SERVICIUL FEDERAL DE SECURITATE (FSB – Federal’naya Sluzhba Bezopasnosti, anterior cunoscut ca Serviciul Federal de Contrainformatii – FSK) este cel mai puternic dintre succesorii KGB-ului. In anii trecuti de la caderea Uniunii Sovietice, FSB a preluat incetul cu incetul responsabilitatile unui numar de agentii. Mai recent, el a absorbit si FAPSI, echivalentul rusesc al Agentiei Nationale de Securitate a Statelor Unite.

Puterea FSB isi are radacinile in influenta presedintelui Vladimir Putin, un fost director, si in reteaua vasta de fosti ofiteri, inflitrati in toate sectoarele guvernului Rusiei si in societate. Se estimeaza ca, dintre cele mai importante 1.000 de personalitati politice din Rusia, 78% au lucrat cu FSB-ul sau cu predecesorii sai. Beneficiind de o asemenea influenta, FSB desfasoara actiuni de spionaj, contraspionaj, contra-terorism, investigarea de infractiuni economice, spionaj electronic, control al granitelor si “monitorizare sociala”.

Dupa caderea Uniunii Sovietice, functiile de securitate interna detinute anterior de Directiile aII-a, a III-a si a V-a si de Directia a VII-a au fost initial trecute in sarcina unui nou Minister al Securitatii. Dar aceasta agentie a fost dizolvata in decembrie 1993 si inlocuita de catre Serviciul Federal de Contrainformatii (Federal’naya Sluzhba Kontr-razvedky – FSK). Aceasta agentie ce avea in subordinea sa 75.000 de persoane, a fost numita ulterior Serviciul Federal de Securitate (FSB).

In 1903, primul organ rus de contraspionaj militar, care opera in principal in St Petersburg, a fost infiintat pentru a contracara spionajul militar desfasurat de serviciile straine de informatii impotriva Rusiei. Inceputul primului Razboi Mondial a fortat Guvernul Rusiei sa adopte o abordare mai ferma pentru organizarea serviciului de contrainformatii din armata. In acord cu Nicolae al II-lea, Guvernul a adoptat o decizie de formare a unor departamente de contrainformatii sub districtele militare, urmate de organe de contrainformatii in teatrele de conflict.

Imediat dupa revolutia din octombrie 1917, un pas inainte pentru protectia de contrainformatii a unitatilor Armatei Rosii a fost formarea (in iulie 1918) a Comisiei Extraordinare de Combatere a Contra-Revolutiei de pe Frontul de Est. In acelasi timp, functia de combatere a spionajului a devenit responsabilitatea organelor de control militare din Armata Rosie si din Marina. Ele erau subordonate Comandamentului, si din punct de vedere organizational faceau parte din staff-urile operationale.

Colonelul-general Igor Mezhakov, adjunctul FSB, a fost demis in septembrie 1995. Potrivit zvonurilor, acesta ar fi fost in dezacordul majoritatii, fiind membru al comisiei care a investigat rolul conducerii KGB in lovitura de stat din august 1991. Lt-gen. Anatoliy Semenov, seful Directiei Anti-terorism, a fost demis din functia pe care o detinea in aceeasi zi cu Mezhakov. Din primavara lui 1996 Semenov a fost seful Directiei Principale a Trupelor Cossack, ale Presedintelui. Lt-gen. Anatoliy Krayushkin, seful Directiei de Inregistrari si Arhive, si-a parasit functia in septembrie 1995. Se zvoneste ca ar fi fost suspectat in legatura cu un agent german de informatii. Lt-gen. Vladimir Tsekhanov, seful Directiei de Contraspionaj Economic, a fost inlocuit din pozitie la inceputul verii lui 1996. El a fost unul dintre initiatorii scandalului care implica compania Lenzoloto si care s-a incheiat cu acuzatii penale.

Cand consilierii sefi ai lui Eltin, Oleg Soskovets, Mikhail Barsukov si Aleksandr Korzhakov au fost demisi brusc la data de 20 iunie 1996, Mikhail Barsukov a activat ca sef al FSB pentru mai putin de un an. Barsukov a preluat conducerea FSB de la Sergei Stepashin in iulie 1995, in urma crizei ostaticilor de la Budennovsk. Eltin a numit un director adjunct al FSB in persoana col-gen. Nikolai Kovalev, ca nou sef interimar. Activitatea lui Kovalev in cadrul serviciului de informatii a inceput in 1974 odata cu intrarea sa in KGB, cand a devenit membru al Directiei a V-a, care se opcupa de probleme ideologice si probleme referitoare la dizidenti. El a activat timp de 2 ani in Afganistan si mai tarziu a lucrat in ramurile Moscova si Moscova Oblast ale FSB inainte sa devina director adjunct, cu responsabilitati asupra Directiei Investigatii, Directiei de Contraspionaj Economic si Directiei de Recunoastere Operationala. Dupa numirea sa la FSB, Kovalev a declarat presei ca punctul principal al activitatii sale va fi securitatea economica a Rusiei si lupta impotriva coruptiei. In plus, el a promis sa se concentreze pe masurile prin care sa raspunda activitatilor in crestere ale serviciilor de informatii straine din Rusia.

La data de 25 iulie 1998, Eltin l-a nominalizat pe Vladimir Putin Director al Serviciului Federal de Securitate. Media rusa si straina stia foarte putine despre noul sef al FSB si trageau cu ochiul la trecutul sau in KGB si la imaginea sa nu chiar rasfatata de media. Putin a devenit membru permanent al Consiliului de Securitate la inceputul lui octombrie 1998, iar la finele lui martie 1999 Secretar al Consiliului. Pozitia sa ca sef al FSB i-a oferit un loc si in Comisia de Aparare Nationala Interdepartamentala. Putin si-a pastrat functia din cadrul FSB pana la data de 9 august 1999, cand Boris Eltin l-a numit Prim-Ministru interimar. Pozitia sa din FSB a fost acordata lui N.P Patrushev.

Cand Vladimir Putin i-a urmat lui Eltin la presedintia Rusiei in 2000, FSB a beneficiat de o crestere masiva de fonduri. Desi cifrele exacte nu sunt cunoscute, se pare ca finantarea FSB a acrescut cu aproximativ 40% numai in 2006. Dupa atentatul din 11 septembrie si declararea de catre presedintele american George W Bush a razboiului global impotriva terorismului, FSB a beneficiat de mai multa putere. Razboiul din Cecenia si eforturile de a-i mentine pe rusi la adapost de teroare a devenit un impuls pentru extradari extraordinare, asasinate ale teroristilor, si programe interne extinse de supraveghere.

In 2003, Statutul Serviciului Federal de Securitate al Federatiei Ruse si Structura Agentiilor de Servicii Federale de Securitate au permis FSB sa absoarba un numar de alte agentii. Cea mai notabila este preluarea de catre FSB a Serviciului de Comunicatii Speciale si Informatii, care avea numai 5 luni de existenta, si era succesorul lui FAPSI. FAPSI, Agentia Federala pentru Comunicatii si Informatii Guvernamentale era echivalentul rusesc al Agentiei Nationale Americane de Securitate. FSB a devenit atunci responsabila cu supravegherea electronica si culegerea de informatii. Aceasta extindere a activitatii a fost controversata, pentru ca FAPSI opera sistemul computerizat care procesa si raporta rezultatele alegerilor.

Statutul din 2003 a restructurat in continuare FSB-ul in urmatoarele 9 servicii:

- Serviciul de Contrainformatii
- Serviciul pentru Protectia Sistemului Constitutional si Lupta Impotriva Terorismului
- Directia de Contrainformatii Militare
- Serviciul de Securitate Economica
- Serviciul de Analiza, Prognozare si Planificare Strategica
- Serviciul Organizational si de Personal
- Serviciul de Frontiera
- Serviciul de Control
- Serviciul de Stiinta si Tehnica

In 2006 a intrat in cercetarea internationala pentru moartea a doi dintre cei mai importanti opozanti ai sai. Anna Stepanova Politkovskaya, o jurnalista rusoaica, ce relata despre conflictul din Cecenia, a fost impuscata mortal in apartamentul sau la data de 7 octombrie 2006. Politkovskaya era cunoscuta pentru opozitia sa fata de politicile lui Putin. Sustinatorii acesteia au acuzat FSB-ul de implicare, pentru ca se pregatea sa publice un articol in care vorbea despre implicarea premierului cecen, Ramzan Akhmadovich Kadyrov, in incalcari ale drepturilor omului.

Moartea suspecta a lui Alexander Litvinenko, un fost ofiter KGB, si opozant fatis al FSB, a devenit urmatorul capitol in saga. Litvinenko scria o carte despre abuzurile FSB (inclusiv crime grave) in timpul erei Putin si se pare ca ar fi cules informatii despre implicarea FSB in moartea Annei Politkovskaya. Litvinenko a murit in urma unei otraviri dubioase cu poloniu-210 la data de 23 noiembrie 2006. Se pare ca ar fi fost infectat in timpul unei intalniri cu o persoana de legatura cu o luna inainte.

Desi nici un guvern sau organ international nu a acuzat Rusia de vreun fel de implicare in aceste morti, exista o suspiciune nerostita, care insoteste o prezentare mai deschisa a dezaprobarii pentru felul in care Putin se tine tot mai strans de putere. FSB este considerat principalul simbol al unui Guvern central rus mai revolutionar si tot mai puternic. (O analiza de Kross Press Agency)