CELE MAI RECENTE negocieri privind statutul provinciei sarbe Kosovo s-au incheiat, la Viena, fara nici un rezultat, anunta agentiile internationale de presa.

“Nu as putea spune ca propunerile discutate au dus la eliminarea divergentelor”, a aratat mediatorul rus Aleksandr Boltan-Harcenko, in cadrul unei conferinte de presa sustinute la sediul Ministerului austriac de Externe. “Sansele de a ajunge la un compromis sunt foarte mici”, a adaugat el.

La reuniune au participat presedintele sarb Boris Tadici si premierul Vojslav Kostunita, din partea Belgradului, iar albanezii din Kosovo au fost reprezentati de “presedintele” Fatmir Sejdiu si de premierul Agim Ceku. Medierea a fost asigurata ca si pana acum de reprezentantii UE, SUA si Rusiei.

Negociatorii sarbi au propus “modelul Hong Kong” pentru rezolvarea situatiei provinciei din sudul Serbiei, adaugand insa ca, totusi, “nimeni nu incearca sa implementeze modelul Hong Kong in Serbia”, ci “acest model [...] a fost propus pentru a arata ca, daca popoarele se inteleg asupra unei solutii, aceasta ar putea functiona”. “Noi pledam pentru o combinatie de compromis intre diferite solutii”, a intarit premierul sarb care a reiterat refuzul tarii sale la orice cerere de independenta a provinciei si in general fata de orice solutie unilaterala.

Propunerea a fost respinsa de partea albaneza ca fiind “confuza si nefunctionala”, potrivit oficialului kosovar Skender Hyseni. Pristina a cerut din nou independenta, propunand infiintarea unui “consiliu permanent al cooperarii si prieteniei” intre doua natiuni independente, care se va reuni la fiecare sase luni pentru a discuta pe tema unor subiecte de interes comun. Evident, propunerea a fost respinsa categoric de Serbia.

Cei trei mediatori nu au dorit sa comenteze propunerile facute de cele doua parti. “Ne aflam aici pentru a ajunge la un acord si nu pentru a impune unul”, a precizat reprezentantul Uniunii Europene, Wolfgang Ischinger. Mediatorii chiar au refuzat sa ofere detalii despre continutul exact al documentelor de negociere, precizand doar ca textul este “neutru in ceea ce priveste statutul”, fara a sugera optarea pentru autonomie sau pentru independenta.

Desi urmatoarele negocieri sunt programate sa se desfasoare pe 20 noiembrie la Bruxelles, nu este sigur daca partea albaneza va mai participa, scrie Reuters.

Aflata din 1999 sub administratia ONU, Kosovo este populata in proportie de peste 90% de albanezi, care cer independenta teritoriului, sprijiniti clar, pana acum de SUA. De cealalta parte, Belgradul refuza vehement independenta, sprijinit de Moscova, care a si reafirmat, de curand, ca-si va folosi influenta si veto-ul din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

Cei trei negociatori urmeaza sa prezinte, la 10 decembrie, secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, raportul final asupra acestor negocieri. Decizia privind viitorul statut al provinciei sarbesti va apartine Natiunilor Unite.

Totusi, in cadrul sistemului international “independenta” unui natiuni reprezinta, in principal, masura in care restul lumii este dispus sa recunoasca acea natiune ca fiind independenta, comenteaza David Young in The Christian Science Monitor, citat de Rompres. Astfel, chiar daca Moscova isi va exercita dreptul de veto, provincia tot se va putea bucura de unele dintre beneficiile unei tari independente. Aceste beneficii devin mai substantiale cu fiecare stat care recunoaste Kosovo. Si Washingtonul este primul care a incurajat si va continua sa incurajeze guvernele straine sa sprijine un Kosovo auto-proclamat independent, ilegal din punct de vedere al dreptului international.

Cum termenul se apropie, pe plan international apar tot mai multe voci care sustin ca recunoasterea independentei provinciei sarbe ar putea incuraja separatistii din alte regiuni si destabiliza situatia, nu doar pe plan local.

Pe masura ce incordarea creste, paramilitarii ridica si ele tonul. Armata nationala Albaneza a anuntat ca membrii sai vor prelua controlul asupra nordului Kosovo in cazul in care fortele KFOR nu vor infiinta “institutii kosovare” in regiune pana la sfarsitul lunii, informeaza Southeast European Times. De cealata parte, grupul sarb “Armata Tarului Lazar” a afirmat ca organizatia a decretat deja “stare militara” in Kosovo si ca membrii armatei se vor reuni in Gazimestan, la nord-vest de Pristina, pe 9 decembrie, cu o zi inainte de finalul negocierilor internationale.

Asadar, nimic nu este clar in ce priveste viitorul Kosovo. (Altermedia)