<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		>
<channel>
	<title>Comments on: VIITORUL CERE ATENTIE (VII)</title>
	<atom:link href="http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/viitorul-cere-atentie-vii_3521.html/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/viitorul-cere-atentie-vii_3521.html</link>
	<description>&#34;Cei care au privilegiul de a şti, au datoria de a acţiona&#34; (A. Einstein)</description>
	<lastBuildDate>Sun, 22 Nov 2009 17:18:26 +0300</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8.4</generator>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
		<item>
		<title>By: Harkonnen</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/viitorul-cere-atentie-vii_3521.html/comment-page-1#comment-6761</link>
		<dc:creator>Harkonnen</dc:creator>
		<pubDate>Sun, 19 Mar 2006 17:55:35 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/viitorul-cere-atentie-vii_3521.html#comment-6761</guid>
		<description>@ Tamburus
Autorul brosurii bate cimpii... 

La bordul lui SS (Steam Ship = vas cu abur) Sussex a pierit unul din cei mai mari compozitori spanioli: Enrique Granados (versiunea pentru chitara a &quot;Dansurilor Spaniole&quot; compuse de el este destul des cintata).

http://www.classicalguitarmidi.com/g-l.html

In orice caz nu acest incident a dus la intrarea Americii in razboi... &quot;SS Sussex&quot; a fost scufundat pe 24 martie 1916, iar America a declarat razboi Germaniei pe 16 aprilie 1917, un an mai tirziu...</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>@ Tamburus<br />
Autorul brosurii bate cimpii&#8230; </p>
<p>La bordul lui SS (Steam Ship = vas cu abur) Sussex a pierit unul din cei mai mari compozitori spanioli: Enrique Granados (versiunea pentru chitara a &#8220;Dansurilor Spaniole&#8221; compuse de el este destul des cintata).</p>
<p><a href="http://www.classicalguitarmidi.com/g-l.html" rel="nofollow">http://www.classicalguitarmidi.com/g-l.html</a></p>
<p>In orice caz nu acest incident a dus la intrarea Americii in razboi&#8230; &#8220;SS Sussex&#8221; a fost scufundat pe 24 martie 1916, iar America a declarat razboi Germaniei pe 16 aprilie 1917, un an mai tirziu&#8230;</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Tamburus</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/viitorul-cere-atentie-vii_3521.html/comment-page-1#comment-6737</link>
		<dc:creator>Tamburus</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 17 Mar 2006 20:31:25 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/viitorul-cere-atentie-vii_3521.html#comment-6737</guid>
		<description>Harkonnen. De aducere aminte.
   Cie&#351;te  bro&#351;ura men&#355;ionat&#259; la paina 5:
 After General Pershing&#039;s..... mai jos &#351;i vei vedea c&#259;, în aceast&#259; bro&#351;ur&#259; vasul S.S. Sussex
nu a fost scufundat &#351;i niciun american nu a pierit! Crezi c&#259; se poate a fi o minciun&#259;!?
 C&#259; Churchill o fi min&#355;it!, asta nu m&#259; surprinde, dar bro&#351;ura nu este scris&#259; de be&#355;ivul admiral...</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Harkonnen. De aducere aminte.<br />
   Cie&#351;te  bro&#351;ura men&#355;ionat&#259; la paina 5:<br />
 After General Pershing&#8217;s&#8230;.. mai jos &#351;i vei vedea c&#259;, în aceast&#259; bro&#351;ur&#259; vasul S.S. Sussex<br />
nu a fost scufundat &#351;i niciun american nu a pierit! Crezi c&#259; se poate a fi o minciun&#259;!?<br />
 C&#259; Churchill o fi min&#355;it!, asta nu m&#259; surprinde, dar bro&#351;ura nu este scris&#259; de be&#355;ivul admiral&#8230;</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Harkonnen</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/viitorul-cere-atentie-vii_3521.html/comment-page-1#comment-6723</link>
		<dc:creator>Harkonnen</dc:creator>
		<pubDate>Fri, 17 Mar 2006 11:14:04 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/viitorul-cere-atentie-vii_3521.html#comment-6723</guid>
		<description>@Tamburus

&quot;The hidden tyranny&quot; :-)))

Spatiul redus de postare nu-mi ingaduie prea mult (nici autor de carti nu sunt si nici rabdarea nu e o virtute a mea) :-))) 

La sfirsitul lui 1916 si inceputul lui 1917 ambele parti aflate in conflict erau quasi-epuizate. Criza de personal, resurse, mijloace... Se gindeau la modul cel mai serios sa faca pace. Dar o pace cit mai avantajoasa... 

Churchill a avut ideea incarcarii pe Lusitania de materiale de razboi. Asta in momentul in care U-boot-urile in general respectau regulile razboiului pe mare. Spionajul german in America era infloritor, o asemenea incarcatura nu trebuia sa treaca... 

Incidente navale implicind cetateni americani au mai fost:

- Petrolierul Gulflight suspectat ca aproviziona clandestin U-boot-urile cu combustibil era controlat de 2 nave militare engleze. Un submarin german a incercat sa le torpileze dar a lovit din greseala petrolierul.

- SS Sussex, ferry-boat francez, a fost scufundat de un U-boot deoarece a fost confundat cu un dragor de mine. Una sau doua persoane de origine americana si-au pierdut viata (dupa datele publicate de englezi) ... Lipsa de informatie asupra numarului de americani il vad tot ca pe o incercare disperata a englezilor de atragere a USA in razboi.

- Laconia...

Guvernul american a incercat totusi sa pastreze neutralitatea si s-a marginit in toate cazurile la note de protest mai mult sau mai putin agresive. Mai ales ca ambasada Germaniei din Washinghton avertiza pasagerii despre pericolul calatoriei. Cam cum se face in zilele noastre pentru destinatia... Irak.

Motivul intrarii in razboi a fost celebra telegrama Zimmermann. Aceasta contine instructiuni pentru aducerea in razboi a Mexicului contra USA... vezi amanunte:

http://en.wikipedia.org/wiki/Zimmermann_telegram

Mexicul se gasea pe atunci in plina revolutie, americanii contribuind si ei cu trupe conduse de generalui Pershing. Sentimentul anti-american era adinc inradacinat in rindul mexicanilor.
Iar americanilor nu le trebuia un atac din spate... Au avut destule experiente cu raidurile lui Pancho Villa...

Cit priveste interviul dat de Churchill: pai cum putea sa recunoasca ca a conspirat?</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>@Tamburus</p>
<p>&#8220;The hidden tyranny&#8221; :-)))</p>
<p>Spatiul redus de postare nu-mi ingaduie prea mult (nici autor de carti nu sunt si nici rabdarea nu e o virtute a mea) :-))) </p>
<p>La sfirsitul lui 1916 si inceputul lui 1917 ambele parti aflate in conflict erau quasi-epuizate. Criza de personal, resurse, mijloace&#8230; Se gindeau la modul cel mai serios sa faca pace. Dar o pace cit mai avantajoasa&#8230; </p>
<p>Churchill a avut ideea incarcarii pe Lusitania de materiale de razboi. Asta in momentul in care U-boot-urile in general respectau regulile razboiului pe mare. Spionajul german in America era infloritor, o asemenea incarcatura nu trebuia sa treaca&#8230; </p>
<p>Incidente navale implicind cetateni americani au mai fost:</p>
<p>- Petrolierul Gulflight suspectat ca aproviziona clandestin U-boot-urile cu combustibil era controlat de 2 nave militare engleze. Un submarin german a incercat sa le torpileze dar a lovit din greseala petrolierul.</p>
<p>- SS Sussex, ferry-boat francez, a fost scufundat de un U-boot deoarece a fost confundat cu un dragor de mine. Una sau doua persoane de origine americana si-au pierdut viata (dupa datele publicate de englezi) &#8230; Lipsa de informatie asupra numarului de americani il vad tot ca pe o incercare disperata a englezilor de atragere a USA in razboi.</p>
<p>- Laconia&#8230;</p>
<p>Guvernul american a incercat totusi sa pastreze neutralitatea si s-a marginit in toate cazurile la note de protest mai mult sau mai putin agresive. Mai ales ca ambasada Germaniei din Washinghton avertiza pasagerii despre pericolul calatoriei. Cam cum se face in zilele noastre pentru destinatia&#8230; Irak.</p>
<p>Motivul intrarii in razboi a fost celebra telegrama Zimmermann. Aceasta contine instructiuni pentru aducerea in razboi a Mexicului contra USA&#8230; vezi amanunte:</p>
<p><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Zimmermann_telegram" rel="nofollow">http://en.wikipedia.org/wiki/Zimmermann_telegram</a></p>
<p>Mexicul se gasea pe atunci in plina revolutie, americanii contribuind si ei cu trupe conduse de generalui Pershing. Sentimentul anti-american era adinc inradacinat in rindul mexicanilor.<br />
Iar americanilor nu le trebuia un atac din spate&#8230; Au avut destule experiente cu raidurile lui Pancho Villa&#8230;</p>
<p>Cit priveste interviul dat de Churchill: pai cum putea sa recunoasca ca a conspirat?</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Tamburus</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/viitorul-cere-atentie-vii_3521.html/comment-page-1#comment-6710</link>
		<dc:creator>Tamburus</dc:creator>
		<pubDate>Thu, 16 Mar 2006 21:28:00 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/viitorul-cere-atentie-vii_3521.html#comment-6710</guid>
		<description>Harkonnen, n&#039;a&#351; vrea iar&#259; s&#259; crezi c&#259; m&#259; iau de mata! dar postarea de mai sus este în contradic&#355;ie cu ce a&#351;i vrea eu s&#259; postez! Natural c&#259; nici eu &#351;i nici dumneata n&#039;am tr&#259;it timpurile la care ne referim, dar, probabil c&#259; vom putea scoate la lumin&#259; un adev&#259;r istoric!.
   Bro&#351;ura la care m&#259; voi referi eu este publicat&#259; de de un om foarte bine cunoscut:
Benjamin H. Freedman, jidan, care s&#039;a scârmit de talmudism &#351;i a trecut la cre&#351;tinism, murind în credin&#355;a noastr&#259;. Dar omul acesta nu numai c&#259; s&#039;a cre&#351;tinat, el a demascat toate perversit&#259;&#355;ile talmudi&#351;tilor, încercând s&#259; deschid&#259; ochii americanilor care începuser&#259; s&#259; mp&#355;&#259;ie!. Dumneata e&#351;ti un om foarte informat &#351;i, nu m&#039;ar surprinde dac&#259; e&#351;ti la curent cu bro&#351;ura la care m&#259; refer, deci nu m&#259; voi a&#351;tepta lo vre-un argument din partea dumitale pentruc&#259; &#351;i eu, ca &#351;i dumneata, post&#259;m din documente istorice...
   Matale te referi la Winston Churchill, c&#259; a&#039;r fi conspirat la aducerea americii în primul r&#259;zboi mondial! În documentul meu este ce a declarat Churchill în 1936 în Scribner&#039;s Commentator. Ca s&#259; nu fac gre&#351;eli în traducere, voi copia, cuvânt cu cuvânt în engleze&#351;te.
   &quot;He, Churchill, could never understand why he put us in in 1917, referring to President Wilson. In that interview Sir Winston Churchil
stated furter:
   America should have minded her own business and stazed out of the world war. If you hadn&#039;t entred the war the Allies would have made peace with Germany in the spring of 1917. Had we made peace there would ave been no collapse of Russia followed by communism, no breakdown in Italy followed by fascism, and Germany would not have signed the Versailles Treaty, whitch has enthroned Nazism in Germany. If America had stazed out of the war,all of these &#039;isms&#039; wouldn&#039;t be sweeping the continent of Europe and breaking down parliamentary gavernment, and if England made peace early in 1917, it 
would have saved over one million British, French, American and other lives.
   Germany&#039;s peace offer to Great Britain asked 
for neither indemnities nor reparations. Germany offered to restore the territorial status and the political independence of every
 country with whom Great Britain was at war, as they existed in August 1914 when the war in Europe started. Germany demanded no benefits.&quot;
   Dac&#259; matale g&#259;se&#351;ti altceva care ne-ar împ&#259;ca pe amândoi, ar fi bine s&#259; faci cunoscut
c&#259; poate vom descoperi care este adev&#259;rul!.
   În aceea&#351;i bro&#351;ur&#259;, Ben Freedman explic&#259; cum a intrat Statele Unite în r&#259;zboi la 7 Aprilie 1917! pur &#351;i simplu printr&#039;o minciun&#259;!, c&#259; un submarin german ar fi scufundat vasul S.S.Sussex ceea ce nu a fost adev&#259;rat, îns&#259;, Brandeis, care a fost numit la Curtea Suprem&#259;
printr&#039;un &#351;antaj, l-a sf&#259;tuit pe Wilson c&#259;, scufundarea vasului S.S. Sussex cu pierderi de vie&#355;i americane, este motiv destul pentru o declara&#355;ie de r&#259;zboi contra Germaniei.
   &#350;i de atunci a început toate problemele lumii.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Harkonnen, n&#8217;a&#351; vrea iar&#259; s&#259; crezi c&#259; m&#259; iau de mata! dar postarea de mai sus este în contradic&#355;ie cu ce a&#351;i vrea eu s&#259; postez! Natural c&#259; nici eu &#351;i nici dumneata n&#8217;am tr&#259;it timpurile la care ne referim, dar, probabil c&#259; vom putea scoate la lumin&#259; un adev&#259;r istoric!.<br />
   Bro&#351;ura la care m&#259; voi referi eu este publicat&#259; de de un om foarte bine cunoscut:<br />
Benjamin H. Freedman, jidan, care s&#8217;a scârmit de talmudism &#351;i a trecut la cre&#351;tinism, murind în credin&#355;a noastr&#259;. Dar omul acesta nu numai c&#259; s&#8217;a cre&#351;tinat, el a demascat toate perversit&#259;&#355;ile talmudi&#351;tilor, încercând s&#259; deschid&#259; ochii americanilor care începuser&#259; s&#259; mp&#355;&#259;ie!. Dumneata e&#351;ti un om foarte informat &#351;i, nu m&#8217;ar surprinde dac&#259; e&#351;ti la curent cu bro&#351;ura la care m&#259; refer, deci nu m&#259; voi a&#351;tepta lo vre-un argument din partea dumitale pentruc&#259; &#351;i eu, ca &#351;i dumneata, post&#259;m din documente istorice&#8230;<br />
   Matale te referi la Winston Churchill, c&#259; a&#8217;r fi conspirat la aducerea americii în primul r&#259;zboi mondial! În documentul meu este ce a declarat Churchill în 1936 în Scribner&#8217;s Commentator. Ca s&#259; nu fac gre&#351;eli în traducere, voi copia, cuvânt cu cuvânt în engleze&#351;te.<br />
   &#8220;He, Churchill, could never understand why he put us in in 1917, referring to President Wilson. In that interview Sir Winston Churchil<br />
stated furter:<br />
   America should have minded her own business and stazed out of the world war. If you hadn&#8217;t entred the war the Allies would have made peace with Germany in the spring of 1917. Had we made peace there would ave been no collapse of Russia followed by communism, no breakdown in Italy followed by fascism, and Germany would not have signed the Versailles Treaty, whitch has enthroned Nazism in Germany. If America had stazed out of the war,all of these &#8216;isms&#8217; wouldn&#8217;t be sweeping the continent of Europe and breaking down parliamentary gavernment, and if England made peace early in 1917, it<br />
would have saved over one million British, French, American and other lives.<br />
   Germany&#8217;s peace offer to Great Britain asked<br />
for neither indemnities nor reparations. Germany offered to restore the territorial status and the political independence of every<br />
 country with whom Great Britain was at war, as they existed in August 1914 when the war in Europe started. Germany demanded no benefits.&#8221;<br />
   Dac&#259; matale g&#259;se&#351;ti altceva care ne-ar împ&#259;ca pe amândoi, ar fi bine s&#259; faci cunoscut<br />
c&#259; poate vom descoperi care este adev&#259;rul!.<br />
   În aceea&#351;i bro&#351;ur&#259;, Ben Freedman explic&#259; cum a intrat Statele Unite în r&#259;zboi la 7 Aprilie 1917! pur &#351;i simplu printr&#8217;o minciun&#259;!, c&#259; un submarin german ar fi scufundat vasul S.S.Sussex ceea ce nu a fost adev&#259;rat, îns&#259;, Brandeis, care a fost numit la Curtea Suprem&#259;<br />
printr&#8217;un &#351;antaj, l-a sf&#259;tuit pe Wilson c&#259;, scufundarea vasului S.S. Sussex cu pierderi de vie&#355;i americane, este motiv destul pentru o declara&#355;ie de r&#259;zboi contra Germaniei.<br />
   &#350;i de atunci a început toate problemele lumii.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Harkonnen</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/viitorul-cere-atentie-vii_3521.html/comment-page-1#comment-6655</link>
		<dc:creator>Harkonnen</dc:creator>
		<pubDate>Wed, 15 Mar 2006 08:37:22 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/viitorul-cere-atentie-vii_3521.html#comment-6655</guid>
		<description>Afacerea Lusitania a fost o incercare de a atrage USA in razboiul european. In 1915, Aliatii oprisera inaintarea germana, frontul se stabilizase. O prelungire a ostilitatilor ar fi dus direct la o criza generalizata si la infringerea Aliatilor.

- Idea a pornit de la Primul Lord al Amiralitatii de atunci, W. Churchill. A avut multe pacate acest domn dar si o calitate: &quot;mirosea&quot; scandalurile si situatiile de criza. A reusit sa anticipeze criza Aliatilor de la sfirsitul lui 1916. Si a incercat sa atraga America in razboi. Curentul izolationist era aici tot atit de mare ca si la inceputul celui de-al II-lea razboi mondial.

- U-20 se intorcea din patrulare si mai avea 3 torpile la bord, conform regulamentului ultimile 2 torpile trebuiau tinute pentru drumul de intoarcere. Capitanul Schwieger (Schwiegert?) a lansat doar una. Pentru scufundarea unui vas sub 5000 de tone ajunge in general o singura torpila, peste 5000 tone, trebuie mai multe (nu este insa o regula absoluta).

- Explozia (sau exploziile?) produsa a fost disproportionata fata de dimensiunile componentei de lupta a torpilei. Oficial s-a afirmat ca a explodat fie praful de carbune, fie cazanele.

- O lista publicata prin anii &#039;60 de catre un istoric englez (Colin Simpson) arata ca la bordul vasului ar fi fost imbarcate cantitati mari de explozivi (si &quot;precursori&quot;: toluen, pulbere de aluminiu) si munitii. Adica ideea era: daca trece, avem munitie, daca nu trece, avem America de partea noastra.

Vezi si :

http://en.wikipedia.org/wiki/RMS_Lusitania

Nicolae Minei, &quot;Dosare confidentiale 1939-1945&quot;, Ed. Militara, Bucuresti, 1975</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Afacerea Lusitania a fost o incercare de a atrage USA in razboiul european. In 1915, Aliatii oprisera inaintarea germana, frontul se stabilizase. O prelungire a ostilitatilor ar fi dus direct la o criza generalizata si la infringerea Aliatilor.</p>
<p>- Idea a pornit de la Primul Lord al Amiralitatii de atunci, W. Churchill. A avut multe pacate acest domn dar si o calitate: &#8220;mirosea&#8221; scandalurile si situatiile de criza. A reusit sa anticipeze criza Aliatilor de la sfirsitul lui 1916. Si a incercat sa atraga America in razboi. Curentul izolationist era aici tot atit de mare ca si la inceputul celui de-al II-lea razboi mondial.</p>
<p>- U-20 se intorcea din patrulare si mai avea 3 torpile la bord, conform regulamentului ultimile 2 torpile trebuiau tinute pentru drumul de intoarcere. Capitanul Schwieger (Schwiegert?) a lansat doar una. Pentru scufundarea unui vas sub 5000 de tone ajunge in general o singura torpila, peste 5000 tone, trebuie mai multe (nu este insa o regula absoluta).</p>
<p>- Explozia (sau exploziile?) produsa a fost disproportionata fata de dimensiunile componentei de lupta a torpilei. Oficial s-a afirmat ca a explodat fie praful de carbune, fie cazanele.</p>
<p>- O lista publicata prin anii &#8216;60 de catre un istoric englez (Colin Simpson) arata ca la bordul vasului ar fi fost imbarcate cantitati mari de explozivi (si &#8220;precursori&#8221;: toluen, pulbere de aluminiu) si munitii. Adica ideea era: daca trece, avem munitie, daca nu trece, avem America de partea noastra.</p>
<p>Vezi si :</p>
<p><a href="http://en.wikipedia.org/wiki/RMS_Lusitania" rel="nofollow">http://en.wikipedia.org/wiki/RMS_Lusitania</a></p>
<p>Nicolae Minei, &#8220;Dosare confidentiale 1939-1945&#8243;, Ed. Militara, Bucuresti, 1975</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>
