Sub presiunea unor circumstante istorice puternic secularizante (iluminismul, Revolutia franceza, darwinismul, formarea statelor nationale etc.) Vaticanul pierde teren si in stapanirea temporalului si atunci contraataca spiritual, atat pentru a evita alte defectiuni ca cea din sec. XVI (protestantismul), cat si pentru a reface dominatia asupra temporalului, in lipsa teritoriilor si a unei armate in ton cu vremurile. Este de inteles reactia papei Pius al IX-lea (1846-1878) care spunea: “La tradizione sono io! Io sono la Chiesa”! (Traditia sunt eu! Eu sunt Biserica!). Tocmai in virtutea acestui statut pe care si-l confera, in contrast cu traditia si Biserica, papa isi ia rolul in serios si proclama, cu de la sine putere, fara convocarea conciliului, noi dogme cum ar fi Imaculata conceptie a Sfintei Fecioare Maria si Ridicarea la cer cu trupul a Maicii Domnului.

La 8 decembrie 1854 prin enciclica Innefabilis Deus, papa proclama dogma Immaculata Conceptio Beatae Mariae Virginis care sustine ca Fecioara Maria s-a nascut fara pacatul stramosesc. Biserica Ortodoxa nu accepta aceasta dogma deoarece nu este in acord cu revelatia divina si cu traditia vechii Biserici Crestine, care invata ca orice fiinta omeneasca se naste cu pacatul originar care se curata prin baia Botezului si intrarea in Biserica.

Dupa proclamarea noii dogme au si inceput sa apara “confirmarile” dintre care celebre sunt aparitiile mariale de la Lourdes ( Franta – 1858), Fatima (Portugalia-1917), Garabandal (Spania-1961) si Medjugorje (Bosnia-Hertegovina- 1981). Cine le regizeaza, oare?

Apostolii avertizau: “Preaiubitilor, sa nu dati crezare oricarui duh ci sa cercetati duhurile daca sunt de la Dumnezeu; caci in lume au iesit multi profeti mincinosi.” (I Ioan,4,1) sau “Nu este de mirare, deoarece insusi Satana se imbraca in inger al luminii.” ( II Corinteni 11,14). De aceea crestinismul n-a dus, nu duce si nici nu va duce lipsa de aparitii care pot sa pacaleasca chiar si pe cei alesi, mai ales cand lipseste smerenia si discernamantul. Cu siguranta ca si inainte de proclamarea dogmei au mai fost, pe ici pe colo, aparitii mariale dar nu cu asemenea impact.

In secolul XVIII, cardinalul Prospero Lambertini, devenit ulterior Papa (Bento) Benedict al XIV-lea, stabileste urmatoarele cerinte de baza pentru ca aparitiile Fecioarei Maria sa fie recunoscute de Vatican:
1. Continutul mesajelor sa fie in concordanta cu Evanghelia
2.Martorii aparitiilor sa fie echilibrati psihic
3. Aparitiile sa fie urmate de miracole sau convertiri, printre alte aspecte considerate ca extraordinare si verificate de Vatican.

Martorii trecuti binisor prin viata, prin atatea tentatii si pacate, fie ei laici sau preoti, monahi, sunt mai greu de crezut, ba chiar usor banuiti de dezechilibru psihic, dar copii sunt in afara oricarei banuieli. Nu intamplator (stie vrajmasul ce face!) in cazul celor patru celebre aparitii, martori sunt copiii. Cat despre miracole, vindecari, convertiri si alte asemenea minuni, Satana este maestru.

Franta

Catolic dar si sincretist new age-ist (Dumnezeu este barbat-femeie, pamantul este mama, etc) Paulo Coelho se va fi documentat cu seriozitate inainte de a scrie romanul sau “La raul Piedra am sezut si am plans”. Iata ce scrie in roman cu privire la Lourdes:

“La douazeci de km de aici se afla o grota, continuă el. Pe 11 februarie 1858, o fetita aduna vreascuri in apropiere, in compania altor doi copii. O copila fragila, asmatica, de o saracie sora cu mizeria. Era iarna; in acea zi, îi fu teama sa treaca pîrîiaşul: putea sa se ude, sa se imbolnaveasca, si parintii ei aveau nevoie de putinii bani pe care-i castiga ca ciobanita.

Tocmai atunci a aparut o femeie imbracata in alb si cu doi trandafiri aurii la picioare. Ea se adresă copilului ca unei printese, rugand-o, «daca vrea», sa revina in acel loc de un anumit numar de ori, si disparu. Celelalte doua prietene, care au vazut copila in extaz, n-au intarziat sa povesteasca intamplarea la toata lumea. (…)

Fetita, care se numea Bernadette, n-avea nici cea mai mica idee despre natura a ceea ce vedea. Ea vorbea despre femeie spunand in dialect « asta» , si parintii ei, destul de agasati, s-au dus sa ceara ajutorul preotului din sat. Acesta a sugerat ca la urmatoarea aparitie fata s-o intrebe pe femeie cum o chiamă.

Bernadette a facut ceea ce i-a spus preotul dar singurul raspuns obtinut a fost un zambet. Aparitia s-a produs in total de optsprezece ori, in majoritatea timpului fara a rosti un cuvant. La una din aparitii, aceasta i-a cerut micutei sa sarute pamantul. Fara sa inteleaga nimic, Bernadette a facut ce i-a poruncit aparitia. Intr-o zi aceasta i-a cerut copilului sa faca o gaura in solul grotei. Bernadette ascultă si din aceasta incepe sa izvorasca o apa noroioasa, caci locul servea adesea de adapost pentru porci. « Bea din aceasta apa» spune femeia..

Apa este atat de murdara incat Bernadette , de trei ori ia din apa si o arunca, fara sa aiba curajul s-o duca la buze. In cele din urma asculta, dar cu repulsie. In locul unde a sapat curge acum un izvor. O femeie disperata sa-si vada nou nascutul agonizand isi afunda sugarul in izvor – intr-o zi cand temperatura exterioara coborase sub 0 grade – si copilul se insanatoseste. Incetul cu incetul, vestea se raspandeste, si mii de oameni pornesc spre aceste locuri. Bernadette insista in continuare sa afle numele femeii, dar aceasta se multumeste doar sa zambeasca. Pana intr-o zi cand aparitia se intoarce spre copil si spune : « Eu sunt Imaculata Conceptie.» Foarte multumita, copila alearga sa-i spuna preotului. « Nu se poate, spune acesta. Nimeni nu poate sa fie in acelasi timp si pomul si fructul, copilul meu. Intoarce-te si arunca asupra ei aghiazma.».(…) Bernadette arunca aghiazma asupra aparitiei si aceasta surade cu tandrete. Nimic mai mult.

Pe 16 iulie, are loc ultima aparitie. La catva timp dupa aceea, Bernadette intra in manastire, fara sa stie ca a intors cu sus-n jos destinul acestui satuc de langa grota. Izvorul continua sa curga si miracolele se succed.

Istoria se raspandeste mai intai in Franta, apoi in lumea intreaga. Sosesc negustori si se instaleaza peste tot. Se deschid hoteluri. Bernadette moare si este inmormantata nu departe de aici, fara sa stie ce se intampla.(…) Bernadette ignora doua lucruri de cea mai mare importanta. Prima era ca, inainte de raspandirea religiei crestine prin aceste zone muntoase, acestea erau locuite de celti si adorarea Zeitei era pe primul loc in cultura acestor populatii. Generatii dupa generatii au inteles latura feminina a lui Dumnezeu si impartaseau dragostea si gloria Lui. (…) A doua era ca, nu cu prea mult timp inainte ca Bernadette sa aiba viziunile, autoritatile supreme de la Vatican tinusera reuniuni secrete. Aproape nimeni nu stia ce se intampla in cadrul acestor reuniuni, si e absolut sigur ca nici preotul din Lourdes n-avea nici cea mai vaga idee. Inaltii demnitari ai Bisericii Catolice erau in curs de a hotari daca trebuiau sa instituie dogma Imaculatei Conceptii. Aceasta dogma este in cele din urma proclamata prin bula papala Inefabilis Deus. Dar fara sa se precizeze exact, pentru marele public, ce insemna aceasta.”

(Tradus dupa Sur le bord de la riviere Piedra je me suis assise et j’ai pleure – Paulo Coelho, Editia J’ai lu – 1994).

Portugalia

Alta tara catolica beneficiaza de apartitiile Fecioarei Maria. Aceastea au loc in fata a trei copii, Lucia dos Santos (10 ani) si verisorii ei, Francisco (11 ani) si Jacinta (7 ani) . Prima aparitie a avut loc pe data de 13 mai 1917, ziua orasului Fatima, la locul numit “Cova da Iria” ( Grota Sfintei Irina), si s-au repetat in zilele de 13 ale celor sase luni consecutive. Lucia descrie ca a vazut-o pe “Doamna din lumina” “mai stralucitoare decat soarele, revarsand raze de lumina mai curate si mai puternice decat o cupa de cristal plina cu apa gazoasa si strapunsa de razele arzatoare ale soarelui”. Tot dupa spusele Luciei, aparitia le-ar fi facut cunoscute copiilor trei secrete, cunoscute ca “Trei secrete de la Fatima”. “Doamna” le-a cerut copiilor sa faca penitenta si sacrificii sa-i salveze pe pacatosi. Copiii purtau funii stranse la mijloc pentru a le provoca durere, se abtineau sa bea apa in zilele cu arsita etc. “Doamna” le-a mai cerut copiilor sa spuna Rozariul in fiecare zi, subliniind de mai multe ori ca Rozariul este cheia pacii personale si a lumii. Atrasi de zvonurile despre viziuni si miracole, mii de oameni au inceput sa se duca la Fatima.

In iulie, “Doamna” a promis un miracol (cunoscut apoi ca “Miracolul soarelui”) cu ocazia ultimei sale aparitii din 13 octombrie, astfel incat toata lumea sa creada. In acea zi, mult asteptata, o multime de ca. 70.000 de oameni, printre care reporteri si fotografi de la ziare, s-au adunat la Cova da Iria. Ploaia, care nu mai contenea, s-a oprit in cele din urma si un strat subtire de nori acoperea discul soarelui astfel incat sa nu deranjeze ochii. Lucia a chemat lumea sa priveasca soarele. Atunci cand Lucia arata spre soare si vedea diferite figuri religioase pe cer, soarele parea ca-si schimba culorile rotindu-se ca roata de focuri de artificii. Unora li se parea ca soarele cade din cer, altora ca se misca in zig-zag. Fenomenul a fost perceput de multi din cei aflati acolo.(…) Conform unor declaratii ale poetului Alfonso Lopes Vieira si ale invatatoarei Delfina Lopes cu elevii ei si ale altor martori din orasul Alburita, fenomenul solar a fost vazut pana la 40 km distanta. Nicio miscare sau alt fenomen solar nu a fost inregistrat de oamenii de stiinta in acel moment.”

Inafara de “Miracolul soarelui”, pentru masele de spectatori, “Doamna din lumina” le-a incredintat copiilor si trei secrete.

Primul secret este o viziune a iadului, pe care Lucia il descrie in al treilea sau memoriu, dupa cum urmeaza:

”Doamna noastra ne-a aratat o mare de foc care parea sa fie sub pamant. In foc erau cufundati demoni si suflete in forma umana, ca niste taciuni transparenti arzand, de culoarea bronzului innegrit sau incins, plutind in aceasta valvataie, cand ridicati de flacarile care ieseau din ele insele cu nori mari de fum, cand prabusindu-se in toate partile precum scanteile intr-un foc imens, fara greutate sau echilibru, printre tipete si gemete de durere si de disperare, care ne-au ingrozit si ne-au facut sa tremuram de frica. Demonii se puteau distinge prin asemanarea lor terifianta si respingatoare cu animale inspaimantatoare si necunoscute, toate negre si transparente. Aceasta viziune a durat a clipa. Cum vom putea sa-i multumim bunei noastre Mame ceresti, care ne-a pregatit deja promitandu-ne, la prima aparitie, sa ne ia la cer. Altminteri, cred ca am fi murit de frica si groaza.”

Al doilea secret (scris in 1917) cuprinde instructiunile pe care “Doamna” le da pentru salvarea sufletelor de iad si pentru convertirea intregii lumi la credinta catolica:

“Ati vazut iadul in care merg sufletele bietilor pacatosi. Pentru a le salva Dumnezeu le vrea consacate Inimii Imaculate. Daca se face ceea ce va spun eu,multe suflete vor fi salvate si va fi pace. Razboiul se va sfarsi: dara daca oamenii nu vor inceta sa-l ofenseze pe Dumnezeu, un altul si mai rau va izbucni in timpul pontificatului lui Pius al XI. Cand vei vedea o noapte iluminata de o lumina necunoscuta, sa stii ca este un mare semn dat de Dumnezeu ca este pe cale de a pedepsi lumea pentru crimele ei, prin razboi, foamete si persecutia Bisericii si a Tatalui Sfant. Pentru a preintampina aceasta voi veni si voi cere sfintirea Rusiei pentru Inima mea Imaculata, si Impartasirea pentru reparatia morala in Primele Sambete. Daca sfaturile mele vor fi ascultate, Rusia va fi convertita, si va fi pace; daca nu, ea va raspandi greselile sale in intreaga lume, pricinuind razboaie si persecutii ale Bisericii. Cel bun va fi martirizat; Tatal Sfant va suferi mult; multe natiuni vor fi exterminate. In cele din urma, Imaculata mea Inima va triumfa. Tatal Sfant imi va da mie Rusia, si ea va fi convertita, si o perioada de pace va fi acordata lumii.”

Al treilea secret, o viziune a mortii Papei si a altor pesonalitati religioase, a fost transcris de Episcopul de Leiria:

“Dupa cele doua parti pe care le-am explicat deja, in partea stanga sus a Doamnei Noastre, am vazut un inger cu un palos de foc in mana stanga; strafulgerand, scotea flacari care pareau ca vor da foc lumii; dar s-au stins in contact cu splendoarea care radia spre el din mana dreapta a Doamnei Noastre. Aratand spre pamant cu mana sa dreapta, ingerul a strigat tare: Pocainta, Pocainta, Pocainta! Si am vazut intr-o imensa lumina ca era Dumnezeu: ceva asemanator ca atunci cand oamenii trec prin fata unei oglinzi, ca un Episcop imbracat in alb, am avut impresia ca este Tatal Sfant. Alti episcopi, preoti, credinciosi si credincioase urcand un munte abrupt, in varful caruia se afla o Cruce mare din trunchiuri cioplite grosier, ca de arbore de pluta cu coaja; inainte de ajunge acolo Tatal Sfant trecu printr-un oras mare pe jumatate in ruine si, tremurand, pasind confuz, chinuit de durere si tristete, se ruga pentru sufletele corpurilor pe care le intalnea in drumul sau; ajungand in varful muntelui, ingenunchind la piciorul marii Cruci, a fost ucis de un grup de soldati care au tras cu pustile si cu arcurile in el, si in felul acesta au murit unul dupa altul alti episcopi, preoti, crestini si crestine si alti mireni de diferite ranguri si pozitii. Sub cele doua brate ale Crucii erau doi ingeri fiecare cu cate un aspirator de cristal in mana, in care au adunat sangele martirilor cu care au stropit sufletele care-si croiau drum spre Dumnezeu.”

In ciuda unor reticente privind “aparitiile” si a controverselor privind al treilea secret, Vaticanul isi da girul pentru fenomenul Fatima. Dupa incheierea lucrarilor Conciliului Vatican II, papa Paul al VI-lea face un pelerinaj la Fatima si pe 13 mai 1967, se roaga impreuna cu sora Lucia, multuminadu-i “Doamnei Noastre de la Fatima” ca i-ar fi salvat viata. Pe 12 mai 1987, in pelerinaj la Fatima, si Papa Ioan Paul al II lea multumeste Fecioarei ca i–ar fi salvat viata din incercarea de asasinat din 1981.

(Informatii preluate dupa http://en.wikipedia.org/wiki/Our_Lady_of_Fatima)

Spania

Nu se putea ca Spania, tierra de los reyes catolicos, sa raman fara aparitii. San Sebastian de Garabandal, este un satuc ( fara doctor si fara preot permanenti) din nordul Spaniei, in provincia Santander. In seara zilei de 16 iunie 1961, patru fete se jucau la marginea localitatii: Concita Gonzales (12), Maria Dolores Mazon (12), Jacinta Gonzalez (12) si Maria Cruz Gonzales (11). Toate din familii sarace. Deodata au auzit un zgomot ca de tunet si le-a aparut figura luminoasa a… Arhanghelului Mihail! In zilele urmatoare Arhanghelul Mihail a reaparut in acelasi loc si le-a anuntat pe fete ca pe 2 iulie o vor vedea de Doamna Noastra. Vestea s-a raspandit repede in zona si in ziua de 2 iulie ( duminica) s-a adunat multime de oameni, si din alte localitati. Printre ei si cativa medici si preoti. La ora sase seara, toata lumea s-a deplasat la locul unde aparuse Arhanghelul Mihail si , spre surprinderea tuturor, fetele au cazut in extaz. Doamna Noastra a aparut insotita de doi ingeri, unul fiind Arhanghelul Mihail. Fetele au descris viziunea astfel:

“Ea este imbracata cu o rochie alba si o mantie albastra si o coroana de stele de aur. Mainile ii sunt delicate. Pe bratul drept poarta un şal maro, cand nu-l tine pe pruncul Iisus in brate. Parul castaniu, cu carare la mijloc. Fata lunga cu un nas fin. Gura foarte frumoasa, buzele subtiri. Arata ca o fata de 18 ani, inalta. Nu exista voce ca a ei. Nu exista femeie ca ea, ca voce, ca chip sau orice altceva. Doamna Noastra se purta ca Doamna Noastra din Carmel”.

“Fecioara” a vorbit cu fetele cu naturalete, ca o mama cu fetele ei pe care nu le-a vazut de mult.

Aparitiile au continuat pe tot parcursul anilor 1961 si 1962, mai ales noaptea si dimineata devreme, intr-o postura de sacrificiu si penitenta, la aceleasi ore, atunci cand Tatal Nostru este cel mai suparat de pacatele oamenilor. La fiecare aparitie, fetele cadeau in genunghi, pe pietre, chiar cu picioarele goale in zapada, tipau si loveau pietrele ascutite fara sa se raneasca. Feţele lor transfigurate, erau de o frumusete extraordinara, dulce si de un profound misticism. Nimic nu le putea misca din extaz (care dura de la cateva minute la cateva ore), nici intepaturile, nici arsurile, nici loviturile. Exprimand o intense bucurie, ochii lor ramaneau deschisi chiar daca se indreptau spre ei puternice fascicole de lumina. Cand isi reveneau din extaz, isi aparau ochii cu mana de lumina puternica care, in conditii normale, le-ar fi produs leziuni definitive. La sfarsitul extazului nu dadeau semne de excitare sau nervozitate ci de pace si bucurie profunde. Multi vizitatori si sateni le dadeau tot felul deobiecte, biblii, rozarii, medalioane, crucifixe, inele de logodna etc. pentru ca Doamna Noastra sa le sarute. Obiectele sarutate miroseau ca trandafirii si Doamna Noastra le asigura pe fete ca Iisus va face minuni prin aceste obiecte. Cei care le poarta cu credinta si incredere vor trece prin purgatoriu aici pe pamant.

Uneori fetele porneau in starea de extaz prin localitate, ziua sau nopatea, urcau si coborau pe scari, ocoleau obstacolele, ghidate numai de apartitie. Uneori se intampla sa piarda din obiectele incredintate dar, la urmatoarea intalnire, aparitia le spunea unde sa le gaseasca.

Pe 2 mai 1962, ingerul i-a spus Conchitei (se pare ca Conchita este preferata – n.t.) ca Dumnezeu va face o minune astfel incat toata lumea sa creada. Toti vor vedea sfanta azima pe limba ei in momentul impartasirii. Conchita va trebui sa-i anunte pe oameni cu 15 zile inainte. Pe 18 iulie 1962, orasul s-a umplut de vizitatori. La miezul noptii casa Conchitei era inconjurata de multime de curiosi. In extaz, Conchita a iesit din casa si in mijlocul strazii a cazut in genunchi. Lumina lanternelor era concentrata asupra ei. Conchita a scos limba astfel ca toata lumea sa vada ca nu este nimic pe ea. Peste cateva clipe pe limba Conchitei a aparut o azima alba si a ramas timp de cateva minute. Un om de afaceri din Barcelona, Don Alejandro Damians ,stand la cativa pasi de Conchita a reusit sa faca un film cu 79 de fotografii ale extraordinarei scene. Acesta a scris ulterior un raport( la care a anexat o copie a filmului) pe care l-a prezentat episcopului din Santander.

Dupa aceasta noapte memorabila, Doamna Noastra a anuntat-o pe Conchita ca va urma un mare miracol, precedat de un avertisment venit din cer. Conchita scria:

“Avertismentul vine direct de la Dumnezeu si va fi vizibil intregii lumi si din tot locul de oricine. Va fi ca o revelare a pacatelor noastre si va fi vazuta de oricine, credincios sau necredincios, indiferent de religie.”

Se va petrece pe cer si nimeni nu va putea impiedica aceasta. Doamna Noastra a avertizat ca daca nu se va acorda atentie mesajului va urma pedeapsa pentru intreaga lume dupa marele miracol. Vadit impresionate si speriate, intrunul din extaze, fetele se rugau si plangeau pentru copiii nevinovati. Conchita scria:

“Nu pot sa dezvalui felul pedepsei decat ca este rezultatul interventiei directe a lui Dumnezeu, ceea ce o face si mai teribila si mai ingrozitoare decat ne putem imagina.”

Pe 1 ianuarie 1965, Doamna Noastra a aparut din nou si a anuntat ca pe 18 iunie, cu ocazia aniversarii a patru ani de la prima aparitie, va mai transmite un mesaj. Pe 18 iunie, spanioli, francezi, germani, englezi, italieni, americani, polonezi, ziaristi, televiziuni din Spania si Italia, au intesat Garabandalul. Intr-un extaz care a durat 16 minute, Conchita a primit de la Sf.Arhanghel Mihail un mesaj care a fost facut cunoscut publicului a doua zi:

“Deoarece mesajul meu din 18 octombrie nu a fost facut cunoscut lumii si nu a fost indeplinit, va spun ca acesta este ultimul meu mesaj. Anterior paharul era plin. Acum se revarsa. Multi cardinali, multi episcopi si multi preoti sunt pe calea perditiei si trag cu ei multe suflete. Sfintei Euharistii i se da din ce in ce mai putina importanta. Trebuie sa evitam mania lui Dumnezeu asupra noastra prin eforturile noastre de a ne indrepta. Eu, Mama voastra, prin intermediul Sf. Arhanghel Mihail, vrem sa va spunem sa va corectati vietile voastre. Primiti deja ultimele mele avertismente. Va iubesc foarte mult si nu vreau condamnarea voastra.”

Ultima aparitie a Doamnei Noastre din Garabandal a avut loc sambata 13 noiembrie 1965. De data aceasta, era cu pruncul in brate. Ca de obicei, Conchita ii aducea o desaga cu tot felul de obiecte pentru a fi sarutate. Conchita mesteca guma. Doamna a observat si i-a spus: “Conchita, de ce nu renunti la aceasta guma de mestecat ca s-o oferi drept sacrificiu pentru slava Fiului meu? Putin rusinata de mine, am scos guma din gura si am aruncat-o.” Obiectele au fost sarutate si de Doamna si de Fiu, cu asigurarea ca vor produce miracole pentru posesori. Cu aceasta, ciclul aparitiilor de la Garabandal s-a incheiat, urmand sa fie confirmat intr-o joi, la orele 18:30 cand va avea loc marele miracol care va marca inceputul unei noi ere in istoria salvarii omenirii .

(Preluat si tradus dupa http://www.garabandal.org/story.shtml )

Bosnia Hertegovina

Si cu aparitia Sfintei Fecioare la Medjugordie ceva nu e in regula.

“Cel mai mare fenomen de devotiune catolica aparut in ultimii treizeci de ani a debutat in iunie 1981, cand adolescentii Vicka, Ivan, Ivanka, Mirjana, Jakov si Marija au afirmat ca au vazut Fecioara pe cer la Medjugordje, un orasel din sudul Bosniei. De atunci aparitiile n-ar fi incetat si Medjugordje primeste an de an aproape 2 mil.de persoane venite din lumea intreaga. Totusi, aceasta devotiune de mare amploare, recent a fost victima unei lovituri dure administrate chiar de Biserica insasi. Benedict al XVI-lea a dispus anul trecut inchiderea preotului franciscan Tomislav Vlasic, mentorul spiritual al celor şase văzători, intr-o manastire din Liguria, in Italia. Acest cleric, calificat drept “ manipulator de constiinte” si “eretic”, este acuzat de “imoralitate sexuala” si de a fi profesat o “doctrina indoielnica”, printre alte delicate inscrise in Codul dreptului canonic. Asteptand judecata autoritatilor religioase, parintelui Vlasic i s-a interzis exercitarea functiilor ecclesiastice. Pentru multi din specialistii de la Vatican, a banui moralitatea lui Vlasic inseamna pentru Sfantul Scaun a-si pune intrebari asupra veracitatii aparitiilor de la Medjugorje. Autoritatile Bisericii pastreaza, deocamdata, o atitudine rezervata au privire la acest subiect. “Pentru moment, Vaticanul nici nu aproba nici nu dezaproba fenomenul Medjugorje “ declara Federico Lombardi, purtatorul de cuvant.

In 1976, la sase ani dupa ce a devenit preot, Vlasic ar fi lasat gravida o calugarita. In septembrie 1981, este numit la Medjugorje, la trei luni dupa prima aparitie. Orator abil, membru al Innoirii harismatice ( miscare catolica aparuta in SUA prin anii ’60 care, pentru a-i contracara pe evanghelisti, utilizeaza aceleasi metode ca si acestia, precum rugaciunile colective, cantecele si credinta in puterea miraculoasa a Duhului Sfant), franciscanul devine mentorul spiritual al celor sase tineri vazatori. Coincidenta sau nu, dupa aceasta apropiere, viziunile au luat o turnura teatrala. “Spre exemplu: in momentul cand acestia afirma ca vorbesc cu Maria, ei isi misca gura ca si cum acestia ii vorbesc ei” subliniaza Cecilia Mariz, profesoara de sociologia religiei de la universitatea de Stat din Rio de Janeiro. Succesul lui Vlasic la Medjugorje va dura relativ putin timp. In 1984, episcopul de Mostar-Duvno descopera ceea ce se intamplase in 1976. Acesta il informeaza pe prefectul Congregatiei pentru doctrina credintei (insarcinata sa vegheze asupra puritatii doctrinei si moravurilor) care era atunci Joseph Ratzinger, devenit Papa Benedict al-XVI-lea. Ratzinger decide atunci sa-l transfere pe Vlasic la Parma.

Dar, dincolo de comportamentul suspect al acestui preot, de mentionat un alt motiv de neincredere a Bisericii fata de fenomenul Medjugorje. Aparitiile au inceput la un an dupa moartea lui Tito, dictatorul communist care mentinea printr-o mana de fier unitatea Jugoslaviei. Disparitia sa avea sa intareasca veleitatile de independenta ale republicilor care compuneau tara, si printre acestea si Bosnia. Viziunile au venit intr-un moment potrivit din punct de vedere politic: acestea au permis intarirea pozitiei franciscanilor locali care, la acea epoca erau un adevarat sprijin pentru gruparile nationaliste de extrema dreapta care urmareau sa-si extinda influenta in Bosnia.

Ca si cum aceasta n-ar fi de ajuns, Sfanta Fecioara de la Medjugorje contrazice traditia mariala. In primul rand, Fecioara de la Medjugorje apare (si vorbeste) prea mult. Daca e sa luam in serios spusele celor şase vazatori, ea ar fi aparut de peste 40.000 ori din 1981. Pe alocuri, o buna parte din mesajele acesteia sunt in contradictie cu imaginea Mariei cizelata de mai multe secole de istorie. Maria bosniaca cere vazatorilor sa se roage pentru pace, dar mentioneaza adesea numele Satanei.

Astazi cei şase martori au in jur de 40 de ani. Patru dintre ei traiesc in Bosnia. Marija locuieste la Monza, in Italia, si Ivan, la Boston. Toti sunt casatoriti (Ivan cu o ex-miss Massachusetts) au copii si si-au rotunjit veniturile prin conferinte despre Fecioara de la Medjugorje. Cum anumite viziuni se produc la o ora cunoscuta dinainte, este posibila promovarea de spectacole adecvate care aduc bani frumosi vazatorilor si organizatorilor.

Acum trei ani, s-a organizat un grup de studiu pentru a analiza veracitatea fenomenului de la Medjugorje. Conduse de Academia pontificala mariala internationala, o institutie a Vaticanului, lucrarile se desfasoara intr-o maniera confidentiala si ar trebui sa fie finalizate in 2009. Fervent sustinator al cultului marial, papa Ioan Paul al II lea a fost de doua ori in Bosnia, dar n-a catadicsit sa se duca la Medjugorje. Pentru saptamanalul brazilian Veja « daca un papa mistic ca el n-a cedat popularitatii Fecioarei din Balcani, numai un miracol l-ar putea face pe un papa cerebral ca Benedict al XVI-lea sa vina si sa-i recunoasca legitimitatea».

(Tradus din Courrier International, 13 ian. 2009 – La Vierge suspecte de Medjugorje).

***

Impresia care ne-o lasa cele patru aparitii mariale este a unor spectacole de circ. Un iluzionist, mandru si sigur pe arta sa, in chip de femeie, apare, dispare, hipnotizeaza masele, se joaca cu soarele, ofera viziuni despre iad (pe care cu siguranta il cunoaste foarte bine), ofera solutii de salvare a lumii, destainuie “secrete”, transmite mesaje de avertizare, ameninta cu mania lui Dumnezeu etc. Pe alocuri, batjocura sare in ochi.

Lasand deoparte subtilitati teologice si psihologice, la o sumara analiza a celor patru fenomene, constatam ca aparitiile nu indeplinesc nici macar cele trei conditii stabilite de Papa (Bento) Benedict al XIV –lea. In primul rand atitudinea fata de copii este rautacioasa, batjocoritoare, revoltatoare. Iata care este atitudinea lui Iisus Hristos, Mantuitorul lumii fata de copii:

13. Atunci I-au adus copii, ca sa-Si puna mainile pe ei si sa Se roage; dar ucenicii îi certau
14. Iar Iisus a zis: Lasati copiii si nu-i opriti sa vina la Mine ca a unora ca acestia este imparatia cerurilor.
15. Si punandu-Si mainile pe ei a plecat de acolo.
(Matei, 19,13-15)

1. In ceasul acela S’au apropiat ucenicii de Iisus zicandu-I: Cine este mai mare întru împaratia cerurilor?
2. Si El,chemand la Sine un copil, l-a pus in mijlocul lor
3 si le-a zis: Adevar va spun: De nu va veti reveni si nu veti fi precum copiii, nu veti intra in imparatia cerurilor.
4 Dar cel ce se va smeri pe sine ca acest copil, acela este mai mare întru împaratia cerurilor.
5 Si cel ce va primi un copil ca acesta intru numele Meu, pe Mine Ma primeste.
6. Dar celui ce-i va fi piatra de poticnire unui dintre acestia mici care cred in Mine, mai bine i-ar fi sa-si atarne de gat o piatra de moara si sa se inece in adancul marii.
7. Vai lumii, din pricina poticnirilor! Ca poticnirile trebuie sa vina, dar vai omului aceluia prin care vine poticnirea!
(Matei, 18,1-7)

Prin urmare copii sunt binecuvantati de Mantuitor pentru nevinovatia si neprihanirea lor, nu sunt pusi sa sarute pamantul, sa bea apa amestecata cu noroi, nici sa faca penitente pentru salvarea pacatosilor, nici supusi unor hipnoze, nici manipulati, nici pervertiti. Dimpotriva, acestia sunt oferiti ca exemplu pentru crestinul care nadajduieste sa mosteneasca imparatia cerurilor. Copii nu pot fi impiedicati in vreun fel, nici de fiintele netrupesti, nici de cele trupesti, de a merge la Iisus Hristos. Nici ingerii, nici Maica Domnului, nici sfintii, nici oamenii nu pot avea alta atitudine fata de copii decat cea a Mantuitoruilui Iisus Hristos. Nu echilibrul psihic al copiilor primitori de mesaje, viziuni, “secrete”, trebuie pus la indoila, ci cel al aparitiilor care pretind a fi Fecioara Maria.

Cat despre Maica Domnului si Pururea Fecioara Maria, aceasta se manifesta cu totul altfel decat capricioasa damă care s-a dat in spectacol la Lourdes, Fatima, Garabandal si Medjugorje. “Imparateasa mea preabuna si nadejdea mea; Nascatoare de Dumnezeu, primitoarea strainilor si ajutatoarea saracilor, bucuria celor mahniti, acoperirea celor necajiti…” spune o frumoasa rugaciune crestin ortodoxa. Si intradevar, multi au alergat, alearga si vor alerga cu credinta (chiar si necrestini!) la Maica Domnului cerand ajutorul in necazuri. Si pe nimeni nu dezamageste.

Cat despre “secrete” tinute sub obroc, pentru a fi impartasite discriminatoriu unor anumite persoane, acestea nu sunt in duhul crestinismului. Crestinismul nu este o organizatie secreta. Iisus Hristos i-a trims pe apostoli si pe urmasii acestora sa propovaduiasca deschis, la toata lumea, Vestea cea Buna, Evanghelia.

26. “ Deci nu va temeti de ei ca nimic nu este acoperit care sa nu iasa la iveala si nimic ascuns care sa nu ajunga necunoscut.
27. Ceea ce va spun Eu la intuneric, spuneti voi la lumina! Si ceea ce auziti la ureche, propovaduiti de pe acoperisul caselor!”

Matei 10,26-27

La temelia Bisericii, ca instituie divino-umana, si a bisericilor ca locasuri de cult, stau jertfa Mantuitorului pe Cruce, moartea si invierea Sa, si jertfa celor care L-au urmat, Il urmeaza si-L vor urma pana la sfarsitul veacurilor.

Si Satana se ingrijeste permanent sa-si ridice “ bisericile” sale. De aceea, atunci cand mergem spre locurile de pelerinaj, cand intram intr-un locas de cult sa ne rugam, trebuie sa ne intrebam, si chiar sa cercetam, din ce fel de pietre este facuta fundatia si cu ce fel de caramizi s-a ridicat edificiul.

Nicusor Gliga
Februarie 2009