ÎN ROMÂNIA există, din câte putem vedea cu ochiul liber, o inapetenţă istorică pentru justiţie. Practic, instinctul juridic nu este în sângele naţiei noastre. Societatea modernă, întemeiată pe o concepţie juridică potrivit căreia statutul individului e reglementat prin drepturi şi obligaţii, a fost importată la noi odată cu prefacerile istoriei universale. Cu toate că noi, cei din răsărit, prin cultura noastră, nu avem o propensiune spre raţionalism, necesitate, lege şi ordine, fiind mai degrabă sub influenţa imboldurilor inimii, suntem nevoiţi totuşi să asimilăm valorile Occidentului, pentru a putea ţine pasul cu trenul istoriei. Încercarea noastră de a absorbi moduri de funcţionare socială străine nouă se loveşte, însă, de o barieră nativă a românului în faţa a tot ceea ce înseamnă stat de drept, democraţie, justiţie democratică etc.
Rezultatul eforturilor noastre de adaptare sfârşeşte, adesea, într-o pantomimă penibilă. Modul în care se face justiţia este un exemplu elocvent în acest sens. Pentru noi, vinovat e doar cel calomniat, batjocorit în faţa lumii, făcut de ruşine în faţa oamenilor. Acest tip de sancţiune este suficientă pentru a satisface pofta de justiţie. Actul de justiţie în sine şi sentinţa finală nu mai contează. Un proces serios, realizat într-un cadru instituţional, în care sunt respectate procedurile juridice, ar fi ceva mult prea impersonal, astfel încât o sentinţă pronunţată într-un asemenea caz ar lăsa rece pe mai toată lumea. Adevărata pedeapsă la români nu e aceasta, ci aceea de a-l terfeli public pe cel ales să fie victimă, de a-l umili în faţa celor mulţi, care se simt astfel răzbunaţi, văzând boierul, de pildă, târât prin noroi. Am putea spune că este o reminiscenţă a subconştientului colectiv ţărănesc, pentru care actul de dreptate nu putea fi făcut decât în felul acesta: conacul ars, boierul tras de barbă şi coniţa siluită într-o demonstraţie de virilism carpatin.
Astăzi, plebea nu îşi mai poate permite asemenea barbarii, dar are, în schimb, parte de eşafodul butaforic al circului din justiţie. Odată telenovela consumată, cu personajul principal filmat din toate unghiurile posibile, pentru a surprinde o fizionomie de victimă, procesul e ca şi încheiat, iar sentinţa dată. Oprobriul public îl va urmări pe acuzat mult timp după aceea şi, poate, chiar îl va trimite pe tuşă pentru o perioadă. Cazul e dat uitării, chiar dacă procesul este încă pe rol, însă scopul adversarilor politici fiind deja atins, nu mai contează actul de justiţie în sine, cât timp poporul jubilează la circul care i se serveşte. Bălăcăreala, umilinţa şi ţigăneala ţin locul unei justiţii drepte. Felul acesta de a pedepsi e mai pe placul românului, pe care nu prea-l trage inima la pedepse dure. Ameninţarea cu sancţiuni drastice stârneşte o oarecare milă şi o anumită înţelegere pentru biata natură umană, atât de vulnerabilă la încercările vieţii. “E şi el om!”, zice românul cu înţelegere, când o comite careva. La noi sintagma: „a fi om”, în loc să-l definească pe cel cinstit, corect şi de cuvânt, exprimă mai degrabă compasiunea pentru starea bicisnică a celui ticăloşit. A fi om, în loc să fie un sinonim al virtuţilor, ajunge în mod distorsionat să fie locul comun al viciilor.
De ani de zile, românii îşi tot critică politicienii, presa pune stigmatul pe clasa politică, toată lumea arată cu degetul acuzator spre cei care ne conduc şi nimeni nu se întreabă că vina ar putea fi şi în altă parte, şi anume în rândul celor mulţi şi dezbinaţi. Dezbinaţi de invidii, meschinării, ticăloşii, lăcomie, egoism şi alte defecte puse doar în cârca politicienilor. Nu reprezintă oare atacul la adresa clasei politice alibiul perfect menit să ne abată privirea de la oglinda propriei nimicnicii?
Iar politicienii noştri nu se simt ameninţaţi pentru că nici cei mulţi nu au calitatea morală şi şira spinării necesare pentru a fi demni în faţa lor, marea masă de români resemnându-se să rămână răbdătoare ca vita de pripas.
free viagra
buy viagra online
generic viagra
how does viagra work
cheap viagra
buy viagra
buy viagra online inurl
viagra 6 free samples
viagra online
viagra for women
viagra side effects
female viagra
natural viagra
online viagra
cheapest viagra prices
herbal viagra
alternative to viagra
buy generic viagra
purchase viagra online
free viagra without prescription
viagra attorneys
free viagra samples before buying
buy generic viagra cheap
viagra uk
generic viagra online
try viagra for free
generic viagra from india
fda approves viagra
free viagra sample
what is better viagra or levitra
discount generic viagra online
viagra cialis levitra
viagra dosage
viagra cheap
viagra on line
best price for viagra
free sample pack of viagra
viagra generic
viagra without prescription
discount viagra
gay viagra
mail order viagra
viagra inurl
generic viagra online paypal
generic viagra overnight
generic viagra online pharmacy
generic viagra uk
buy cheap viagra online uk
suppliers of viagra
how long does viagra last
viagra sex
generic viagra soft tabs
generic viagra 100mg
buy viagra onli
generic viagra online without prescription
viagra energy drink
cheapest uk supplier viagra
viagra cialis
generic viagra safe
viagra professional
viagra sales
viagra free trial pack
viagra lawyers
over the counter viagra
best price for generic viagra
viagra jokes
buying viagra
viagra samples
viagra sample
cialis
generic cialis
cheapest cialis
buy cialis online
buying generic cialis
cialis for order
what are the side effects of cialis
buy generic cialis
what is the generic name for cialis
cheap cialis
cialis online
buy cialis
cialis side effects
how long does cialis last
cialis forum
cialis lawyer ohio
cialis attorneys
cialis attorney columbus
cialis injury lawyer ohio
cialis injury attorney ohio
cialis injury lawyer columbus
prices cialis
cialis lawyers
viagra cialis levitra
cialis lawyer columbus
online generic cialis
daily cialis
cialis injury attorney columbus
cialis attorney ohio
cialis cost
cialis professional
cialis super active
how does cialis work
what does cialis look like
cialis drug
viagra cialis
cialis to buy new zealand
cialis without prescription
free cialis
cialis soft tabs
discount cialis
cialis generic
generic cialis from india
cheap cialis sale online
cialis daily
cialis reviews
cialis generico
how can i take cialis
cheap cialis si
cialis vs viagra
levitra
generic levitra
levitra attorneys
what is better viagra or levitra
viagra cialis levitra
levitra side effects
buy levitra
levitra online
levitra dangers
how does levitra work
levitra lawyers
what is the difference between levitra and viagra
levitra versus viagra
which works better viagra or levitra
buy levitra and overnight shipping
levitra vs viagra
canidan pharmacies levitra
how long does levitra last
viagra cialis levitra
levitra acheter
comprare levitra
levitra ohne rezept
levitra 20mg
levitra senza ricetta
cheapest generic levitra
levitra compra
cheap levitra
levitra overnight
levitra generika
levitra kaufen



























8 responses so far ↓
1 pg // Nov 20, 2007 at 12:50 pm
Suntem invidiosi, meschini, lacomi, ticalosi si asa mai departe. Si avem o clasa politica facuta dupa chipul si asemanarea noastra. Problema este ce facem ca sa iesim din aceasta spirala infernala ? Pentru asta, trebuie sa incercam sa intelegem de unde ni se trage. Nu sunt de acord cu ideile ca aceste defecte fac parte din fondul genetic al poporului nostru – nu, ele sunt prezente la toate popoarele, doar ca, in acest moment, ele sunt mai putin vizibile la altii decat la noi. Ceea ce tine intr-adevar de acest fond genetic este felul nostru de a fi, mai degraba afectiv decat rational ; dar avect lucru nu este neaparat negativ.
Dupa mine, sunt cateva cauze fundamentale :
1/ Nivelul scazut de trai
2/ Neincrederea in lege (si, de aici, dispretul fata de lege)
3/ Distrugerea valorilor traditionale (mai ales in comunism, dar totul a inceput cam de la mijlocul secolului XIX incoace) fara a pune ceva solid in loc
Ce putem face ? Cred ca putem incepe cu 2 lucruri :
1/ Impunerea stricta a legii.
Aici nu cred ca exista optiune in afara de impunerea cu forta. Nu degeaba pentru cei mai multi dintre romani Vlad Tepes si Ion Antonescu sunt figuri luminoase – ambii au reputatia de a fi impus legi dure, dar pe care le-au aplicat cu strictete. Nu trebuie nici sa uitam ca popoarele vest-europene pe care le admiram au trecut, in decursul istoriei lor, prin astfel de perioade de impunere dura a legii. Este unul dintre motivele pentru care acum sunt unde sunt.
Ni se reproseaza noua, romanilor, coruptia. Reprosul este perfect justificat, dar exista coruptie la niveluri la fel de inalte si la Bruxelles, si in Germania, …, doar ca este mult mai putin vizibila decat la noi. Diferenta intre coruptii nostri si ai lor este ca alor nostri nu le este frica de lege deci practica o coruptie « nesimtita », coruptilor lor le este (pentru ca stiu ca daca sunt prinsi, nu prea au scapare) deci practica o coruptie « discreta ».
2/ Dezvoltarea infrastructurii de baza (in primul rand apa curenta, canalizare, asistenta sanitara, scoli, doar apoi si celelalte, inclusiv drumurile).
Indiferent de marimea veniturilor, nu putem spune ca avem un nivel decent de trai atata timp cat jumatate dintre noi nu au acces la aceste elemente de civilizatie. Statul va trebui sa-si asume acest lucru, chiar daca vor fi costuri enorme. O buna parte dintre costuri pot fi acoperite cu bani de la UE.
Ambele actiuni de mai sus sunt fezabile, pentru ca nu e nevoie de mai mult de cateva zeci de mii de oameni de buna calitate pentru a le face. Si sunt convins ca ii avem pe acesti oameni.
2 Mihai Rapcea // Nov 20, 2007 at 2:03 pm
Excelenta radiografie a psihicului colectiv romanesc !
Continuati sa scrieti, poate asa ne vom trezi.
3 Colors // Nov 20, 2007 at 5:13 pm
Poate ca ar fi util sa trecem de generalitati si sa lamurim ce poate fi acela “instict juridic”. La fel, “inapetenta istorica pentru justitie”, si sa incercam sa largim cadrul discutiei, sa stabilim intai criteriile, fundamentul filozofic al analizei. De asemenea, mi se pare absolut important ca fiecare dintre noi sa ne prezentam identitatea culturala si religioasa inaintea oricarei pareri publice, ca un semn de sinceritate fata de auditoriu dar si, in fond, ca o afirmare a principiilor personale de viata.
Acum sa vedem ce este si ce nu “in sangele natiei noastre”.
Drepturile si obligatiile “individului” au stat la baza oricarei societati, nu numai celei “moderne”, tocmai pentru ca este singura forma de organizare umana cunoscuta. Desigur ca ar trebui vorbit despre “conceptia juridica”, adica in ce masura drepturile si obligatiile “individului” incurajeaza dezvoltarea sociala si spirituala sau introduce distorsiuni in societate, devine o frana sau cum prea adesea putem observa, deviaza spre tiranie.
Este pentru mine uimitoare afirmatia cum ca in cultura rasariteana nu ar exista inclinatie spre rationalism, lege si ordine. Iarasi insa, trebuie lamurit ce inseamna rationalism, lege si ordine. Ne referim la rationalismul umanist cu radacini adanci in cultura vestica? Despre legea si ordinea care domnesc acolo discutam? Legea o luam in ansamblu? Si daca da, cum o putem defini raportata la “individ”?
Totusi stilul e neclar: cum adica “societatea moderna … a fost importata si la noi odata cu prefacerile istoriei universale”? Cine a importat “societatea moderna” si in ce constau “prefacerile istoriei universale”? Textul parca ar fi desprins dintr-un manual de istorie “revisited”. Iarasi la ce se refera autorul cand aminteste de “imboldurile inimii”? E de bine sau de rau? Si iarasi nu sunt lamurit de ce “suntem nevoiti totusi sa asimilam valorile Occidentului”? In ce constau aceste valori? E vorba de valori culturale, spirituale sau de alta natura? Ce inseamna necesitatea de a “tine pasul cu trenul istoriei”? Sa ne “europenizam”? Sau sa renuntam la unele valori invechite specifice culturii rasaritene pentru a putea “asimila” noile “valori” ale Occidentului?
La cine se refera cand afirma: “incercarea noastra de a absorbi moduri de functionare sociala straine noua”? Cine este reprezentat de acest “noi” care incercam “sa absorbim” … valori Occidentale, “nevoiti” fiind, pentru a “putea tine pasul cu trenul istoriei”, si cum se explica aceasta “bariera nativa a romanului” in fata “statului de drept, a democratiei, a justitiei democratice”? Ce inseamna stat de drept, ce inseamna democratie si justitie democratica? De unde vin acesti termeni si care este filozofia care a dat nastere acestor concepte?
Toate aceste afirmatii lasa impresia ca romanul sau natiunea romana in ansamblu este vinovat(a). Occidentul ar exporta cu placere democratia (ramane de vazut insa ce inseamna acest concept) dar iata ca se loveste aici de “o bariera” care trebuie inlaturata din “subconstientul colectiv taranesc” pare-se dominant la romani care “se simt razbunati” tarand boierul in noroi. Autorul nu lamureste daca “plebea” incerca astfel sa readuca in lumea sateasca oarecare stare de justete sociala. Desigur ca poate fi considerat o barbarie sa dai foc la un conac, dar oare cum sa definesti un sistem social injust, stat de drept?
Sa vedem insa cu ce se face vinovat poporul pentru “circul care i se serveste”. Spune autorul ca: “balacareala, umilinta si tiganeala” tin locul justitiei (drepte), “scopul adversarilor politici fiind deja atins”. Unde in tot acest circ (democratic) intervine poporul, in afara bineinteles de participarea pasiva in fata televizorului? Aflam ca pe roman “nu-l prea trage inima la pedepse dure” dar ma intreb la cine se refera autorul? E vorba de (romanul) judecator sau de (romanii) plebea? Desigur ca are legatura cu acea cultura rasariteana dar mai putin cu rationalismul importat si servit ca valoare sociala din Occident. Plebea inca mai crede in justitia divina dar ma indoiesc ca, in cazul in care ar mai exista judecatori crestini, acestia nu ar aplica legea, tocmai pentru ca, “a fi om” este o expresie crestina si se refera chiar la acele virtuti amintite: cinstea corectitudinea si pastrarea cuvantului dat. Ceea ce nu pricepe autorul sau se face ca nu pricepe, este ca acea “bariera nativa” a romanului este credinta in Dumnezeu care intr-adevar il pune in opozitie cu “valorile Occidentului” ce trebuie in mod necesar “asimilate” pentru a nu pierde pasul cu “trenul istoriei”.
Romanul isi critica politicienii, presa pune stigmatul pe clasa politica, toata lumea arata cu degetul acuzator spre cei care conduc, si iata, dintr-o data, aflam de ce “statul de drept, democratia si justitia democratica” nu functioneaza la romani: pentru ca “cei multi si dezbinati” de invidii, ticalosii, lacomie si egoism pun aceste defecte in carca politicienilor. Aflam astfel ca vina pentru starea de fapt, si “atacul” la adresa clasei politice reprezinta “oglinda propriei nimicnicii”. Politicienii “nostri” nu se simt amenintati pentru ca noi “cei multi” nu avem calitatea morala pentru a fi demni in fata lor, resemnandu-ne sa ramanem “rabdatori ca vita de pripas”.
Ar mai fi o solutie ce-i drept cam barbara: sa tragem de barbi pe acesti politicieni si sa le dam foc la conace. Sau poate sa pastram aceasta “bariera nativa” in fata “asimilarii” valorilor Occidentului cu a lui democratie. Caci poate daca am afla originea acestui concept si fortele care il promoveaza am lasa “trenul istoriei” sa se duca de unde a venit.
4 Zob Gheorghe // Nov 20, 2007 at 7:09 pm
Cetăţene Ciprian Blidaru,
Sfera generalizării trebuie restrânsă la perioada contemporană şi în special la perioada postpucistă.Occidentul puternic organizat bine informat a utilzat starea conştiinţei româneşti pentru a distruge naţiunea.
Reculând putem considera perioada ţiganizării treptate a rasei române şi ulterior a statului român.Abia de la acest punct istorico-social trebuie analizată decăderea naţiei noastre.Nici chiar organizarea comunistă nu ar fi dus la degenerarea neamului în halul în care-l vedem.Într-o organizare comunistă autentică în condiţiile purităţii etnice am fi avut factori clari de evoluţie socială şi cauzele degenerării biologice şi spirituale ar putut fi identificate cu precizie ceea ce s-a şi încercat de către P.C.R. dar prea târziu.
Dată fiind situaţia prezentă Occidentul are toate premisele unei victorii cu cheltuieli minime.
Asimilarea valorilor pozitive ale Europei nu poate intra în contradicţie cu valorile pozitive române.Într-adevăr este momentul postulării celor mai viabile valori româneşti şi asimilării celor mai bune valori occidentale.Altfel nu scăpăm.Vor da în noi până ne vor distruge.Şi aşa ne trebuie!Ce nu-i bun să piară!Nu discutăm cu gunoaiele!Dacă Europa ar înghiţi gunoaiele noastre ar ajunge ca noi.Ce le oferim?Semidocţi în mass-media, profesori necalificaţi în învăţământ, politicieni escroci, judecători care se integrează în absolut prin practici sexuale, fete care se realizează ca femei prostituându-se?
Avem în istoria românilor exemple individuale şi colective de conştiinţe morale intransigente până la sacrificiul suprem.Ca exemplu, ce a căştigat Gheorghe Doja pentru el?Ce a câştigat C.Z. Codreanu pentru el?
Axiomă:
Occidentul vrea să menţină conştiinţa română cât mai jos până la desfiinţare.
Regulă: concentraţi-vă analiza şi critica exact pe această acţiune pentru a o contracara.
5 gogutza // Nov 21, 2007 at 2:18 pm
O colectie de cuvinte sforaitoare, ca “democratie”, “justitie”, “lege”, etc… aranjate intr-o forma pseudo-logica, care face apologia “valorilor” occidentale.
Se pare ca autorul nu mai poate discerne semnificatia conceptului de “democratie” din gramada de propaganda “moderna” care l-a golit de orice sens. In viziunea “moderna” ocidentala, deseori se foloseste adjectivul “democratic” pentru descrierea republicanismului, care nu are nimic de a face cu democratia, in afara procesului pseudo-democratic al participarii poporului la “alegerea” unor indivizi care-si aroga dreptul de a hotara pentru ceilalti – de cele mai multe ori in defavoarea acestora si pentru atingerea obiectivelor divereselor grupuri de interese, care le-au favorizat ascensiunea.
De asemenea, se face confuzia intre justitie si procesul juridic, care are din ce in ce mai putin in comun cu justitia, dar din ce in ce mai mult cu marimea “muschilor” si a grosimii portofelului. Acest proces juridic reprezinta doar aplicarea “legii” – productie a acelorasi grupe de interese, prin intermediul “alesilor” – care de multe ori este atat de pervertita si ambigua, incat se “aplica” dupa pofta si pentru interesele celor influenti.
Din nou, se constata tendinta de a-i invinui pe cei multi si a gasi o “justificare” pentru ticalosia celor parveniti…
6 Capitanul Ion // Nov 22, 2007 at 11:42 am
Cand un text isca asemenea discutii, inseamna ca autorul sau stie sa starneasca interesul si sa incite inteligentele sa se puna in miscare.
Cand un text provoaca raspunsuri de cate doua ori mai lungi decat el in sine, inseamna ca aceia care se pretind atoatestiutori si strajerii specificului national nu au capacitate de sinteza a propriilor opinii.
Apropo: ma sperie gandul ca exista insi ce se ghideaza dupa axiome de genul “Occidentul vrea să menţină conştiinţa română cât mai jos până la desfiinţare”. Daca dvs, dle Zob, tineti mortis sa fiti prizonierul unei asemenea tampenii, faca-se voia dvs, dar nu incercati sa o impuneti si altora.
Dar n-am sa purced la disecarea nici a articolului – care este, intr-adevar, o radiografie precisa si lucida -, nici a reactiilor starnite – prolixe si infantil-rautacioase. Doar am sa-l rog pe unul precum Colors sa reciteasca articolul: se pare ca prima lectura n-a fost foarte atenta:) Si poate daca analiza fraza cu fraza nu i-a fost de folos, atunci o analiza cuvant cu cuvant ii va deslusi sensurile textului:)
7 thalex // Nov 22, 2007 at 8:03 pm
“ÎN ROMÂNIA există, din câte putem vedea cu ochiul liber, o inapetenţă istorică pentru justiţie. Practic, instinctul juridic nu este în sângele naţiei noastre.” Cred cä aceastä tezä, din debutul articolului, surprinde cheia de boltä a complexului edificiu al dezastrului national românesc.
Apogeul stärii definite ca „inapetentä pentru justitie“ este … nelegiuirea. Gradul avansat de nelegiuire al românilor (si nelegiuirea deplinä a tiganilor români) este chintesenta imaginii în lume a entitätii socio-politice românesti în ultimele secole. Poate cä despre cauze s-ar mai putea discuta. Ori ba.
Personal nu gäsesc vreo virtute refuzului de a asimila împrumutul sträin de acum 150 – 250 de ani în materie de justitie. Apologetilor bizantinismului nu le recunosc, prin urmare, dreptul de a critica sumbra realitate mioriticä de ieri si de azi, afarä de cazul în care cer / reclamä si mai mult … bizantinism. Mai cred, în prelungirea ultimei propozitii, cä a acomodarea cu sus pomenita realitate nu îsi poate avea resortul decât ori în senina iresponsabilitate a dementei, ori în ticälosia nelegiuirii.
8 sharon // Nov 23, 2007 at 1:01 am
Domnule(a) pg
toata stima pentru analiza lucida,pertinenta si curajoasa ce ati expus-o
sper din inima ca mai sunt inca multi -multi ca dv…
Leave a Comment