Marius Mioc [toate articolele acestui autor]

Din ziarul “Adevărul” din 24 iulie 2006 aflu că “guvernul cere ca noile licenţe pentru transportul persoanelor să fie aprobate numai pentru autobuze cu peste 22 de locuri” (în transportul interurban).

Cică microbuzele sînt f.f.f. primejdioase pentru călători, numai autobuzele cu minim 22 locuri sînt sigure. Într-adevăr, dacă se ciocneşte un autobuz cu un microbuz, ăia din microbuz au şanse să o păţească mai rău.

Nu ştiu care sînt grupurile de interese pe care le slujeşte Tăriceanu cu măsura asta, ce prieten al său are firmă de autobuze, care nu face faţă concurenţei. Măsura plănuită este însă în deplină concordanţă cu ideologia statului maximal, promovată de liberalii români, prin care se pun piedici birocratice micilor afacerişti, astfel ca doar marile firme să poată supravieţui în aşa-zisa economie de piaţă.

În loc să se ocupe de micşorarea birocraţiei, inclusiv prin eliminarea completă a noţiunii de “licenţă de transport”, Tăriceanu vrea creşterea birocraţiei. Că sînt situaţii în care pur şi simplu e neeconomic să faci transport cu autobuzul, că n-ai destui clienţi să-ţi ocupe locurile, nu-l interesează pe Tăriceanu.

Pretextul măsurii este un accident recent de microbuz, în care s-au înregistrat morţi, dar teoria cu şoferii de microbuze cei răi, care nu respectă regulile de circulaţie, e ridicolă. Chiar dacă ar fi aşa, e treaba poliţiei să depisteze şoferii care încalcă legile, să le suspende permisul, nu să se refuze din start orice licenţă pentru microbuze. Aplicarea prezumţiei de vinovăţie a microbuziştilor nu mi se pare un lucru firesc. Oare n-au existat şi accidente de autobuz soldate cu morţi? În general şoferii profesionişti respectă regulile, căci suspendarea permisului e o lovitură mult mai gravă pentru ei decît pentru un şofer amator. Nu cred că există o diferenţă semnificativă la respectarea regulilor între şoferii de microbuze şi cei de autobuze.