Alexandru Mihail Cernat
Ideea unui sindicat preoţesc poate să sune deplasat, însă în încărcătura de semnificaţii a acestei sintagme oricine poate intui dezastrul moral instituit de-o vreme încoace în B.O.R., astfel încât, mult contestata iniţiativă a preoţilor olteni vine acum ca un necesar şi mult aşteptat spirit de normalitate, nicidecum ca o năstruşnică incompatibilitate cu sutana preoţească.
Într-un timp năuc în care, în Biserica noastră asistăm consternaţi la un fel de competiţie medievală pe tema: care are şi care strânge mai mult, (avere lumească bineînţeles), compeţiţie angajată însă de către mai marii turmei cuvântătoare cu toate mijloacele oferite de tehnica modernă, (limuzine de lux, vile, hoteluri, domenii în ţară şi în străinătate, conturi pe aici şi pe aiurea, posturi de radio şi televiziune, etc.) pe cine mai poate să mire că nişte oameni, reuniţi de aceleaşi păsuri, îşi permit să facă uz de lege şi de prevederile constituţionale pentru a-şi apăra drepturile?
De-a dreptul ridicolă mi s-a părut intervenţia unui personaj care dealtfel nu semnează, din 29/05/2008 (11:55), dar care afirmă tâmp: “Daca preotul este slujitorul Domnului, impotriva cui va face greva, impotriva lui Dumnezeu?” Se înţelege că omul habar nu are despre ce vorbeşte. De pildă nu are habar că un preot ortodox este numit pe funcţie cu o patalama care-l instituie gestionar de bunuri, şi care îi rasfrânge asupră-i responsabilităţi administrative faţă de episcopia care l-a pricopsit cu aşa ceva, dar şi faţă de legile fiscale ale ţării! Cu alte cuvinte, răspunde ca orice funcţionar public de o gestiune şi dă socoteală pentru ea atât forului ecclesiastic, dar mai ales statului roman. Desigur, dacă omitem acest mic aspect, preotul rămâne slujitor al Domnului. Ei, se-nţelege că grevă nu poţi face decât împotriva ticăloşiei oamenilor, şi asta când cei care îţi cer socoteală te iau de prost!
Ce poate să mă mire însă la articolul cu pricina este vigilenţa exagerată a unor personalităţi de notorietate ale Bisericii, anume: “Inaltul Bartolomeu Anania si parintele Arsenie Papacioc si parintele Justin Parvu, supranumit in lumea ortodoxa Duhovnicul Neamului” care “atrage atentia asupra unor influente externe, negative, anti-ortodoxe, si indeamna la pastrarea unitatii in Biserica.” Mă întreb, oare aceşti oameni îngrijoraţi chiar n-au habar despre viaţa unui simplu preot de la ţară? N-au habar despre umilinţa şi precaritatea în care vieţuiesc majoritatea preoţilor de mir din ţara asta, sau văd numai popi pricopsiţi, aşa cum sugera înciudat octogenarul (şi semicentenarul prin Patriarhia Romană), C. Pârvu, zicând seara trecută pe un post tv despre asta: “Hai că n-am văzut până acum preot muritor de foame”! Da, încă n-a văzut pentru că ştie cu precizie în ce mecanism diabolic de autocompromitere intră preotul atunci când este instalat între parohienii săi de la care va trebui să-şi cerşească salariul! Ştie foarte bine că mulţi preoţi neavând din ce să trăiască decent fac taximetrie, dacă nu muncesc la câmp pe brânci ca acum o sută de ani! Ştie bine că din slăbiciune omenească alţii au devenit mici japcii în propriile parohii, de fapt încasatori pentru sfânta episcopie…
Interesantă găselniţa asta cu “influentele externe, negative, anti-ortodoxe”! Deci cum ridică cineva glăsciorul, gata! Forţele antiortodoxe colcăie! Absolut penibil, domnilor! Sau prea cuvioşilor, sau cum doriţi… Aţi rămas într-un reflex dezolant care califică deja ontologic neimplicarea domniilor voastre în identificarea şi înlăturarea acestor anormalităţi administrative din B.O.R. Priviţi cu atentie! Aceşti oameni cer doar drepturi administrative şi de reprezentare! Ei cer să se revină la comuniune în Biserica în care, cel puţin de 18 ani, se consolidează un spirit absolut dictatorial! Ei vor să iasă din umilinţa privării de dialog cu mai marii lor, vor să se promoveze pe criterii juste, nu pe pile! Vor să înlăture corupţia care devorează ca un cancer viaţa Bisericii! Vor lucruri normale în vremuri anormale! Nu cer nimic antiortodox! Dimpotrivă, cheamă la responsabilitate ierarhii contaminaţi cu duhuri straine de ortodoxie!
Luaţi deci seama la asta! Ascultaţi-i ca să-i puteţi înţelege. Nu puneţi anatema pe ei fără discernământ! Forţele, adevăratele forţe antiortodoxe si-au făcut deja de cap în Biserică, unde unii ierarhi s-au îmbogăţit peste măsură, unde din raţiuni străine, s-au înmulţit facultăţile de teologie în detrimentul total al calităţii pregătirii teologice, cu acces liber (contracost) al unor neaveniţi în cler, neaveniţi care desigur au putut să-şi cumpere pe bani buni şi parohii pe măsura aranjamentului!
Acestea toate sunt manifestări antiortodoxe, domnilor, nu un sindicat constituit la vreme ca să se mai poată stăvili câte ceva din apucăturile de logofeţi întârziaţi în istorie pe care le identificăm la unii din ierarhii noştri! Părinte mitropolit Bartolomeu, “lupta de clasă” despre care amintiţi trebuia intuită atunci când, aflat în sedinţă de Sinod şi ştiind ce diferenţe flagrante toleraţi între preoţii de la oraş şi majoritatea preoţilor de la ţară, n-aţi luat nicio măsură! Atunci când aţi fost de accord să desfiinţaţi (prin diluare) adevăratul învăţământ teologic ortodox de la noi prin înfiinţarea unor facultăţi (de teologie) penibile pe teritoriul ortodoxiei noastre. Atunci când aţi votat excepţiile din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea B.O.R., excepţii care dau puteri exagerate episcopului în raport cu preotul de mir, atunci când aţi girat prin vot ca episcopul şi nu preoţii, să-şi aleagă protoiereul (de fapt întreaga camarilă), împotriva celor mai elementare norme de comuniune pe care, iată, le invocaţi. ş.a.m.d.
Să nu uitaţi părinte mitropolit: dacă “Sindicatele sunt forme de organizare propuse de forte straine de duhul Bisericii” , majoritatea sindicaliştilor din ale căror contribuţii legale vă însuşiţi onorabilul salariu de mitropolit prin grija statului roman, sunt şi fii ai Bisericii! Deci nu mai deturnaţi sensuri şi nu mai rătăciţi minţile bieţilor oameni! Ştim, ierarhia are nevoie de supuşi. Ea a pierdut însă sensul supunerii în Duh şi Adevar. A rămas doar cu rihtusul unei stapâniri cu orice preţ, unde jertfelnicia şi exemplul personal (măcar în votul monahal al sărăciei de bună voie) nici nu pot intra în discuţie. Pledoaria pentru imaginea unui preot de acum 100 de ani este absolut penibilă! Vă deplasaţi în limuzine, locuiţi în palate, aveţi slugi cu sau fără simbrie şi doriţi cu orice preţ ca preotul de ţară, (citez viziunea unui călugăr din articolul amintit): “sa faca la miezul noptii un sfant maslu, cand credinciosul este liber si poate sa vina acolo.”
Este clar! Oamenii ăştia habar n-au în ce ţară trăiesc!…
În sfârşit la fel de jalnică şi penibilă mi se pare şi luarea de poziţie în comunicatul ASCOR Craiova privind înfiinţarea sindicatului preoţilor „Păstorul cel Bun”. Total pe dinafara problemei, tinerii ASCOR craioveni îi trag sus şi tare cu „ecleziologia”, cu „inflorirea duhovniceasca”, cu „arhipastorii nostrii si cei carora le suntem fii duhovnicesti”, cu „duhul filocalic”, cu recursul la mădularul care nu poate face grevă, etc în aşa fel încât te cruceşti cât de departe de realitate sunt bieţii copii, sau până unde poate să ajungă manipularea din bună credinţă!
Este clar că s-a umplut undeva paharul! Este vremea ca glasul preoţilor să fie ascultat de către ierarhia ortodoxă de la noi, nu cu superioritate arogantă ci cu preocupare pentru aşezarea în matcă a lucrurilor. Este vremea ca ierarhia ortodoxă română să înveţe să acţioneze pe cauze nicidecum pe efecte, dacă şi-a înţeles bine menirea, fără să instige împotriva iniţiatorilor acestui for sindical, pe unii creduli care pot admite că vor rămâne cu morţii neîngropaţi sau copiii nebotezaţi dacă preoţii fac grevă… Toţi ştim că aceasta nu se va întâmpla nicăieri pe teritoriul ortodox, iar acest mijloc de intoxicare rămâne cel mai de jos instrument de manipulare asupra unui popor şi aşa obosit de hârjoana politică. Şi asta nu face deloc cinste ierarhilor ortodocşi.
Alexandru Mihail Cernat
sociolog şi observator religios
15 responses so far ↓
1 saccsiv // Jul 1, 2008 at 2:05 pm
MI-E TEAMA .
Daca gresesc in randurile urmatoare , rog sa mi se spuna unde .
Consider ca termenul de sindicat este nefericit ales . Duce cu gandul la conceptul de curea de transmisie intre miscarile de STANGA si mase . Deci un sector ce n-are nici o treaba cu crestinismul si care a fost de cele mai multe ori anti crestin . Ar trebui schimbat .
Mai mult , miscarea sindicala ( asa cum o stim ) accepta ca exista un patronaj iar membrii ei sunt lucratorii lor . Si isi cer drepturi . Preotii in cauza ce revendicari de asemenea natura au ? Biserica este cumva o institutie strict economica care are patroni si palmasi ? Desigur ca nu despre aceasta este vorba . Alt motiv deci pentru a-si schimba denumirea .
Plec de la premisa ca initiatorii sunt cuprinsi de cele mai bune intentii . Dar totul trebuie facut cu foarte multa intelepciune . Ca hienele stau la panda . Multi critica neregulile unor fete bisericesti . Dar una este s-o faci de pe pozitia lui Danion si alta de pe pozitiile politrucilor corecti anti crestini . Primul si cei ca el iubesc ortodoxia , ceilalti o urasc . MI-E TEAMA sa nu se intre in capcana ultimilor si sa se ajunga la dezordine si dezbinare .
http://saccsiv.weblog.ro/2008-05-16/372778/STANGA–istoric.html
2 Gigel Chiazna // Jul 2, 2008 at 4:35 pm
Autorul intr-adevar este un observator si nu face decat sa observe, dar din start se plaseaza in afara Bisericii, prin urmare punctul sau de vedere este al unui sociolog observator din afara Bisericii.
Ma opresc doar asupra unui aspect …
A spune ca Pr. Iustin nu stie cum traiesc preotii la tara e o acuza prosteasca. Oare din cati preoti trec pe la Pr. Iustin, chiar atat de nestiutor o fi parintele? Eu insumi marturisesc ca am fost la Pr. Iustin vara asta si nu doar ca stia despre preoti de tara dar chiar am vizitat unul care este ucenic al parintelui si care singur si-a construit casa si gospodaria, cu propriile maini si cu mila lui Dumnezeu. Fara sporuri salariale si fara ajutor de la episcop. Deci parintele Iustin stie cel putin despre un preot de tara!
3 Maria // Jul 2, 2008 at 8:19 pm
Hai sa-l trimitem pe sociologul si observatorul nostru sa citeasca nuvela “Popa Tanda” si, in caz ca nu stie unde o gaseste, ii dam un indiciu: Ioan Slavici.
4 elioneval // Jul 2, 2008 at 8:55 pm
Interesanta imi pare trimiterea la Popa Tanda. Vedeti, tocmai aici e problema: noi n-am depasit un anumit stadiu de lectura… Suntem inca la gimnaziu. Traim inca in Tara lui Popa Tanda.
” Traiasca imbuibarea si luxul! Traiasca abuzul si minciuna… Traiasca ghiftuiala.
Ce daca sunt mii de Popa Tanda in Tara asta?! Pe noi nu ne priveste decat daca e canonic sau nu e canonic sa ridice glasul… Ei, si daca ridica glasul…?! Nu ne priveste ! Se vor descurca ei! Doar sunt niste popi “Tanda” nu ?!”
Ce vrei sa spui Mo’sher cu Tanda asta? Im?!
5 razvan // Jul 2, 2008 at 9:04 pm
Perfect de acord cu tine. Chiar ieri am scris un articol exact pe aceeasi tema in ziarul Arcasu’ din Braila. Sindicatele ar trebui sa fie un liant intre masele mari de oameni ai muncii si patronate respectiv conducerea tarii, Guvernul.
Ceea ce fac preotii in tara asta e de rasul lumii, sunt in marea lor majoritate niste bogatasi fara scrupule.
Asta e parerea mea!
6 Basarab // Jul 3, 2008 at 1:29 am
D-lui Gigel Chiazna: nu inteleg pozitia dv. Sunteti pt. o stare de precaritate a preotilor pe care Pr. Iustin ii stie bine si pt. imbogatirea fara discernamant a ierahiei ortodoxe sau sunteti pentru clarificarea lucrurilor? Explicati pt. ca ne lasati in bezna…
D-nei/D-rei Maria: Folositi un telefon mobil? Utilizati internetul? Va deplasati cu masina, trenul, avionul? Daca, da, treziti-va! Sunteti in mileniul trei. Treaba cu Popa Tanda tine de secolul 19… Dar vad bine ca logofetii in sutana au in dv. un sprijin pe masura…. absolut penibil….
D-l. Razvan, corect pana la un punct. Oricum cei care intra in sindicatul preotesc nu sunt bogatasii cu pricina. Acum se vor alege de fapt apele. Vom sti cat de mare este coruptia in functie de numarul de semnatari…daca va fi facut cunoscut.
Si acum pentru toata lumea:
http://www.sindicatul-preotilor-ortodocsi.org/
Succes baieti! Este vorba de sindicatul vostru preotesc versus patronatul lor calugaresc…
7 Marcel Radut // Jul 3, 2008 at 7:50 am
Draga frate, starea de decadere morala din Biserica noastra este o realitate care nu mai poate fi negata, trecuta sub tacere. Ai dreptate cand spui ca sunt mari probleme in Biserica. Totusi, te afli intr-o mare eroare atunci cand afirmi ca ceea ce au facut preotii din Oltenia ar fi o solutie. Un preot sindicalist nu se confunda cu un mirean sindicalist. Preotul depune un juramant de ascultare, asa cum face un ofiter din Armata. Daca preotul observa ca ierarhul lui s-a ratacit, ca in Biserica sunt probleme si caderi, atunci preotul are ca model de urmat pe HRISTOS. Fiul lui Dumnezeu nu a facut nici sindicate si nici greva. El a marturisit, a invatat, a facut fapte bune si minuni dumnezeiesti, a patimit, a fost rastignit, a murit si a inviat a treia zi cu moartea pe moarte calcand! La nivel omenesc, toate acestea inseamna ca preotul poate sa marturiseasca prin predica despre lucrurile urate din Biserica si sa-si asume riscul de a fi prigonit. Asa a facut si Hristos, a marturisit Adevarul, fiind El Insusi Adevarul si S-a lasat rastignit. Apoi, preotul poate sa lupte cu raul din Biserica prin propriile lui fapte bune, sa indrepte raul, urmand exemplul lui HRISTOS. Sindicatul preotilor din Oltenia nu este altceva decat “a raspunde raului cu un alt rau”. La rautatea si decaderea unora dintre ierarhi se raspunde cu rautatea si decaderea unora dintre preoti. Sunt curios daca ii cunosti pe initiatori. Eu ii cunosc pentru ca lucrez in sistemul administratiei bisericesti din Oltenia. Acesti oameni au fost in sistem, sunt preoti bogati, puternici, au fost mereu implicati in “jocurile de putere” din Mitropolia Olteniei. Ii cunosc bine! Atunci cand au lucrat in administratia bisericeasca (au fost protopopi, ca preotul Motorga, inspectori eparhiali, ca preotul Dica) sau atunci cand si-au vazut linistiti de averile pe care le detin (pot da ca exemple pe preotul Toana, alaturi de preotul Mocanu, preotul paroh al celei mai bogate parohii din Craiova sau pe preotul State, preot foarte instarit din Valcea!) nu au avut interes sa faca sindicat. Acum se apropie alegerile pentru functia de Mitropolit al Olteniei, se fac jocuri, se fac presiuni. Nu am inteles de ce acesti preoti nu au marturisit despre raul din Biserica atunci cand erau in structurile administratiei bisericesti, asa cum fac eu in paginile Revistei ROST sau in editorialele pe care le scriu in presa regionala. Eu am acceptat sa suport consecintele marturisirii (marginalizare profesionala, refuzul ierarhilor de a-mi acorda macar slujirea de diacon etc.). Ei de ce nu au facut asa cand erau in sistem? Sindicalistii preoti vorbesc despre saracia preotilor de la tara, dar nu inteleg de ce nu folosesc macar o catime din averile mari pe care le au pentru a-i ajuta pe confratii mai saraci. Frate, cred ca fie te-a entuziasmat aiurea o initiativa pe care nu ai reusit sa o analizezi corect din necunoasterea Canoanelor Bisericii si poate datorita putinatatii vietii de crestin ortodox, fie ai scris un articol la comanda. Ma dezamageste ALTERMEDIA ca ingaduie aparitia unor articole precum cel pe care l-ai scris tu. Te indemn sa studiezi mai cu atentie Canoanele Bisericii si sa cauti alte cai de a ajuta Biserica noastra, daca asta vrei cu adevarat! Dumnezeu sa te ajute!
8 A.M. Cernat // Jul 3, 2008 at 1:21 pm
Frate Marcel, m-am uitat putin prin profilul fratiei tale si am vazut ca esti:
• Zodia: Balanţă
• Anul zodiacal: Câine
Deci, de aici incepem… Adica din aceasta pozitie imi dai mie lectii despre canoane!… Ce sa spun?!…
Frate, daca vii cu pretentii de teolog inspre mine, am a te sfatui sa iei seama la oful evident cu care “demasti” pricopseala ce dadu peste colegii tai craioveni (pricopseala care pe tine te ocoli…) si priveste inainte, nu cu manie proletara ci cu jertfelnicia despre care tocmai povestisi ca ar trebui sa si-o asume preotul ortodox…chiar daca inca nu ti s-a intamplat sa devii asa ceva.
Despre juramantul de ascultare, nimic de zis…dar tine cont ca acel juramant se refera la normalitatea unei relatii canonice ierarh-preot. Anormalitatea despre care vorbesc eu si despre care vad ca scrii foarte bine si fratia ta, rastoarna flagrant lucrurile. La cate am vazut pe lumea asta incep sa ma intreb de la o vreme incoa, daca intr-adevar unii dintre cei carora le datoram supunere canonica sunt ierarhi cu adevarat, sau unii chiar merg pe certitudinea ca sub rasa calugareasca nu au a li se vedea tresele?!…
Daca ai citit atent textul meu ar fi trebuit sa intelegi ca consider normala o asemenea initiative sindicala in contextul in care ierarhia este iesita din canoane. Adica ceva normal ca reactie la ceva anormal. E treaba de logica. Spunea cineva tot aici, vad, “sindicatul lor preotesc contra patronatul lor calugaresc”… Excelent vede acest om cum stau lucrurile. Daca eu vad un calugar incalcandu-si votul de saracie de buna voie, impopotonat ca o sorcova, cu moft de mare ierah ortodox, facand si campanie electorala vreunui politician ridicol, idea mea de supunere canonica o ia la fuga! Ce fac atunci daca sunt preot ortodox? Citez din fratia ta:” La nivel omenesc, toate acestea inseamna ca preotul poate sa marturiseasca prin predica despre lucrurile urate din Biserica si sa-si asume riscul de a fi prigonit. Asa a facut si Hristos, a marturisit Adevarul, fiind El Insusi Adevarul si S-a lasat rastignit”
Frate Marcel, a asocia astazi ceea ce noi demascam, fiecare in felul sau, cu ceea ce a infaptuit Hristos mi se pare o crasa impietate! De fapt noi avem de-a face cu elemente clare profetite de Sf. Ioan in Apocalipsa. Cand in locul sfant se aseaza o uraciune, contextul schimba datele pe care fratia ta le asociezi cu jertfa Mantuitorului. Ma indemni sa studiez mai cu atentie canoanele? Spune-mi te rog ce canon mai respecta acesti oameni care au laicizat prin comportament Biserica si petrec asemenea unor nobili medievali uzand din greu de timpurile acestea moderne?
Nu m-a entuziasmat deloc sindicatul de la Craiova. Dimpotriva, ma asteptam la ceva mult mai ferm si de mai mari proportii. Daca as fi dorit eu o lupta sindicala, aveam cu totul alte argumente sa o duc. Si la cu o totul alta dimensiune decat Oltenia… Am insa alta ocupatie si dupa cum am spus public, sunt doar observator al fenomenului religios de la noi.
De scris la comanda? Pentru cine? N-am inteles. Pentru cei de la Craiova? Frate, cred ca glumesti. Te asigur ca sunt suficient de stabil in principii ca sa-mi pot permite sa exprim din proprie initiativa ceea ce gandesc. Te invit sa urmaresti si celelalte luari de pozitie din perspective acelorasi principii. Cat despre jalnica afirmatie pe care o faci, citez:” Ma dezamageste ALTERMEDIA ca ingaduie aparitia unor articole precum cel pe care l-ai scris tu.” inteleg ca ai ceva in fratia ta din spiritul cenzurist al regimului de trista amintire…Adica, ce vrei? Ca AlterMedia sa publice numai ce convine fratiei tale? Hai ca e ridicol!…
Acum, cateva chestiuni pe care nu le vei gasi in statutul colegilor fratiei tale de la Craiova. Conflictul acesta se poate stinge simplu doar prin vointa sinodala daca:
1.Preotul de mir va fi degrevat urgent de orice activitate financiara din locasul de cult, activitate care trebuie preluata de catre un personal calificat al episcopiilor, regimul banilor din biserica sa fie unul care sa-l fereasca pe preot de efectul lor. Aceasta masura va regla imediat viata de cult astfel: - va disparea diferenta dintre preotul de tara in raport cu cel de la oras, implicit toate efectele pe care le vezi intre liderii sindicali “demascati” ca ar fi bogati si majoritatea colegilor lor saraci. Salarizarea trebuie facuta dupa criterii de competenta si studii, fara pile si alte criterii subiective (tesute in noul regulament la exceptii…): totodata, vazand ca pierd sursa de venit (necuvenit), preotii fara vocatie sigur vor pleca din sistem la activitati comerciale cu care ar fi mai potriviti. In Biserica ar ramane oameni dedicati slujirii!
2. Revenire de urgenta la sistemul de invatamant teologic universitar si desfiintarea caricaturilor de facultati tologice de pe intreg cuprinsul patriei. Se taie urgent orice “subventie” subterana in baza carora aceste facultati vand ca la piata diplome unor oameni dintre care, multi n-au citit macar o carte din scoarta in scoarta! Citeste scrisoarea mea deschisa catre pr. Necula, pe vremea aceea decan la Bucuresti, (http://ro.altermedia.info/opinii/scrisoare-deschisa-pr-prof-dr-nicolae-d-necula_5746.html) si intelege la ce anume fac referire.
Ei, pe cine crezi ca deranjeaza o astfel de masura? Sa-ti spun eu: chiar pe ierarhi! Ei nu vor asta pentru ca asa cum stau lucrurile acum, in ceata, aranjamentele la varf se fac mult mai la adapost. Sau n-ai auzit de “donatiile” pe care de ani de zile anumiti preoti plasati in locuri cheie la orase, le fac mai marilor lor?…Daca le dispare aceasta sursa de venit dintr-o data, pierd, zic ei.”contactul cu masele”!…Ce idiotenie!
Daca ai fi preot si ai constata ca esti la limita legalitatii atunci cand trebuie sa-ti hranesti familia, sau ca esti chiar “penal” cand trebuie sa ostoiesti foamea de pricopseala a mai marilor tai, ai gadi altfel… Oricum eu iti doresc sa ajungi preot. Dar numai daca ai vocatie pentru asta. Pregateste-te insa, frate, cand vei afla adevarul din satele romanesti, sa pui de….un sindicat!
De fapt, frate Marcel, aici este problema. Avem de-a face cu un sistem cumplit de devalizare a celor multi si saraci, “in numele Domnului” pe langa care vanzarea de indulgente medievale era o joaca de copii. Eu impotriva acestei mizerii ma pronunt. Asta nu are nimic cu sfintele canoane pe care le invoci. Si unde ar fi deci, influenta colegilor fratiei tale de la Craiova in afirmatiile mele?
Ingaduie-mi acum, la sfarsit, un sfat: inainte de a face afirmatii ce privesc o persoana care semneaza decent si-si declina calitatea si identitatea, edifica-te asupra acesteia si respecta-i, daca nu pregatirea profesionala, macar varsta…
Cu prietenie,
A.M.Cernat
9 Marcel // Jul 3, 2008 at 4:59 pm
Uneori, dialogul este inutil. Cred ca ai scris cu rautate si din nestiinta. Nu iti dau lectii, doar am comentat ceea ce ai scris. Am libertarea sa fiu dezamagit de tine, de ALTERMEDIA, de mine si de oricine in lumea asta. Nu impun eu politica editorial a ALTERMEIDA, insa nici tu sau ALTERMEIDA sau altcineva nu poate sa-mi impuna sa nu-mi exprim entuziasmul sau dezamagirea. Ma asteptam sa aduci argumente, dar tu ai adus doar rautati. Sper sa ajungi la Lumina. Vorbesti de raul din Biserica si culmea, sustii o parte a acestui rau crezand ca slujesti binelui! Parerea pe care o aveam despre articolul tau ai transformat-o prin comentariul tau ironic si rautacios, in convingere. Poti sa te “certi” cu mine sau poti sa pastrezi tacerea. Eu nu iti voi mai raspunde. Repet, mi-ai confirmat ca uneori, incercarea de dialog este inutila. Nu ai decat sa sustii sindicate preotesti sau (de ce nu?) sindicate ale ierarhilor. Nu ai decat sa crezi ca preotii sindicalisti sunt salvarea Bisericii. Nu ai decat sa arunci cu pietre in ierarhi, alaturi de preotii sindicalisti sau invers, daca intre timp vei trece in cealalta tabara. Nu ai decat sa ma jignesti (asa cum ai facut in comentariul tau!). Este problema ta… Eu raman la sfatul pe care ti l-am dat la intaiul comentariu: citeste Evangheliile, citeste Canoanele Bisericii, citeste ce au scris Sfintii Parinti si mai apoi incearca sa scrii o alta analiza despre subiectul sindicatului preotesc sau despre situatia Bisericii. Cu acest sfat inchei ultimul meu comentariu pe ALTERMEDIA. Dumnezeu sa ne ajute!
10 A.M. Cernat // Jul 3, 2008 at 7:01 pm
Marcele draga, te-ai suparat si din motive emotionale ai scapat din vedere exact solutiile argumentate pe care le aduc. Unde vezi rautate in ceea ce propun eu privitor la banul din locasul de cult si la invatamantul teologic?
Comiti aici doua erori:
1. confunzi Biserica, cea care are Cap pe Hristos Domnul cu ierarhia necanonica la care fac eu referire;
2. iti iei dreptul de a ma judeca pe mine, sugerand ca as salaslui in intunericul rautatii. Cine iti da dreptul sa judeci? Sa ma judeci?
In aceste conditii poate chiar e bine sa iei o pauza. Cat despre ceea ce imi recomanzi sa citesc, iti multumesc sincer. Oricand, lectura Evangheliei, Canoanelor sau Sfintilor Parinti este benefica oricui. Poate mai incerci si tu o data. Ti-ar prinde bine negresit.
Inca o ultima remarca: acum inteleg ce spui, citez: “consecintele marturisirii (marginalizare profesionala, refuzul ierarhilor de a-mi acorda macar slujirea de diacon etc.)”. Unii dintre ei poate chiar au fler…
Te iert pentru ca ma acuzi de rautate si nestiinta, ca ma acuzi de datul cu pietre in ierarhi (fara sa precizezi despre ce ierarhi este vorba) si de faptul ca insinuezi trecerea mea conjucturala dintr-o tabara intr-alta, dupa ce eu tocmai iti explicasem ca desi am argumentele mele total diferite de ale preotilor craioveni, nu ma intereseaza o astfel de initiativa. Doar o observ si imi spun punctul de vedere.
Marcele, te iert pentru toate…
Sa fii iubit de Dumnezeu!
11 Griveille Boasca-Dantes // Jul 3, 2008 at 8:18 pm
Cati dintre episcopii de azi au fost detinuti politici si cati dintre ei au colaborat cu securitatea?!… Unor episcopi-securisti cu nume de cod precum: -Nicolae Corneanu, -”Zamfir” alias Calinic; - “Ionescu” alias Gherasim; - “Mache” alias Teodosie; - “Casius” alias Casian; -”Ionica” alias Andreicut si multi-multi altii care invoca Duhul Sfant la fiecare sedinta a Sinodului …”Parutu-s-a noua si Duhului Sfant…” , nu le vor conveni infiintarea nici a vreunui sindicat preotesc, nici a vreunei organizatii sau asociatii preotesti pt. ca astfel, s-ar putea sa fie luati la intrebari despre:
1) - cum au ajuns niste bieti calugari care au depus juraminte de castitate si de saracie absoluta niste miliardari care nu mai stiu numarul banilor in timp ce zeci de biserici au nevoie urgenta de renovare ?! Ce spune Mantuitorul: “Acolo unde este comoara voastra, acolo va fi pururi si inima voastra!” Pai, inima acestor bogatasi in sutana aste la banci, nu la ceruri!
2) - ce cauta o gramada de derbedei-atei, politicieni locali si securisti sa se invarta pe langa palatele episcopale, fiind primiti cu mare dragoste de ierarhii - securisti, in timp ce bietii popi stau cu orele si asteapta macar un semn de bunavointa din partea chiriarhului!
3) - cum au ajuns in scaunele episcopale o gramada de ierarhi pe timpul lui Ceasca, daca n-ar fi avut sustinere din partea politicului si a securitatii de atunci! Or, nu s-au incalcat canoanele bisericesti care spun ca nici un episcop nu are voie sa beneficieze de sprijin lumesc pt. ocuparea scaunelor eparhiale!
4) - pana unde se intinde ascultarea unui preot fata de ierarhul sau?
5) - cati dintre candidatii la hirotonie au fost numiti pe merit si cati “pe plic”?…
12 Liviu Nănău // Jul 4, 2008 at 1:47 am
Instigatorii revoluţiei bolşevice nu au fost nici unul muncitor, cei ai revoluţiei franceze la fel, nu făceau parte din plebe. Scenariul este mereu acelaşi: dulăul apără, chipurile, interesele căţeilor. Astăzi au apărut profesii noi precum cele de “sociologi” şi “observatori religioşi”. Şi domnul Iliescu se autodefinea “liber-cugetător” dar mai pe urmă încerca totuşi, de faţă cu presa, să pară creştin. Pe vremuri comuniştii aveau şi ei mândria lor, se numeau oameni de nădejde, conducători luminaţi, majoritatea dintre ei erau activişti de profesie. Sarcina lor era munca cu “omul”, transformarea acestuia în “omul nou”, de aceea erau pregătiţi în şcoli speciale unde învăţau psihologia maselor sau… sociologie. Desigur că unul din aspectele principale ale luptei ideologice era infiltrarea preoţimii şi “demascarea” acestor “paraziţi”, duşmani ai noii orânduiri, “elemente” periculoase care îndemnau femeile să nu “muncească” în “fabrici şi uzine” spre a se “afirma” în societate şi a se “elibera” din “condiţia” de soţie şi mamă. Copiii vor creşte cu cheia de gât (alături de cravata roşie), pe maidanele cartierelor muncitoreşti, învăţând înjurăturile de mamă, de soare, de tămâie, de sfinţi, de Paşte, de morţi, de Hristos, de… Oare de ce nu se înjură de cârciumă şi ţigări şi celelalte lucruri rele, de ce se înjură de cele sfinte?
Avem un Patriarh ecumenist, ce se luptă cu mănăstirile din Moldova şi Părinţii noştri duhovnici, dar nu se luptă cu păcatele acestui veac. Marşul homosexualilor nu-l deranjează şi nici crimele avorturilor din spitalele româneşti. Pentru Patriarhul nostru prioritatea este “comuniunea” cu “bisericile creştine”. Oare câte Biserici are Hristos?
Canoanele au ruginit, Sfinţii Părinţi sunt demodaţi, “vremurile s-au schimbat”.
Paharul însă s-a umplut, e nevoie de o revoluţie, până când această superioritate arogantă a ierarhiei ortodoxe ce nu-şi înţelege bine menirea? Până când această manipulare şi intoxicare a unui popor obosit?
Iniţiatorii acestui for sindical cer să se renunţe la instigările împotriva lor cât şi la jalnica şi penibila luare de poziţie a unor tineri, bieţi copii manipulaţi cu idei de te cruceşti precum “duh filocalic”.
Ierarhia a pierdut sensul supunerii în Duh şi Adevăr, este timpul unei schimbări, este timpul ca glasul preoţilor să se facă auzit prin acest sindicat al preoţilor. Preoţii îşi cer drepturile în faţa acestei ierarhii ortodoxe.
Dacă femeile şi-au căpătat drepturile (de a munci în fabrici şi uzine), dacă homosexualii sunt pe cale să-şi primească drepturile de a fi recunoscuţi ca oameni normali, mulţi dintre ei credincioşi, dacă minorităţile etnice şi-au căpătat dreptul la respect şi o viaţă demnă chiar dacă aceasta înseamnă mai multă mizerie şi decadenţă, dacă avortul este un drept al femeii şi bolnavii au dreptul la eutanasie, deşi unii fundamentalişti o consideră sinucidere şi ca urmare un păcat, dacă până şi copiii au drepturi definite prin expresia “fac ce vreau şi ştiu ce fac”, de ce dar le este refuzat tocmai preoţilor un astfel de drept?
Eu nu mă mir.
13 Basarab // Jul 4, 2008 at 11:01 am
Stimabile Liviu Nanau,
trebuia sa zici si matale ceva… Si vad bine ca ce zici seamana mai mult cu un ghiveci calugaresc decat cu o pozitie demna de “Credinta Ortodoxa”…
Ba afirmi ca au aparut profesii noi…”sociologi”, ba spui ca de fapt de la bolsevici se trage chestia, ba vorbesti de copiii care au crescut cu cheia de gat si au invatat sa injure de lucruri sfinte, dar nu sufli o vorba despre astia de acum care nu numai ca injura de tot ce a mai ramas sfant pe lume, dar se si drogheaza dupa ce tocmai se termina ora de religie…(daca vrei, iti dau eu o sumedenie de exemple, insa cred ca deja le stii…)
Treaba care imi da insa de gandit este alta: faci matale o asociere cel putin suspecta intre homosexualii care-si cer drepturi si preotii care-si cer drepturi!…Stimabile, aici esti in eroare ! Ca roman din tata in fiu, cu respect pentru preotimea ortodoxa de la noi, iti cer sa revii cu o erata!… Altfel, ma mir.
14 Elena // Aug 16, 2008 at 9:00 am
Fara a insista asupra problematicii discutate la nivel de abstract, imi iau libertatea de a confirma aplicabilitatea celor afirmate despre “nedreptatea randuielilor bisericesti” si, in acest sens, va pot oferi un exemplu in derulare.
Un act de nedreptate evidenta se produce acum in Episcopia Romanului, in contextul in care un preot a fost transferat in mod abuziv de la o parohie la alta in ciuda inexistentei vreunei sanctiuni disciplinare sau a unei solicitari si in ciuda unei sustineri de peste 80% din partea enoriasilor. Au fost derulate de catre Comitetul Parohial anchete sociale in urma carora s-a dovedit faptic si scriptic vointa comunitatii religioase. S-au facut memorii semnate de toti membrii Consiliului Parohial. S-a promis ca vor veni comisii de specialitate de la Episcopie sa analizeze situatia, dar venirea lor se lasa inca asteptata.
“Ratiunea” nedreptatii este imixtiunea politica a primarului in decizia Episcopului, pe considerente de afinitate (potential economica si financiara) cu un alt preot.
Ceea ce se intampla este dincolo de orice imaginatie - PREOTUL TREBUIE SA FACA ASCULTARE SUB AMENINTAREA DIRECTA CA VA FI CATERISIT, OAMENII PLANG, FAMILIA II ESTE DISTRUSA DE JUGUL NEDREPTATII SI A INTERESELOR MARSAVE.
Eu sunt FIICA LUI, a preotului care a fost pastorul sufletesc al credinciosilor din parohia sa pentru 18 ani…undeva la tara, o parohie careia i-a daruit atat de mult timp si iubire incat, deseori, fratele meu si cu mine pierdeam sansa de a mai avea tatal aproape de noi, de propria sa familie…
Acum, ne plange sufletul cu lacrimi de sange pentru ca nimeni si nimic nu ne sustine. Bietii amarati nu pot dialoga cu Episcopul, sunt prea mici si prea nesemnificativi pentru a invoca dreptul de a fi ascultati. Ni s-a spus explicit: “drepturile omului sunt in Biserica inoperabile”…
Am ramas doar cu speranta ca cineva va putea sa ne sprijine cauza, pentru ca dragii mei frati intru Domnul, asta e una din realitatile crude ale deciziilor non-discutabile din B.O.R…
Poate ca a venit timpul sa facem ceva… Noi, cei umiliti si neascultati, inca mai luptam…
15 Basarab // Aug 18, 2008 at 11:54 pm
Elena,
Nu-ti pierde nadejdea in Bunul Dumnezeu! Cel mai important lucru acum pentru voi, pentru tine si fratele tau, este sa nu va pierdeti increderea in Biserica. Va fi foarte greu! Insa stiu ca Dumnezeu ne da putere atunci cand credem ca am fost doborati cu totul.
Cuvintele mele putine poate sunt inutile acum cand, spui ca parintelui-tata, i s-a facut o asemenea nedreptate. Stii ce cred eu ca-l ajuta pe tatal vostru? Iubirea si spiritul jetfelnic de care dai dovada! Sincer, sunt profund impresionat de interventia ta.
Deocamdata nu pot decat sa ma rog pentru fratele meu in Domnul care iti este tata. Ma voi ruga pentru voi, Elena!
Aveti incredere in Bunul Dumnezeu!
Ioan Teodor Basarab
Leave a Comment