Alexandru Bara, Raluca Bătănoiu

ÎN PRAGUL alegerilor, politicienii promit intrarea în UE, o economie mai bună, un standard de viaţă ridicat, taxe tot mai mici, dar nimic legat de un mediu curat. Şi totuşi, acest ultim aspect este o premisa pentru bunăstarea electoratului. Şi mai este şi un drept constituţional! Şi apoi mai implică şi probleme de mare anvergură la ora actuală, ca cea a Roşiei Montană, canalul Bâstroe, autostrada Braşov-Borş, sau centrala de la Cernavodă.

Partidele au demonstrat că sunt “capabile” să pună accentul pe probleme, însă, paradoxal, nu şi pe soluţii. Cel mult pe demersuri: cazul PRM, în chestiunea Bâstroe, unde a cerut în Parlament sancţiuni internaţionale împotriva Ucrainei, sau în chestiunea Roşia Montană, unde a depus o moţiune simplă în 2002, la fel ca PNŢCD, care, tot în contextul acesta, a lansat moţiuni la Partidul Popular European.

În rest, partidele subliniază importanţa studiului de impact de mediu şi se ascund după acesta, fără a-şi afirma negru pe alb poziţia. Cel mai elocvent exemplu în acest sens, este tocmai Alianţa D.A. “Nu ne putem pronunţa până nu se face un studiu de impact, care să fie recunoscut internaţional, din punct de vedere social şi economic.” Dar se poate şi mai rău: contracandidaţii acestora, nici măcar nu au dat curs apelului societăţii civile şi a acţiunilor întreprinse de Fundaţia TERRA Mileniul III (TMIII), încă din mai. Motivul? “Persoanele abilitate în această problemă sunt greu de reperat”. Atât în cadrul uniunii PSD+PUR, cât şi a fiecărui partid în parte.

Însă partidele stau mai bine la capitolul contrasoluţiilor de mediu: premiant aici este taman uniunea ce propune reconstrucţia României (URR): “Câta vreme sunt respectate specificaţiile tehnice şi compania îşi asumă responsabilitatea, se poate merge mai departe cu implementarea proiectului Roşia Montană”.

Şi totuşi partidele nu au mai podidit în a-şi exprima priorităţile de mediu, căci „sunt atâtea de făcut…”. Planul ar începe cam aşa: se începe cu educaţia ecologică, se merge apoi la reforma instituţională, se continuă pe urmă cu o utilizare corectă (de subliniat corectă!) a Fondului de Mediu, şi combaterea eroziunii solului, iar apoi vin programele de împădurire urbană şi regională. Vestea bună este că măcar partidele au început într-un fel să îşi pună aceste probleme de mediu. În plus, AP, alianţa D.A, Partidul Ecologist Român, PNŢCD, PRM, URR s-au dovedit deschise la colaborarea cu societatea civilă, venind la întrunirile cu ONG-urile (Masa Rotundă-noiembrie) şi electoratul, (Dezbatere Publică-octombrie) spre deosebire de partidul de guvernământ PSD, Uniunea PSD+PUR, UDMR, sau PNG. Singura lor contribuţie, deşi după îndelungate insistenţe, a fost acordul de publicare a programului de mediu în broşura informativă „Cu cine votăm pentru un mediu curat?” (http://terraIII.ngo.ro)

Încă dinainte de alegerile locale, TMIII a demarat proiectul „Cu cine votăm pentru un mediu curat şi dezvoltare durabilă?”, ce a constat în mai multe etape. Iniţial proiectul implica atât alegerile locale, cât şi o a doua parte, alegerile generale; dar politicul iarăşi ne-a venit de hac! Multe dintre partide (PSD, PUR, PER, AP, PRM,) nu au cooperat, punând la dispoziţie materiale din politica de mediu, şi nu au abordat aceasta problemă în alegerile locale; cel puţin nu în mod public. Alte partide, ca PUNR şi FD, mai grav!, nici măcar nu au vreun capitol de mediu în programele politice.

TMIII a fost nevoită să se reorienteze astfel asupra alegerilor generale. În urma definitivării platformelor politice şi după alte şi alte insistenţe, fundaţia a obţinut în sfârşit programele de mediu ale partidelor, pentru a publica în septembrie broşura informativă electorală. Pasul următor a fost întâlnirea cu electoratul. Locaţia: şase parcuri din cele şase sectoare bucureştene. Momentul: luna septembrie.

Cetăţenii s-au arătat interesaţi de problemele de mediu. Opiniile lor s-au concentrat asupra lipsei curăţeniei din Bucureşti, a numărului restrâns de spaţii verzi din capitală, precum şi asupra Roşiei Montană şi Canalului Bâstroe, percepute ca dezastre naţionale. Iar dacă cetăţenii tot au văzut că cineva îi ascultă şi pe ei, au făcut apeluri pentru mai multe rezultate şi mai puţină politică. Totodată, ei s-au plâns şi de abundenţa sloganelor electorale, repetitive în ce priveşte un mediu curat, dar ineficiente. Noi i-am ascultat, dar rămâne tot la îndemâna oamenilor politici, căci după 28 noiembrie ei ne vor ghida pentru integrarea în UE, pentru o economie mai bună, un standard de viaţă ridicat, taxe tot mai mici şi POATE respectarea drepturilor constituţionale. Cât priveşte mediul curat însă, trebuie să repetăm: e nevoie de o participare şi responsabilizare dublă; a electoratului şi a politicului.

Alexandru Bara, Raluca Bătănoiu
TERRA Mileniul III, Calea Plevnei 46-48 Corp C
Tel/Fax: 21 312 68 70; E-mail: terram3@b.astral.ro
http://terraIII.ngo.ro