Comentariu de Rev. Thomas J. Euteneuer, presedinte al Human Life International, adaptare si adnotari de Asociatia Provita Bucuresti

Pe 21 noiembrie 2008 portalul LifeSiteNews com. recunostea intr-un amplu comentariu ca este imposibil sa mai vorbim de o “societate catolica” in America. Un intreg segment al populatiei care se considera “catolica” nu se simte legat de nici o norma sau precept al credintei catolice. De fapt, este imposibil sa mai vorbim chiar de traditii catolice in multe parohii.

La una dintre recentele “targuri departamentale” ale unei largi comunitati catolice din sudul Floridei, organizatia pentru respectul vietii a parohiei si-a prezentat materialele pro-life alaturi de standul comitetului “justitiei sociale” [1] din aceeasi parohie. Orice legatura intre cele doua departamente se rezuma doar la spatiul pe care il imparteau. Viziunile lor asupra lumii nu ar fi putut fi mai indepartate de atat, dar ambii se autointitulau catolici.

De fapt, sustinatorii “justitiei sociale” radiau de bucurie in urma alegerii noului lor ‘Mesia’, Barack Obama. Cativa dintre ei vorbeau despre planurile de a participa la inaugurare si erau total neinformati asupra faptului ca peste doua zile 100.000 de oameni vor marsalui catre Capitoliu pentru dreptul la viata al americanilor nenascuti, pe care ei tocmai il declarasera nul alegandu-l pe Obama la carma tarii [2]. Unul dintre ei s-a declarat chiar socat de prevederile viitorului Act al Libertatii de Alegere [3], pana in momentul in care s-a confruntat cu neplacuta evidenta a faptului ca ‘mesia’ ales de el fusese unul dintre sustinatorii distructivei declaratii la ultimul Congres. Cum era de asteptat, a refuzat hotarat sa permita acestui adevar sa-i strice starea euforica. Era hotarat – si nu s-ar fi lasat indus in eroare de fapte. Nu mai este nevoie sa spunem ca persoanele religioase practicante, credinciosii catolici pro-life nu vor participa la inaugurare.

Cum pot aceste doua grupuri sa stea alaturi in aceleasi strane si sa faca publicitate departamentelor lor in acelasi spatiu, in aceeasi parohie catolica? Simplu, pentru ca aceasta contradictie a fost tolerata ani de-a randul de cei responsabili de bunul mers al bisericii noastre. In aceasta campanie electorala [din SUA, n.red.] nici unul dintre aceste grupuri nu a primit vreun sfat de a vota potrivit principiilor catolice pentru ca, in mod obisnuit, se pastra tacerea de la amvon, in cazul acestui subiect. Esecul absolut al conducatorilor bisericii noastre in a defini pentru noi ceea ce inseamna relatia cu biserica – si apoi a o impune – a dus la degradarea societatii catolice si la pierderea sensului lucrurilor sfinte. In momentul in care Hristos si Veliar sunt considerati parteneri egali in sanctuar, atunci nimic din cadrul acestuia nu mai reprezinta ceva, si nu mai exista nici o caracteristica semnificativa care sa deosebeasca un adevarat catolic de unul fals.

Degradarea societatii catolice exista, in mare parte, dar nu in totalitate din vina clericilor. In ultimele patru decenii am observat in cadrul Bisericii Catolice din America:

1) Abuzuri scapate de sub control, incurajate si asistate de cei in drept;
2) Doua sau trei generatii de catolici lipsiti de catehizare sau cu cunostinte sumare, protestantismul trecand usor drept educatie catolica;
3) Abuzuri sexuale in randul clericilor trecute cu vederea sau neraportate superiorilor;
4) Ignorarea rebelilor de notorietate sau a ereticilor din clasa politica;
5) Atacuri pe scara larga asupra invataturilor sfinte care nu au primit raspuns din partea pastorilor (daca nu ar fi existat Catholic Answers si Liga Catolica nu am fi fost aparati in nici un fel);
6) “Predarea” institutiilor catolice in fata ravagiilor corectitudinii politice, si lista poate continua.

In fata tuturor acestor evidente, ar trebui sa fim surprinsi ca 54% dintre “catolici” au votat pentru Barack? Nu este cazul.

Lupta pentru societatea catolica incepe cu noi si nu este un moment mai bun decat prezentul pentru a imbraca armura bataliei spirituale. Ori credem si punem in practica ceea ce ne invata biserica ori traim ca parte a bisericii intunericului, folosind cu fatarnicie numele de catolic pentru beneficiile lui, fara a duce pe umeri crucea pe care aceast nume o presupune.

Exista totusi mare speranta pentru viitor, pentru ca batalia deja a inceput: colegii catolice noi inlocuiesc surprinzator de repede vechile si slabele “case de erezie”, s-au ridicat noi ordine religioase cu vocatie si credinta din belsug, familii adepte ale scolarizarii la domiciliu si miscari puternice de impunere a normalitatii abunda in ziua de astazi. Numai dupa ce ne vom lua inapoi iubita noastra biserica catolica de la falsii catolici si clerici, va fi aceasta in stare sa tina piept si sa inabuse furtuna paganismului care creste mai repede decat vrem sa recunoastem.

Totusi, acest proiect are un pret. Pretul de a fi un credincios adevarat va fi incontestabil mult mai mare decat stim. Incepand de acum si continuand cu generatiile viitoare, noi, catolicii, va trebui sa aratam lumii nu doar ceea ce credem, dar si ca suntem gata sa ne dam vietile pentru credinta, ca marturisitori ai adevarului.

——————
Note:
[1]. “Justitia sociala” este un termen specific politicilor de [extrema] stanga, seculare si antireligioase si reprezinta un ansamblu de masuri sociale destinate sa repare “nedreptatile trecutului”. Una din acestea este marginalizarea sau chiar oprimarea religiei si a bisericilor pentru pretinsa “politica de opresiune” la adresa anumitor clase.
[2]. Aluzie la pro-avortionismul radical al noului presedinte al SUA.
[3]. Decret pe care Obama a anuntat ca il va semna cu prioritate la inceputul mandatului sau, destinat sa rastoarne toata legislatia pro-life statala. Legea va interzice guvernului sa interfereze in orice fel cu “dreptul femeii de a alege” – a se citi, va netezi drumul spre avortul fara limite.