A. Isidor
„Dosariada care agită scena politică, alimentează scandalurile din care trăieşte presa şi deturnează atenţia opiniei publice de la problemele esenţiale nu este decât o nouă etapă a conspirării deconspirării” (Ion Varlam, Conspirarea deconspirării, Ziua, Dosare ultrasecrete, 23 septembrie 2006).
„Toţi înalţii ierarhi, începând cu Patriarhul, aveau dosare de urmărire, cu un material extrem de complex. Am avut ocazia să cercetăm un asemenea caz compus din opt volume. Am constatat că este imposibilă stabilirea unei concluzii definitive fără parcurgerea întregului material. Pe parcursul lecturii am întâlnit nenumărate răsturnări spectaculoase de situaţii, când se putea contura imaginea unui colaborator obedient sau a unui duşman periculos al statului. Citarea fragmentară ar favoriza o poziţie sau alta” (George Enache, Biserica Ortodoxă Română şi Securitatea, Ziua, Dosare ultrasecrete, 2 septembrie 2006)
Dosariada, care ar fi trebuit să reprezinte începutul asanării morale a societăţii româneşti relevă atitudini care îndeamnă la meditaţie. Câteva titluri din presa ultimilor săptămâni au darul de a genera frisoane: „Demascarea continuă”, „Demascarea sportivilor”, „Demascarea popilor” şi alte demascări scot în evidenţă faptul că ţara a devenit (mai precis era, din anii de tristă amintire ’50-’60) un imens Fenomen Piteşti, în care demascările nu au încetat nici o clipă şi vor continua, folosind însă metode de lucru mult mai sofisticate, ori de câte ori corifeii regimului comunist – ascunşi sub masca pluripartitismului şi a demo(no)craţiei – se vor simţi în pericol.
Din punct de vedere creştin ortodox, dosariada conţine o perfidă provocare: judecarea aproapelui. Fie că este vorba de politicieni, feţe bisericeşti, jurnalişti, sportivi şi alte categorii – dar cine se poate considera în siguranţă în faţa ţurcanilor cu condei – toţi trec prin faţa tribunalelor poporului, aşa zişii reprezentanţi ai societăţii civile (cine i-o fi mandatat să reprezinte societatea, că doar nu au avut loc alegeri libere şi demo(no)crate în acest sens?) şi atotputernica, manipulanta şi ideologizanta presă. În loc să-şi plângă păcatele şi să-şi vadă fiecare „bârna din ochiul lui”, incitaţi de inchiziţia modernă – mass-media – creştinii se înhamă la carul judecării şi osândirii aproapelui, căutând „paiul din ochiul fratelui său”, spre bucuria dracilor.
O categorie specială supusă demascărilor este cea a preoţilor, şi a ierarhilor lor, evident. Specială pentru că aceştia sunt slujitorii lui Dumnezeu şi mijlocitorii noştri în relaţia cu Treimea Cerească. Scopul este de a lovi încă o dată Biserica, de a mai crea o falie între cler şi mireni, între preoţi şi ierarhia bisericească, între creştini şi creştini. Nu se poate spune că nu au existat, şi poate chiar mai există, Iude între feţele bisericeşti, vânzători pe 30 de arginţi ai aproapelui şi a dreptei credinţe, precum au existat şi martiri, care s-au învrednicit de moarte mucenicească şi ale căror oase – sfinte moaşte – umplu gropile comune din preajma marilor puşcării ale suferinţei româneşti. Unii dintre aceştia s-au aflat în faţa dreptului judecător, alţii urmează să ajungă şi toţi vor primi din partea Mântuitorului Hristos, Căruia I-a dat Dumnezeu Tatăl judecata, unii cununile biruinţei, iar alţii chinurile veşnice.
Totul trebuie făcut, însă, cu dreaptă socoteală, studiind fiecare caz în parte, cu resorturile care le-au generat şi efectele produse, fie că sunt ei preoţi, monahi sau episcopi. Singura în măsură, însă, să judece aceste fapte este Biserica, pentru că tot aşa cum militarii sunt judecaţi de consiliile de onoare şi tribunalele militare ale acestora, medicii de către medici, profesorii de reprezentanţii lor, tot aşa şi slujitorii altarului trebuie judecaţi de mai marii lor. Altfel dosariada poate fi folosită, şi putem crede că de fapt asta se şi doreşte nemărturisit şi întru ascuns, pentru denigrarea creştinismului ortodox, a societăţii româneşti şi chiar a întregii creştinătăţi. Oricum răul nu se poate vindeca prin rău, ci prin iertare creştinească, prin înţelepciune şi îngăduinţă, printr-o pedagogie superioară aplicată omului de rând.
Mult mai grave sunt, însă, reflexele de supunere şi obedienţa în faţa puterii politice pe care unii dintre episcopi le manifestă şi acum. Deşi poporul dreptcredincios aşteaptă păstorire înţeleaptă şi curajoasă, mărturisire şi exemplu de sacrificiu personal (mai ales că acum nu sunt vremuri de mucenicie, încă …) în aceste vremuri de perfidă înşelare, când la orizont se află fiara înfricoşătoare a ecumenismului, născut în vremurile antihristice de acum, când se pregăteşte pecetluirea – taina fărădelegii care se săvârşeşte acum – când sodomizarea lumii se desfăşoară programat şi pe faţă, sinodalii – evident nu generalizăm, fiind şi episcopi vrednici – se cantonează într-o tăcere fără limite, ca şi iubirea mincinoasă pe care o mărturisesc. Comunicatele de presă ale Patriarhiei scot în evidenţă limbajul de lemn, dar şi o gândire de lemn, bine însuşită, în vremurile de adâncă supunere în faţa umanismului-ateist.
În aceste condiţii nu putem decât să ne rugăm Bunului Dumnezeu şi Domnului nostru Iisus Hristos să ne apere de vicleana uneltire a mondialismului ocult şi de globalizarea fără de Hristos şi să întărească dreapta credinţă a dreptmăritorilor creştini în aceste vremuri de cumplită înşelare. Amin!
10 responses so far ↓
1 toni // Oct 13, 2006 at 10:40 am
Am observat si eu acest fenomen . Cei care insista in cererea de deconspirare a eventualilor preoti colaboratori nu sunt credinciosii , adica cei care au contact cu preotii mergand la biserica sau spovedindu-se , cerand sfat , etc. , ci tot soiu’ de dusmani ai Bisericii .
E clar ca acestia nu o fac din dorinta de a “purifica” Biserica ci o fac cu scopul nemarturisit de a o demola . Asta nu se cheama ipocrizie ?
2 Petre // Oct 13, 2006 at 12:06 pm
“Dosariada” este scoasa pe tapet pentru a distrage atentia romanilor de la situatia mizera in care au ajuns sa traiasca. Dosariada poate servi pentru a invrajbi romanii. Cei care au avut de suferit de pe urma turnatorilor si securistilor este imposibil sa nu doreasca pedepsirea acestora, nu iertare creştinească, prin înţelepciune şi îngăduinţă. De-aia au fost mereu incalecati romanii, n-au avut coloana vertebrala, au fost iertatori si buni crestini, au plecat capul.
“capul plecat sabia nu-l taie” si “fa-te frate cu dracu pana treci puntea” sint doua proverbe care arata natura poporului roman. De ce au fost asa si de cand? Istoria o spune. Si desteptii au stiut sa-i manipuleze si domine.
Daca ar fi simplu de ajuns la dosar, si eu as vrea sa vad cine m-a turnat, desi sint convins ca as recunoaste in dosar scrisul prietenilor si colegilor mei.
CURATENIA trebuia facuta in 89-90. Dar puterea se afla in mana comunistilor si securistilor, si turnatorii, dupa ce au bagat capul la cutie un timp, au strans randurile si si-au continuat activitatea (inclusiv pe Net).
Da -si toti o stim-, au existat popi, ierarhi, scriitori, medici, muncitori, tarani, elevi, studenti, securisti si turnatori.
Nu putea iesi cineva din tara fara sa dea informarea si fara sa semneze contractul de credinta cu Securitatea. Ca se transformau urmaritii in urmaritori, si invers, este absolut normal. Se intampla asta nu numai la serviciul secret roman. Te vinzi, trebuie sa fii verificat permanent. Urmarit si urmaritor.
Trebuie sa fie unu’ ori tampit ori naiv ca sa creada ca un capitan de vas nu avea epoleti si nu dadea informari, turnatorii, Securitatii.
Cei care au luat puterea in 89 au avut grija sa faca curatenie, sa apara mai tarziu curati.
Intradevar cei care n-au fost membri de partid si care n-au turnat la Securitate, se pot numi ROMANI si pot fi mandri.
Oricum răul nu se poate vindeca prin rău, ci prin iertare creştinească, prin înţelepciune şi îngăduinţă, printr-o pedagogie superioară aplicată omului de rând… Unii dintre aceştia s-au aflat în faţa dreptului judecător, alţii urmează să ajungă şi toţi vor primi din partea Mântuitorului Hristos, Căruia I-a dat Dumnezeu Tatăl judecata, unii cununile biruinţei, iar alţii chinurile veşnice.
Vorbe goale. Criminalii trebuie pedepsiti, nu iertati.
Si pedagogia aia superioara cine sa o dea omului de rand? Biserica? Putini sint oamenii dispusi sa sufere de foame, sa-si vada copiii suferind, de dragul unei idei sau credinte, unei promisiuni.
Si cei care si-au turnat prietenii, colegii (care poate au avut multe de pierdut datorita turnatoriilor lor), merita tot dispretul. Preotii carora credinciosii le faceau confidente si ei ii turnau, merita dispret, pedaepsa. Sa-i pedepseasca Biserica? Pedofilii catolici au fost iertati de Papa si-si continua activitatea si viciul.
Romania e putreda, murdara, de sus pana jos. Poporul e mai putin vinovat. Totdeauna vinovati sint cei care conduc si cei care lucreaza, modeleaza, mintile si sufletele oamenilor. Putini oameni pot gandi liber, pot analiza si pot vedea lucrurile clar.
In general se judeca prin prisma politicii sau religiei/credintei.
3 mtvx // Oct 13, 2006 at 2:26 pm
@Petre
“Putini oameni pot gandi liber, pot analiza si pot vedea lucrurile clar.”
Intr-adevar, dar tu nu esti unul dintre ei…
4 tudor // Oct 13, 2006 at 3:49 pm
“Intr-adevar cei care n-au fost membri de partid si care n-au turnat la Securitate, se pot numi ROMANI.”
Este valabil si astazi : cei care nu sunt membrii nici unui partid sau organizatii(mai mult sau mai putin civile) si nu toarna pe la diferite servicii, se pot numi romani.
Doar cei care nu pot reusi singuri cu forta mintii si a bratelor se inscriu in partide, doar incapabilii toarna.
Daca in trecut acestia erau o minoritate, acum numarul lor este in continua crestere, acestea se pare fiind si intentiile celor care, cica ne conduc(la randul facand parte din diverse partide).
Prin “dosariada” se urmareste probabil murdarirea intregului popor roman, nu numai a bisericii. S-ar vrea etichetarea romanilor ca turnatori, comunisti, securisti, etc… In trecut acestia au fost o minoritate si din cele vazute, auzite sau citite(vezi doar cartile lui Ion Gavrila), putini erau romani.
La sate, inainte de venirea comunistilor, cei care faceau parte dintr-un partid erau recunoscuti de lenesi si ironizati. Se inscriau in partide cei care nu puteau reusi singuri. Comunistii au adus teama si scarba.
5 cristian // Oct 13, 2006 at 4:09 pm
Pertinent articolul. Şi eu înclin să cred, că astfel tb să gândească un creştin al zilelor noastre.
Iar cei care gândesc precum Petre, de ex., să nici nu se aştepte la binecuvântare, pace şi linişte, care de le Iisus Christos vin!
6 Zob Gheorghe // Oct 13, 2006 at 5:21 pm
Baieti eu va spun una.Incepand din 1990 in Romania a inceput Reactiunea capitalista.In cadrul acesteia au loc mai multe procese sociale reactionare.Procesele au fost:
1.Lovitura de stat din 1989 decembrie;
2.Destructurarea bazei economice a socialismului romanesc
a.desfiintarea proprietatii poporului asupra obiectelor si mijloacelor de munca;
b.redistribuirea venitului national in favoarea fostilor boieri si celor formati in timpul socialismului;
c.Suprimarea productiei autohtone competitive (de exemplu Intreprinderea de crestere a porcilor din judetul Timis, a doua in Europa);
d.Stoparea relatiilor de schimb cu vechii parteneri comerciali externi ai Romaniei;
e.Provocarea inflatiei prin suprimarea bazei materiale a sustinerii monedei nationale;
f.Expansiunea economica straina in Romania;
g.Subminarea coeziunii sociale prin instituirea
7 Zob Gheorghe // Oct 13, 2006 at 5:34 pm
prin instituirea unor reguli juridice menite sa nu promoveze munca ci activitatile de imbogatire necinstita ca de exemplu posibilitatea castigarii banilor prin jocuri de noroc.
e.Distrugerea coeziunii familiale prin aprobarea avorturilor si divorturilor la libera alegere a sotilor;
f.Degradarea rasiala a romanilor prin suprimarea veniturilor tinerilor casatoriti si libertinajul economic al strainilor in Romania facand de exemplu din femeile romance marfa de uz sexual pentru turci, arabi, tigani etc. sau prin practicarea prostitutiei masculine de exemplu la homosexualii din Paris.
Desigur puteti lungi lista Reactiunii antiromanesti.Actiunile de invrajbire cu vecinii cu semenii nu sunt decat actiuni integrante ale Reactiunii.
Recomand tuturor si in primul rand tinerilor sa nu consume energie, timp si bani in lupte care nu va apartin, lupte inventate de capitalisti pentru a va subjuga.NU muscati momelile lor.
Pastrati-va sanatate, puterea, frumusetea, energia, capacitatile si caracterul pentru actiuni majore, radicale, principiale pentru salvarea romanimii.Sunt vremuri criminale, perfide.Nu va irositi in mizeria nebunilor.
O familie, un neam, un teritoriu.
8 Petre // Oct 13, 2006 at 6:05 pm
cristian
Binecuvantarea mi-au dat-o parintii. Alta binecuvantare nu astept si nici trebuinta imi face. Pacea si linistea le are omul multumit, indiferent de religie sau clasa sociala. Ce-l face pe om sa fie multumit, e alta tema:)
Nu este bine sa sustii care de le Iisus Christos vin! fiindca nu-i valabil pentru toata lumea ci numai pentru cei care cred in Hristos, in venirea lui, in judecata de apoi, etc. Este posibil ca cei care cred in Hristos sa simta pace si liniste sufleteasca chiar daca stau o noapte la coada ca sa atinga moastele sfintei Paraschiva, chiar daca pensia nu le ajunge sa-si cumpere medicamente, chair daca…si lista e lunga.
9 arian // Oct 13, 2006 at 7:43 pm
Petre, de data asta m-ai surprins f placut. Jos palaria pt comentariul tau la articolul asta; sunt intru totul de acord.
Apropo de ultra folosita vorba: capul plecat sabia nu-l taie - de fapt, vorba asta era asa: capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede. In timp, oamenii au decazut si au preferatsa stie doar prima parte.
10 Tamburus // Oct 13, 2006 at 7:52 pm
Petre: ai perfectă dreptate. Şi eu am spus de atâtea ori: în timpul revoluţiei din 89, acolo şi atunci trebuiau pedepsiţi toţi torţionarii, însă, când mulţimea se înfierbânta, începea securiştii să şoptească: fără violenţă, fără violenţă şi, prost cum este românul, şi-a întors obrazul celălalt, transformând revoluţia într’o lovitură de stat… Nepedepsind atunci pe criminali, am dat mână liberă lui Iliescu să cheme în ajutor la Bucureşti bande de bătăuşi, lui Brucan i-am dat libertatea de a se duce prin lume ca să spună lumii cât de proşti suntem şi, am votat pe marele democrat Constantinescu care s’a transformat în cel mai mare trădător, dănd din ţara românească de parcă ar fi dat din moşia măsii! şi acum, avem un beţiv la comandă care ne va băga într’o uniune în care vom pierde tot. Dar mai este şi un fost mare torţionar care a fost transformat în popă şi tot se încearcă, fără nicio ruşine să fie ridicat la rangul de martir! Acesta este Gheorghe Calciu Dumitreasa care a intrat în puşcărie ca alte zeci de mii de studenţi unde treceau prin “reeducare”, reeducare în care cei mai faimoşi bătăuşi erau unul cu numele de Eugen Ţurcanu şi al doilea, Gheorghe Calciu Dumitreasa, care a scăpat de soarta lui Ţurcanu (împuşcat), ca prin urechile acului, că, din spusele lui Dumitru Bacu, Calciu, din student medicinist s’a transformat în teolog şi, după ce a devenit “preot”, securitatea a avut grijă să-i clădească faima de erou anti comunist
şi apărătorul bisericilor care trebuiau dărmate, fiind în calea progresului! Şi aşa, acest popă drăcesc a ajuns în “exil” unde, la Paris, un grup de foşti deţinuţi îl căutau să pună mâna pe el pentru o mică “răzbunare” dar fiind şi în Franţa sub protecţia securităţii, l-a mutat în alt loc de unde în puţin timp a ajuns în statul Virginia ca preot la o biserică pe care o slujea părintele Anchidim Uşeriu, vechiu legionar cu care aveam o bună relaţie şi ştiu că era sănătoas tun, dar s’a întâmplat să moară ca să lase biserica pe mâinile lui Calciu!. Şi ce combinaţie de solidaritate în jurul lui Teoctist, care, nefiind la curent cu cine luase comanda “revoluţiei”, şi-a dat dimisia, însă hoţul de Iliescu, l-a “reînscăunat” iar popa Calciu îl proteja ori de câte ori auzea critică contra patriarhului: “dar cu cine să’l înlocuim!” Aşa că atitudinea dumitale dragă Petre, mă bucură foarte mult, că nu sunt singurul revoluţionar care aşi fi dorit ca în 89 să curgă sânge, mult, dar sânge de duşmani şi trădători, că sânge românesc a curs destul în 45 de ani de comunism. Păcat că suntem atât de puţini care ştim ce vrem, dar n’are cine să ne înţeleagă!!!…
Leave a Comment