Actualizare: In Romania, PRM a luat acelasi numar de mandate ca si UDMR – cate trei.

Alegerile de la 7 iunie au fost marcate de mentinerea tendintei de scadere a participarii la vot, tendinta manifestata clar si continuu incepand de la primele euro-alegeri din 1979.

Doar 43,5% dintre alegatorii din cele 27 de tari europene au venit saptamana trecuta la vot.

Slovacia, Slovenia, Cehia, Polonia si Romania au inregistrat cele mai inalte rate ale absenteismului (peste 70%).

Dreapta este castigatorul euro-alegerilor din 2009

Partidele de centru-dreapta si dreapta au castigat clar in Germania (tara care are cel mai mare numar de europarlamentari, 99) Irlanda, Italia, Belgia, Olanda, Tarile Baltice, Polonia, Spania, Marea Britanie, Portugalia. In ultimele patru tari, stanga este chiar la putere.

Stanga a obtinut succese doar in Danemarca, Suedia, Grecia, Slovacia, insa au pierdut multe mandate in Parlametul European, lasand impresia ca nu a reusit sa gaseasca solutii potrivite intr-un context, acela al crizei economice si sociale, care este in mod obisnuit favorabil socialistilor.

Altfel, privind la grupurile majore din PE (Partidul Popular si Socialistii) constatam ca Popularii au castigat clar in fata Socialistilor si vor ramane cel mai mare grup din legislativul comunitar.

Din pacate, bucuria adevaratilor sustinatori ai dreptei, pe care teoretic PPE ar trebui sa ii reprezinte in opozitie cu stanga Socialista si extrema stanga (Verzii si Comunistii) este mai degraba retinuta, intrucat in ultimii ani doctrina Popularilor a derapat spre liberalism social si chiar spre stanga economica.

Rezultatele prefigureaza urmatoarea alcatuire a Parlamentului si a principalelor grupuri:

PPE (Popularii Europeni, “dreapta”, “crestin-democrati”) – 267 mandate sau 36,3% (fata de 268 in 2004)
PSE (Socialistii Europeni, stanga) – 159 mandate sau 21,6% (in scadere de la 200 in legislatura trecuta)
ALDE (Alianta Liberalilor si Democratilor din Europa, partide liberale) – 81 mandate sau 11%
Verzii (ecologisti, partide de stanga) – 51 mandate sau 6,9%
GUE/NGL (Stanga unita, in special reprezentanti din Scandinavia) – 33 mandate sau 4,5%
UEN (Uniunea Europa Natiunilor, dreapta nationalista moderata) – 35 mandate sau 4,8%
ID (Independenta/Democratie, eurosceptici) – 20 mandate sau 2,7%
Altii – fie partide reprezentate in premiera sau care nu si-au anuntat inca intentiile – 90 mandate sau 12,2%.
Totalul mandatelor – 736 (cu 49 mai putine fata de 2004).

Vom reveni cu configuratia exacta a grupurilor din Parlamentul Uniunii Europene.

Interesant de notat ca atat Conservatorii britanici cat si formatiunea ceha ODS (dreapta conservatoare), ambele castigatoare detasate ale scrutinelor din tarile lor, au anuntat ca se vor retrage din grupul PPE.

Roade pentru eurosceptici si nationalisti

Una peste alta, pentru eurosceptici si nationalisti, ziua de ieri a fost una buna: primii si-au intarit pozitiile in PE, gratie mai ales importantului succes din Marea Britanie, iar ceilalti vor fi reprezentati la Bruxelles si Strasbourg de figuri noi.

In Marea Britanie, Austria, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Finlanda, Italia, Olanda, Danemarca si Romania, nationalistii au obtinut scoruri bune, unele partide castigand in premiera locuri in PE.

Marea Britanie: Partidul Independentei (UKIP, eurosceptici) a obtinut 17,5% ceea ce inseamna 12 mandate in Parlamentul European.
In ciuda anti-campaniei de permanenta denigrare, nationalistii din Partidul National Britanic BNP au luat 6,5% si vor avea doi europarlamentari, unul dintre ei fiind liderul Nick Griffin.
Ambele partide cer deschis iesirea tarii lor din Uniune.

Olanda: Partidul Poporului Libertatii (nationalist, anti-imigratie, condus de Geert Wilders, autorul filmului anti-Islam “Fitna”) a primit 17% din voturi, adica 4 mandate in PE, clasandu-se pe locul doi in alegerile din aceasta tara.

Italia: Liga Nordului (dreapta anti-migrationista si federalista) a primit 8 mandate, dublu fata de legislatura anterioara.

Polonia: Lege si Justitie (conservatori, nationalisti moderati, ai carui euro-parlamentari constituie “miezul” grupului Europa Natiunilor) – 29,5% si 16 mandate.
Aici insa alte doua partide nationaliste, Liga Familiilor Poloneze si partidul Autoapararea, nu vor mai avea reprezentanti in PE>

Belgia: Interesul Flamand (nationalisti flamanzi, separatisti) a castigat doua locuri.
Lijst Dedecker, o formatiune populista de dreapta de tipul PRM-ului romanesc, a castigat un mandat.

Finlanda: Adevaratii Finlandezi (nationalisti, anti-imigratie si eurosceptici) – 14% si doua locuri.

Franta: Frontul National (nationalist, anti-imigratie) al lui J.M. Le Pen a primit 3 mandate dupa ce a castigat simpatiile a 6,5% dintre alegatori. Rezultatul este insa mai slab ca in 2004.
De asemenea, Miscarea pentru Franta a lui Philippe de Viliers, care a candidat sub umbrela partidului pan-european Libertas, a obtinut un mandat.

Danemarca: Partidul Poporului Danez (nationalisti) – 14,5% si doua locuri; “Folk B” – Miscarea Impotriva UE a primit 6,9%, ceea ce le aduce un mandat.

Estonia: Pro Patria – partid patriotic moderat – 1 loc.

Irlanda: Nationalistii Sinn Feinn sunt creditati cu 12% din voturi si primesc un mandat.
De remarcat ca guvernul premierului Brian Cowen, favorabil reluarii referendumului pentru aprobarea Tratatului de la Lisabona, a pierdut net in fata formatiunii de opozitie Fine Gael.

Spania: Coalitia pentru Europa (alianta de partide nationaliste si regionaliste) a primit 5,12% si doua mandate.

Slovacia: Partidul National Slovac (nationalisti radicali) – 1 mandat.

Austria: Partidul Libertatii (nationalisti, anti-imigratie, fondat de Jorg Haider) – 13,1% si doua mandate.

Ungaria: Partidul Jobbik (nationalist, a carui aripa militanta este deja celebra “Garda Maghiara”) – 14,8% si trei mandate.

Grecia: Adunarea Populara Ortodoxa (nationalist) – 7,2% si doua mandate.

Malta: Partidul Nationalist – 42% si doua mandate.

Bulgaria: Adunarea Nationala Ataka – 11,4% si doua mandate, cu unul mai putin fata de acum 5 ani.

Romania: Partidul Romania Mare – 8,9% si trei locuri, pentru liderul Corneliu Vadim Tudor, George Becali si Ciprian Claudiu Tanasescu, fata de nici unul la alegerile anterioare.