Ma faceti sa ma simt jenat, in calitate de obiect al disputei voastre… Sunt pur si simplu opiniile mele, atacabile sau nu, la fel ca ale celorlalti ce posteaza comentarii aici.

In general, nu mai iau de nimeni, dar nu suport infatuatii. Nu cred ca am jignit pe nimeni facind afirmind ca, daca persoana respectiva nu are studii de inginer chimist sau fizician, sau, daca nu a lucrat in armata sau in industrie, nu are ce discuta cu mine. Experienta, ca si cunostintele fiecaruia sunt relative… celalalt putind avea dreptate chiar daca nu a citit “Symposion”, “Metafizica”, “Utilaje si operatii in industria chimica” sau cursul de fizica “Berkeley”.

Daca retorica bazata pe argumente nu convinge pe celalat mai bine il lasam in “plata Domnului”. Una din doua: ori tacem pentru ca nu avem dreptate, ori celalalt nu pricepe si in acest caz este polemica este inutila… Cum zicea si Einsten (parca): “in univers sunt universale 2 lucruri: hidrogenul si prostia. Dar de hidrogen nu sunt sigur… ”

Asa ca eu, anti-crestin fiind (cum sunt si anti-islam, anti…, anti…., anti…), imi cer scuze daca am jignit pe cineva. Nu astept nimic in schimb si nu voi raspunde la alta postare pe acest topic.

Numai bine!

«Petre» ai dreptate. Dar problema de a şti dacă există, totuşi, o reprezentare privilegiată a acestui Absolut rămâne oricum. Eu nu am spus niciodată că celelalte religii ar fi în întregime false (alţi creştini, din păcate, o fac…). Eu am spus că dintre toate se detaşează creştinismul care, în ce mă priveşte, se apropie cel mai mult de Absolut, Îl actualizează cel mai bine şi în aşa fel încât nu mai este nevoie de celelalte religii pe care le dezamorsează. Atâta tot.

In legatura cu aceasta opinie:
“Sint prea multe asemanari in scrieri-le vechi ca sa cred in biblie,care nu este decit o copie in modificare datorita timpului si intereselor”.
Eu am citit ca cele mai multe povesti, scrieri, sunt inspirate din vechiul testament cum ca va veni UN SALVATOR si la fel si ex. coranul din viata lui Mohamed care a slujit mai multor invataturi (religi chiar si crestina) si a facut una singura care are putere.
Cred ca orice are influenta, putere, impotriva ADEVARULUI care nu cere ca, inainte de Cristos ochi ptr. ochi…. ci iubirea vrasmasului etc. care sunt greu de implinit, cel putin ptr. mine si nu cred ca acei crestini care au suferit timp indelungat nu au fi fost renuntat daca nu au fi fost cunoscut Adevarul(CRISTOS).
Nu kamikaze sau cum fac musulmanii doar in speranta unor femei sau dorinta de razbunare.

Da’ de când e Harkonnen etalon pentru postările la AM? Adică cine-l supără pe Harkonnen va fi vai de capul lui !
Poate că houranos14 a fost cam acid dar, de , nu toţi ajungem la desăvârşire şi , mai ales, domniile lor au cam căutat-o cu lumânarea. Mai ales Agatha pe care a făcut-o ferfeniţă. Cred că acum îşi linge rănile şi se cam gândeşte la eticheta ei de femeie cultă pe care i-a şifonat-o rău houranos.
Vorba lui Caragiale: da’ cu onoarea cum rămâne?!

Revenind însă la articolul în dezbatere, trăirea creştină nu poate fi înţeleasă decât din interior. Încercările exterioare de discreditare a unui fenomen pe care nu-l înţelegi sunt ridicole şi sortite eşecului.
LeChuck, înainte de a elogia ştiinţa-în paranteză fie spus, nu cred că eşti vreun savant ca să ne pui la punct pe toţi- una din caracteristicile lui Dumnezeu pe Care îl negi este aceea că este şi foarte deştept. Mai deştept decât toţi savanţii- de vreme ce aceştia încă nu dau de capăt cu explicarea a ceea ce El a creat şi pe fondul falimentului teoriei evoluţionismului darwinist.
Ideea asta aparţine lui Nicolae Steinhard şi mi-a plăcut tare mult.

100% de acord. Dar acel Absolut care le intemeiaza pe toate nu are nici o legatura cu nebunia si circul pe care le provoaca oamenii cu credintele lor, cu nestiinta lor. Si nu trebuie sa mergem pe alte site-uri religioase sau atee, pentru ca avem exemplul aici. Agresivitate si dorinta de a impune punctul de vedere. Chiar ura impotriva unuia care nu crede, insulte. Daca n-ar fi in virtual s-ar lasa cu pumni. A reusit un lucru foarte important credinta (religia) in acel Absolut: sa invrajbeasca oamenii. Oamenii se ucid pentru religie. A lui este cea adevarata. Proba energia consumata, multimea de mesaje atunci cand tema este legata de credinta. La alte articole nici macar un singur comentariu.

http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-initiati-india-parintele-paisie/

Toţi cei care aveţi o imagine atât de distorsionată despre creştinism încercaţi, chiar şi numai ca un simplu demers intelectual, să pătrundeţi această alchimie a convertirii. Este o altă faţă a realităţii pe care nu o cunoaşteţi şi nu o întelegeţi. Nu aveţi nimic de pierdut. Atunci, la Judecată va fi prea târziu, atunci va fi timp doar pentru lacrimi, râuri de lacrimi…

“Am cunoscut monahi, am stat de vorbă cu ei. Am fost uimit să constat cât erau de inteligenţi si de cultivaţi. Se dovedeau extrem de fini cunoscători ai problemelor sociale, politice, ideologice, filosofice si existentiale care mă preocupau. Cuvintele lor erau adânci si pline de miez. Simteam o mare satisfactie să pot discuta cu ei. Nu acceptam punctele lor de vedere, căci nu aveam vreme să reflectez eu însumi asupra lor. Oricum, însă, erau conceptii serioase, pe care nu le putea cineva respinge prea usor.

M-a impresionat si modul chinovial de organizare a vietii lor. Nu exista în mănăstire avere personală. Toate apartineau tuturor. Proprietate obstească. Mâncau cu totii împreună, laolaltă cu oaspeţii lor, aceeasi mâncare, la aceeaşi masă. Anual, în cadrul unei mari întruniri, schimbau între ei diversele slujiri, astfel încât fiecare să fie angrenat în toate activitătile: un an, grădinar; anul viitor, tâmplar; următorul an, trapezar, s.a.m.d.

Existau între ei alte valori si alte relatii decât cele cu care suntem noi obişnuiţi. Fiecare căuta să-l slujească pe celălalt. O atmosferă de iubire frăţească, un duh de jertfire de sine. Se bucurau atunci când puteau ajuta. Câtă diferenţă faţă de individualismul mizerabil si inuman al locuitorilor marilor oraşe!

Aici se păstra viu vechiul duh al creştinismului, cu cinele comune, cu „agapele“, cu bunurile obşteşti. În primele biserici creştine nu exista nici un sărac, nimeni care să fie lipsit, pentru că toti creştinii, bogaţi şi săraci, îsi puneau averile la dispozitia Bisericii şi astfel ele deveneau proprietatea tuturor membrilor Bisericii. Şi toate acestea fără nici o constrângere, fără crime, ură, „dictaturi ale proletariatului“ şi alte grozăvii. Proprietate obştească întemeiată nu pe constrângere, ci pe libertate, pe iubirea din inimă pentru aproapele.

Asa a învăţat Hristos. Aceasta este calea pe care a arătat-o. Calea iubirii.

La un moment dat, am realizat că imaginea care exista în mintea mea despre creştini şi creştinism, pe de o parte, şi ceea ce vedeam şi trăiam acum, pe de alta – erau două lucruri cu totul contradictorii. Eu credeam că în general creştinii sunt oameni cu probleme psihologice, înguşti la minte, dar şmecheri si mizerabili. Credeam că Biserica, creştinismul, sunt pe cale de dispariţie, aparţinând unei tradiţii mumificate, adecvate preponderent oamenilor de joasă speţă, şarlatanilor şi găinarilor. Am fost uimit când am cunoscut faptele si oamenii de aproape.

M-am întrebat curând: „Bine, dar cum s-a format şi a prins contur în mintea mea această imagine negativă, falsă, despre creştinism si despre Biserică?“. N-aveam nici un drept să emit vreun punct de vedere asupra acestor teme, întrucât nu cunoscusem niciodată de aproape vreun călugăr, vreun preot sau vreun creştin practicant.

Toată această imagine negativă se formase înlăuntrul meu datorită ziarelor şi televizorului. Adoptasem un punct de vedere străin de realitate… Deci, fusesem supus unei spălări a creierului! În aceasta şi constă supunerea, robia spirituală: controlul gândirii prin mijloacele de informare în masă.

Oare în câte alte probleme fusesem supus aceleiaşi spălări a creierului? Puţin câte puţin, crâmpei cu crâmpei, o mică ştire după alta – şi astfel ne sunt induse cu premeditare în minte imagini deformate. Numai conştientizarea si obisnuinţa de a discerne şi a controla informaţiile pe care le primim ne pot elibera de această sclavie spirituală.

În acele zile sufletul meu era cuprins de bucurie si de pace, ca şi când m-ar fi acoperit o binecuvântare, ca şi când cineva îmi călăuzea paşii, scotându-i în calea mea pe oamenii potriviti pentru a-mi vorbi si a mă învăta. Era dumnezeiasca purtare de grijă?

Ceva lăuntric mă tinea în Munte atâta vreme cât sufletul meu încă prelucra aceste lectii. Erau dăţi când mă simţeam foarte încărcat. Angrenajele sufletului meu lucrau la temperaturi înalte.”
Dyonysios Farasiotis ,Marii iniţiaţi ai Indiei şi Părintele Paisie

Folosesc aceasta ocazie pentru a va reaminti ca Altermedia NU este institutie de cateheza, iar daca se difuzeaza articole precum cele de mai sus, ele se adreseaza in mod clar unei anumite categorii de oameni avand deja suficienta cultura religioasa crestina-ortodoxa.

Daca ati intelege asta, s-ar evita atata energie consumata in zadar.

Da, dragă «Derbedeu». Aşa e pe cum spui — probabil că anticii aveau deja laboratoare de chimie şi de fizică, făceau experimente, descoperiseră atomii şi teoria relativităţii, aveau, fără îndoială, avioane şi sateliţi, internet şi telecomunicaţii, se uitau la televizor la războaiele peloponesiace, îşi trimiteau SMS-uri de sărbători şi, când se exterminau, îşi aruncau câte o minibombă nucleară în cap.

Îmi place că insistaţi. Asta înseamnă doar că mă pot amuza mai bine. Mie char îmi place să râd. Te rog să continui.

P.S. — Imi pare bine că ţi-a sărit în ochi vorba “Faptul că orice om are dreptul la o opinie nu înseamnă că opinia lui a şi câştigat dreptul de a fi luată în serios.” Vezi ce instinct bun ai? Îţi era predestinată.