase dobândite în decembrie 1989.

- Repetăm că nu ne-am pronunţat niciodată pentru obligativitatea prezenţei vreunui simbol religios în vreo instituţie de învăţământ din România, ci am apreciat că fiind pe deplin democratic să se lase decizia privind prezenţa sau absenţa acestora în seama comunităţilor locale, şcolilor, comitetelor de părinţi, elevilor şi studenţilor, ca actori şi beneficiari principali ai procesului de învăţământ.

- Dimpotrivă, solicitarea de eliminare samavolnică a lor a fost o dovadă de intoleranţă, de lipsă de respect faţă de valorile majorităţii din partea unei minorităţi anti-religioase cu idei fixe, iar aplicarea ei ar fi creat tensiuni şi învrăjbire, în dauna calităţii procesului de învăţământ.

- Acuzăm Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării că s-a constituit într-o instanţă paralelă, acţionând abuziv, în partizanat cu grupări agitatorii care se auto-denumesc “reprezentante ale societăţii civile” dar care sunt de fapt tributare unor interese financiare şi ideologice total străine de poporul român. Printre acestea se numără şi organizaţiile care au susţinut activ acţiunea anti-simboluri religioase, cum ar fi: Asociaţia “Solidaritatea Pentru Libertatea de Conştiinţă”, Asociaţia aşa-ziselor minorităţi sexuale “Accept”, Asociaţia Pro-democraţia, Centrul de Resurse Juridice, Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia HydePark, Centrul Educaţia 2000+, Liga ProEuropa, dar şi politicieni ca Renate Weber, care acum cerşeşte, pe listele PNL, votul românilor pentru un mandat în Parlamentul European.

- Întrucât acest sinistru atac anti-românesc ne aminteşte de scoaterea forţată a tuturor simbolurilor religioase din şcoli în 1948, la instalarea regimului terorist bolşevic, dedicăm eforturile noastre memoriei celor care au suferit moarte martirică în lupta cu ateismul comunist, din 1944 şi până în 1989.

27 mai 2009

pentru “Coalitia pentru respectarea Sentimentului Religios”
Bogdan Ioan Stanciu, preşedinte, Asociaţia Provita Bucureşti
Victor Alexandru Roncea, preşedinte, Asociaţia Civic Media
www.salvati-icoanele.info