(Ottawa, 26 ianuarie) CUM CELE mai disputate alegeri din Canada din ultimul deceniu au avut loc in aceasta saptamana, confruntarea de retorica politica dintre actualul prim-ministru si contracandidatul sau consevator a devenit spre final tot mai aprinsa. Dar care dintre cei doi este mai de incredere?

In conformitate cu un nou algoritm electronic, discursurile primului-ministru Paul Martin, din Partidul Liberal, sunt mult mai inselatoare decat ale liderului Partidului Conservator, Stephen Harper, sau cele ale lui Jack Layton, liderul Noului Partid Democrat. In acest caz, inselator inseamna “text sau cuvantare in care intelesul aparent nu este in conformitate cu adevaratele opinii ale persoanei care l-a rostit sau care l-a scris”, explica David Skillicorn de la Queen’s University din Ontario, Canada, cel care a creat algoritmul. El si echipa sa au analizat obisnuintele de folosire a 88 de termeni legati de inselatorie in textele discursurilor liderilor politici in aceasta campanie electorala. Apoi au determinat frecventa acestor tipare in fiecare discurs si au facut o medie pentru fiecare candidat. Martin a avut o medie de 124, in timp ce Harper si Layton au avut medii de 73 si 88.

“E de asteptat ca orice partid aflat la guvernare sa foloseasca asa ceva mai mult decat opozitia”, spune Skillicorn. “Ei au de aparat realizarile guvernarii lor”.

Fiind partidul dominant in Canada in ultimii 14 ani, Partidul Liberal are un lung dosar – care a fost patat in ultimul an de acuzatii privind donatii ilegale si mita. Multi analisti politici se asteaptau ca alegerile sa fie castigate de consevatori, care au un solid avantaj in sondaje, ceea ce s-a si intamplat. “Cei aflati mereu sub atentia publicului sunt cei care trebuie sa mearga mereu pe varfuri”, spune John Wright, vice presedinte al companiei de sondare a opiniei publice Ipsos Reid. “Presiunea se vede.”

Membrii partidului conservator, precum Jason Kenney, aduc sondajul ca o dovada a sinceritatii liderului lor. “Oamenii credeau ca este plictisitor, dar acum realizeaza ca spune lucrurilor pe nume, fara sa incerce sa insele pe nimeni.” Dar purtatorul de cuvant al partidului liberal, Ken Polk, nu este de acord. “Daca asta arata algoritmul, atunci mai trebuie lucrat la el”.

Algoritmul este bazat pe un model psihologic construit de James Pennebacker de la Universitatea din Texas. In timp ce studia minciunile si adevarurile spuse de sute de subiecti, el a descoperit un tipar legat de minciuna, precum utilizarea redusa a pronumelor personale (eu, tu, noi) sau a unor cuvinte si expresii ca “oricum” sau “in afara de cazul”. Acest tip de atitudine are probabil o origine subconstienta, inrudita cu semele fizice, precum dilatarea pupilelor sau modificarile in respiratie, pe care interogatorii le folosesc pentru a detecta daca cineva spune sau nu adevarul.

Skillicorn a decis sa aplice acest algoritm discursurilor din campania electorala dupa ce anterior il mai folosise pentru a analiza e-mailurile trimise de catre directorii companiei Enron inainte de falimentul din 2001. El admite ca algoritmul mai poate fi imbunatatit, dar ca la o asemenea diferenta, rezultatele sunt clare, informeaza “New Scientist”. (KROSS Press Agency)