ASOCIATIA VICTIMELOR MINERIADELOR 1990-1991 DIN ROMANIA(A.V.M.R.)

www.avmr.ro

COMUNICAT

Afirmatiile candidatului P.N.L. Crin Antonescu la presedentia Romaniei referitor la represiunea din iunie 1990 – ,,Mineriada” sunt de un cretinism fara margini. Acesta a declarat astazi 27.10.2009 la “Stirea zilei” (Antena 3) ca  Ion Iliescu este de apreciat pentru ca in anii ‘90 nu a pus armata sa impuste oameni in Piata Universitatii.

“Reamintim” candidatului Crin Antonescu faptul ca la 13.06.1990 Ion Iliescu a dat ordin telefonic pentru folosirea munitiei de razboi de catre armata si politie, impotriva protestatarilor ,,legionari” care ar fi abordat chipurile steagul verde al legiunii pe sediul Ministerului de Interne…

Pana in prezent, in dosarele Mineriadei 1990 au fost recunoscuti oficial da catre autoritati 4 morti si 18 raniti prin impuscare in ziua/noaptea 13/14 06.1990, procesul de judecare pentru acesti morti fiind deja pe rolul instantelor judecatoresti. Criminalul Ion Iliescu a dat ordin sa se traga de catre armata in populatia neinarmata care-l contesta. Ca si Ceausescu, fara sa existe un DECRET de instaurare a starii de necesitate si fara publicarea unui astfel de decret, Ion Iliescu ordonat sa se traga in multime.

ILEGAL.

Mainile lui Ion Iliescu, murdare de sangele tinerilor din iunie 1990 sunt ,,linse” astazi de catre acest individ ce pretinde ca este LIBERAL.

Sa fi uitat liberalii si taranistii ce au patit in mineriada din iunie 1990? Sedii devastate, oameni schingiuiti de militieni si mineri !!!

Sa fie tradare?

Oricum dupa 20 de ani, victimele represiunii din iunie 1990-mineriada -au o scarba fara margini fata de Ion Iliescu si toti cei ce ii pupa mainile manjite de sange nevinovat.

Tov. Crin Antonescu, asa sa va ajute Dumnezeu, precum va uram noi !!!

In numele victimelor mineriadelor,

Viorel Ene – presedinte A.V.M.R.

„Ziarele nu informează despre oameni, ci despre evenimente, și aceasta într-un mod inexact; ele tulbură mintea și, în ciuda aparențelor, nu ne învață adevărul. Rugăciunea, dimpotrivă, curățește mintea și atunci ea vede mai bine toate. Când se roagă pentru lume, sufletul știe mai bine fără ziare cum suferă tot pământul și care sunt nevoile oamenilor și i se face milă de ei.”

Sfântul Siluan Athonitul

Va invitam sa votati in noul sondaj Altermedia. Pentru ca se apropie alegerile prezidentiale, va intrebam nu cu cine votati, ci daca mergeti la vot. Asadar,

Mergi la vot, la alegerile prezidenţiale?

• Nu, că am mai fost şi m-am păcălit.
• Da! Cred în democraţie şi în statul de drept. Cine nu votează, nu poate critica.
• Fugi de-aici! Duminica e singura zi liberă, şi pe aia să o pierd cu prostii?
• M-aş duce doar dacă ar candida Cheloo, de la Paraziţii. Măcar să-i sfidez, dacă alternativă tot nu am.
• M-aş duce doar dacă ar candida Ion Antonescu, să ne scape de canaliile astea de politicieni.

Votati in sondaj in coloana din dreapta a saitului nostru.

Multumim celor 588 de persoane care au votat in precedentul sondaj. Iata rezultatele:

Dezincriminarea consumului de droguri va duce la…

• Încurajarea consumului, mărirea numărului de consumatori, dezvoltarea reţelelor de traficanţi, accentuarea flagelului (76%, 444 voturi)
• Controlul fenomenului, reprimarea reţelelor de traficanţi, reducerea efectelor sociale (19%, 114 voturi)
• Nu pot evalua (3%, 20 voturi)
• Nu mă interesează (2%, 10 voturi)

Total voturi: 588

Europarlamentarii au votat, saptamana trecuta, impotriva unor amendamente care ar fi interzis finantarea, din bugetul Comisiei Europene, pentru grupari care promoveaza avortul fortat si sterilizarea involuntara ca parte a “planificarii familiale”.

Amendamentul ar fi impiedicat “finantarea unor organizatii sau tari complice in promovarea [in afara Uniunii Europene a] programelor de planificare familiala care includ elemente de constrangere (cum ar fi avortul fortat sau sterilizarea involuntara).”

Un al doilea amendament respins urma sa se opuna avorturilor motivate pe criteriu de sex al copilului.

“Proiectele finantate de acest titlu bugetar nu trebuie sa urmareasca eugenia bazata pe discriminarea de sex, in crestere in anumite tari [cum ar fi India], sau oricare alta forma de discriminare impotriva femeilor (in oricare moment dupa conceptie”.

Amendamentele au fost sustinute de organizatii pro-vita din Europa, printre care CARE for Europe si Society for Protection of Unborn Children (SPUC). Intr-o declaratie pentru reteaua LifeNews.com, organizatia britanica SPUC mentioneaza ca amendamentele “au fost partial motivate de opozitia la politica oficiala a Chinei ‘o familie, un copil’, politica ce implica avorturi fortate. Totodata ele se opuneau avortarii cu predilectie a fetelor, ca preferinta culturala pentru baieti” situatie intalnita pe scara larga in India si China.

Primul amendament a fost respins cu 290 de voturi pentru si 310 impotriva. Al doilea a fost votat favorabil de o mica majoritate, 304 la 300, insa pentru adoptarea sa era nevoie de majoritate calificata (2/3 din totalul voturilor).

“La fel ca in anii trecuti, CARE For Europe, impreuna cu alte organizatii non-guvernamentale, sustine ca anumite formulari sa fie incluse in bugetul anual al Comisiei Europene destinat dezvoltarii altor tari,” afirma si reprezentantii CARE for Europe.

Amendamentele au fost adoptate si incluse in bugetul pe 2008, insa anul acesta ele au cazut la vot din cauza lobby-ului pro-avort care a facut o campanie asidua contra lor, pe motiv ca ar fi “un atac la asa-zisul drept la avort”. [2] (Altermedia)

—–
Note:
[1]. Iata marele paradox al ideologiei feministe. Pivot al promovarii avortului ca “eliberare a femeii de sub constrangerile sociale”, feminismul vede cum, anual, milioane de fete sunt avortate in China si India din cauza preferintelor culturale pentru baieti.
[2]. Nu exista un astfel de drept, in sensul dreptului international si al tratatelor internationale in vigoare.

de Mon­ahul Filotheu

In 14 Ian­uarie a.c. Par­in­tele Arhi­man­drit Justin Parvu a facut pub­lic acel comu­ni­cat in care chema la muceni­cie, indem­nand pe cres­tinii ortodocsi din Roma­nia (si nu numai) sa nu primeasca noile acte de iden­ti­tate elec­tron­ice. S-au facut multe comen­tarii pe tema apelu­lui sau – ca vine prea tarziu, ca momen­tul nu a fost bine ales, ca era nevoie de mai multa strate­gie, ca e pani­card, ca e inutil, ca – si presa, atat cat a reac­tionat, a incer­cat sa ia in ras mesajul. In scurta vreme, cand ziaris­tii au inte­les grav­i­tatea momen­tu­lui si au vazut ca citi­torii arti­colelor lor sunt in masa de alta opinie decat ei, in mass-media s-a aster­nut tac­erea pe acest subiect.

Impins de la spate de popor sa dea un raspuns, Sin­odul BOR a dat unul, amanandu-si intrunirea cu aprox­i­ma­tiv o luna, doar, doar se vor mai potoli apele. Iar raspun­sul mult astep­tat a fost unul rusi­nos pen­tru autori­tatile teo­log­ice din care este alca­tuit sin­odul, slu­gar­nic fata de politi­cian­is­mul ura­tor de Dum­nezeu si de popor, slu­gar­nic fata de legile europene in vigoare si impotriva Sfin­tei Tra­di­tii a Bis­ericii. Mai mult, declarati­ile pur­ta­toru­lui de cuvant sin­odal au frizat peni­bilul in incer­carea de a ridi­culiza temer­ile oame­nilor. E greu sa dai cu piciorul in tepusa… (v. Fapte 9:5).

Cum a fost posi­bil un ast­fel de raspuns? Ca si in rusi­nosul caz Corneanu, raspun­sul Patri­arhiei a fost inclus „la pachet” intre hotarar­ile unei comisii sin­odale, pe care ier­arhii le-au votat fara drep­tul dis­cu­tarii lor in plen. Din acest punct de vedere este mai multa deschidere catre ade­var in insti­tu­ti­ile politi­cian­iste ale stat­u­lui decat in sanul BOR. Totusi, dandu-si seama de eroarea comisa, cativa ier­arhi au tinut sa-si exprime pub­lic deza­pro­barea fata de hotararea sin­odala si spri­jinul lor fata de ini­tia­tiva Par­in­telui Justin.

[Continuare →]

De ce este mai iubit un preşedinte proamerican de poporul român?

Jocurile politice internaţionale din ultima vreme ne obligă la ceva mai multă atenţie şi la precauţii de interpretare a evenimentelor politice.  Echilibrul şi faciesul politic al zonelor de influenţă de care depinde viitorul României se schimbă în mod dramatic. Nu ştim încă dacă România are capacitatea rapidă de răspuns la aceşti stimuli. Ei acţionează în Europa Estică şi Centrală, cu maximum de accelerare în ultimele săptămâni, contracarând printr-un puzzle politic occidental neaşteptat puseele tradiţionale prin care Moscova resuscitează câteva atitudini de forţă de tip Războiul Rece… Dar subminând şi  atitudinea proamericană a multor români…

- Vicepreşedintele american vine în România. Joe Biden efectuează vizite în România, Cehia şi Polonia, în perioada 20-24 octombrie, la scurt timp după ce Statele Unite au renunţat la amplasarea unui scut antirachetă pe teritoriile ceh şi polonez, a anuntat recent Casa Albă, citată de AFP, reconfirmat în România de Mediafax. Obama a anunţat în septembrie că acest proiect va fi înlocuit cu un sistem menit să intercepteze rachete iraniene cu rază scurtă şi medie de acţiune, instalat pe nave aflate pe mare. Această decizie a generat critici în cele două state membre NATO, unele persoane acuzând Washingtonul că le abandonează în faţa Moscovei.
[Continuare →]

Peste 20 de organizaţii pro-viaţă şi familie româneşti au răspuns la chemarea colegilor din Spania, în susţinerea unui apel internaţional pentru viaţă şi împotriva avortului.

Documentul, intitulat „În apărarea vieţii, a femeii şi a maternităţii” a fost semnat de 250 de organizaţii din 45 de ţări ale lumii şi a fost remis Guvernului şi Parlamentului spaniol, care vor dezbate, în aceste săptămâni, un proiect de lege destinat să liberalizeze avortul în Spania.

Apelul este inclus în campania “Madrid, capitala vieţii” care va continua în următoarele săptămâni cu importante manifestări civice.

“În apărarea vieţii, a femeii şi a maternităţii” subliniază importanţa acordării unui sprijin real femeilor însărcinate, recunoaşterii drepturilor persoanei nenăscute dar şi a rolului maternităţii în societatea spaniolă modernă.

Noua lege, iniţiată de guvernul socialist, ar face complet vulnerabile victimele avortului – copilul nenăscut, care va fi privat de orice protecţie, şi mama, căreia nu i se oferă nici o alternativă la avort. Legea caută totodată să impună “ideologia de gen” şi concepţia specifică acesteia asupra sexualităţii, sănătăţii şi educaţiei.

[Continuare →]

Grupul de Rugaciune din Parlamentul Romaniei are onoarea sa va invite la “MICUL DEJUN CU RUGACIUNE”, editia 2009, organizat la Palatul Parlamentului, Bucuresti, in perioada 9-11 decembrie 2009, cu tema “Criza familiei in epoca contemporana”.

Cunoscand interesul si preocuparea dumneavoastra pentru a imprima in activitatea si comportamentul oamenilor politici valorile moralei religioase, asteptam cu bucurie contributia dumneavoastra la dezvoltarea acestui subiect.

Pentru informatii si inscrieri, va rugam sa o contactati pe domnisoara Ioana Minzu la telefon: +40.745.780.063 sau+40.214.141.250, fax: +40.213.143.699, ioana_minzu at yahoo.com.

PROGRAM

Miercuri, 9 decembrie 2009

18.00 -19.00 Sosirea participantilor

19.00 – 23.00 Cocktail oferit in onoarea participantilor de catre domnul Mircea GEOANA, Presedintele Senatului si doamna Roberta Alma ANASTASE, Presedintele Camerei Deputatilor. Program cultural religios. Palatul Parlamentului

Joi, 10 decembrie 2009

[Continuare →]

Intrarea este libera. Va asteptam cu drag!

Luni 26 octombrie 2009
Începând cu ora 18:30:
- Spectacol realizat cu ocazia deschiderii Simpozionului cultural-artistic “SĂPTĂMÂNA ÎNGERILOR”, susţinut de teatrul Anima Mundi din Bucureşti
- Moment artistic cu tema: “Arhanghelul Rafael”
- Seminar: “Arhanghelul Rafael”
Între orele 20:00-20:30: Meditaţie de comuniune cu ARHANGHELUL RAFAEL

[Continuare →]

File de jurnal (pariziene)

Adrian Irvin Rozei [alte articole din rubrica "Secante romanesti]

Era pe la începutul anilor 60. Prima perioadă a „dictaturii proletariatului” [1] se terminase numai de câțiva ani (colectivizarea era încheiată, industria și comerțul în mâna Statului, începeau să se întoarcă unii prizonieri din gulag, la Moscova începuse „dezghețul”). Atunci, au început să apară, chiar și în domeniul cultural, anumite deschideri, încă foarte timide.

În 1960, am aflat că s-a turnat un prim film „polițist” românesc. Mare minune!

Am alergat să-l văd la cinematograful „Patria”, căruia toți îi spuneam „ARO” ca înainte de război. Acolo se dădeau „marile premiere”, deci și rarele filme realizate la Studioul „Alexandru Sahia” din București. Filmul se intitula „Portretul unui necunoscut” și fusese realizat de regizorul Andrei Călărașu în 1960. Jucau în acest film câțiva din marii actori ai epocii (Geo Barton, Fory Etterle, Lazăr Vrabie, Ștefan Ciubotărașu, Ioana Bulcă…) dintre care pe unii îi cunoșteam personal. Iar unul dintre autorii scenariului, Ion Hobana, publica regulat în „Colecția științifico-fantastică”, ale cărei fascicole bilunare le așteptam cu sufletul la gură, chiar la deschiderea chioșcului de ziare.

Amintrirea filmului, după aproape cincizeci de ani de la vizionare, este destul de vagă. Mi se pare chiar că era turnat în „alb-negru”. Însă, îmi amintesc totuși că era vorba de o bandă de „elemente asociale, rămășițe ale regimului burghezo-moșieresc” care își propuseseră să fure și să scoată din țară pentru a-l vinde un tablou de valoare. Era vorba de „Portretul unui necunoscut” – de unde și titlul filmului – operă majoră din colecția Muzeului Bruckenthal din Sibiu. Dincolo de stângăciile realizării, de aspectul “proletcultist” al scenariului, de inadvertențele deznodării intrigii, filmul mi-a rămas în memorie din mai multe motive.

[Continuare →]

Adrian Popovici

O cunoaştem cel mai bine din romanele lui Alexandre Dumas-tatăl, însă a rămas in istorie ca Francoise Athenais, Marchiză de Montespan (1641-1707) şi se pare, după cum spun, pe la spate, gurile rele, că ar fi fost amanta regelui Ludovic al XIV-lea, căruia i-a dăruit nu mai mult de şapte copii. Era, în acelaşi timp, după moda vremii, încetăţenită la colorata Curte a Franţei încă din vremea răposatului Henric al IV-lea, dama de companie a Mariei Tereza, deşi căsătorită de ceva timp cu aiuritul marchiz de Montespan. Se implică activ în politica Franţei timp de 20 de ani, până ce fu înlocuită de o altă amantă curtezană, Francoise de Maintenon, după cum plastic ne grăieşte sociologul utopist Saint Simon în ale sale Memoires. Prinsă cu magia neagră, tot la modă în epocă, părăsi Curtea în 1691 şi o regăsim retrasă ca maică stareţă într-o mănăstire, unde-şi ispăşi păcatele tinereţii. Şi, în timp ce marchiza de Montespan îşi irosea viaţa în petreceri şi intrigi de Curte, undeva în Moldova şi tot timp de 20 de ani, domnul cărturar Dimitrie Cantemir (1673-1723), prea puţin preocupat de politica vremii, cât mai mult de studiul slovei, îşi irosea tinereţea pe băncile Academiei greceşti de pe lângă Patriarhia de Constantinopole, aprofundând istoria şi civilizaţia orientală, nefiind străin nici de obiceiul cel islamic pomenit în Coran, ajutându-l să desăvârşească Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman, către 1716, în latină, limba cea internaţională de atunci. Lucrarea, un best-seller, apare la Londra, la Paris şi în germană la Hamburg, ceea ce-l determină pe filosoful Leibnitz să-i solicite domnului moldav o Descriptio Moldaviae, rămânând în conştiinţa românească ca un Lorenzo de Medici, după cum foarte plastic l-a numit peste veacuri George Călinescu.