Studiu de caz si documente anexate. Urmariti www.salvati-icoanele.info pentru mai multe detalii.
Ioachim Arnăutu
Iconoclasmul în primul mileniu creştin
După marile dispute hristologice din primele secole creştine (arianismul, nestorianismul, monofizismul etc), la care Sfinţii Părinţi ai Bisericii au răspuns în chip limpede şi desluşit, arătând că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu care S-a întrupat pentru mântuirea oamenilor, în secolul al VIII-lea izbucneşte cu violenţă un alt conflict, legat de reprezentarea Lui, a Maicii Sale şi a sfinţilor în icoane – iconoclasmul (lupta împotriva folosirii icoanelor în cultul Bisericii).
Sfinţii Părinţi ai Bisericii au gândit arta creştină ca o ilustrare a învăţăturii Bisericii, astfel că icoana nu este un simplu accesoriu cultic, nici nu are menirea de a împodobi lăcaşurile de cult, ci este o mărturisire de credinţă ortodoxă, cu un profund caracter dogmatic. Fiind purtătoarea unui mesaj dogmatic, icoana a avut dintotdeauna rolul de a îndruma omul către cele dumnezeieşti şi de a oferi modele cât mai accesibile şi uşor asimilabile.
Datorită înălţimii învăţăturii ortodoxe, încă de la începuturile creştinismului, au existat tendinţe iconoclaste, ce s-au menţinut în comunităţile montaniştilor, novaţienilor sau paulicienilor. Apariţia unui curent iconoclast puternic la nivelul Bisericii ca întreg a fost doar o chestiune de timp, care avea nevoie de un context favorabil pentru a se manifesta.
Acesta apare în Imperiul Bizantin al secolului al VIII-lea, ca urmare a existenţei ideilor extremiste cu privire la rolul icoanelor în Biserică. Pe de-o parte, exista curentul celor care se împotriveau reprezentării sub orice formă a lui Dumnezeu şi a sfinţilor, pe considerentul că arta este incapabilă să redea slava lui Dumnezeu; în cealaltă extremă, se afla venerarea exagerată a icoanelor, ce mergea până la idolatrizarea acestor obiecte ale cultului creştin.
Curentul iconoclast din secolul al VIII-lea a fost favorizat şi de atacuri din afara Bisericii. Bazându-se pe interzicerea reprezentării lui Dumnezeu din Vechiul Testament, evreii îi acuzau pe creştini de idolatrie. După apariţia islamismului, ei şi-au făcut din adepţii noii religii aliaţi în lupta împotriva icoanelor.
În aceste circumstanţe, existente la începutul secolului al VIII-lea, se iveşte persoana potrivită să declanşeze lupta împotriva icoanelor: împăratul Leon al III-lea Isaurul (cca 680-741, împărat al Imperiului Bizantin între anii 717-741). După cum mărturisesc istoricii, el ,,s-a arătat a fi un om viclean, mincinos şi, totodată, neînfricat şi perseverent în atingerea scopurilor sale”. Influenţat de episcopii din Asia Mică, ostili cultului icoanelor, în anul 726, împăratul Leon adoptă o atitudine deschisă împotriva cinstirii icoanelor şi dă un decret de interzicere a oricărei imagini religioase.
Patriarhul Ghermano al Constantinopolului (715-730) refuză să susţină decizia imperială şi, vreme de patru ani, i se opune cu fermitate împăratului, fiind sprijinit de Papa Grigorie al II-lea (715-731), al Vechii Rome, de episcopi şi de marii cărturari ai Bisericii. Urmărind cu asiduitate să atragă Biserica de partea sa, în 730, împăratul Leon reuşeşte, în mod nelegitim, să îl înlocuiască pe patriarhul Ghermano cu iconoclastul Anastasie (730-754).
Ca urmare, în anul 730, este emis un nou decret împotriva icoanelor, care este semnat, de această dată, atât de împărat, cât şi de ierarhia iconoclastă a Bisericii Constantinopolului. Decretul declanşează o luptă crâncenă împotriva icoanelor ş i a celor care continuau să le cinstească, stropită cu sângele mucenicilor şi mărturisitorilor credinţei; ierarhii care s-au opus hotărârii imperiale au fost exilaţi, iar credincioşii persecutaţi şi supuşi la torturi, adesea până la moarte.
În ce priveşte icoanele, în 726, împăratul porunceşte să fie aşezate cât mai sus în biserici, ca ulterior, atât icoanele, cât şi moaştele să fie distruse cu o furie oarbă. Casele credincioşilor sunt percheziţionate, icoanele distruse, iar creştinii întemniţaţi sau chinuiţi. De asemenea, frescele din biserici sunt acoperite cu var sau distruse, iar în locul lor sunt pictate animale, plante şi scene ,,inofensive” pentru privirea iconoclaştilor.
Psaltirea Hludov. Răstignirea Mântuitorului şi iconoclaşti acoperind cu var o icoană a lui HristosUrmaşul la tron al împăratului Leon al III-lea Isaurul, fiul său, Constantin al V-lea Copronim (718-775; împărat între anii 741-775) este împăratul iconoclast cel mai activ. El era un om energic şi viteaz, şi datorită calităţilor sale de luptător şi strateg, a câştigat multe din bătăliile duse împotriva duşmanilor Imperiului Bizantin şi a recucerit teritorii pierdute anterior. Însă, domnia lui este caracterizată de devotamentul fanatic faţă de iconoclasm şi de persecuţiile crunte împotriva iconodulilor, în primul rând, a monahilor. El scrie un tratat în care rezumă dogma iconoclastă şi, între 10 februarie - 24 august 754, convoacă, la Hieria, un sinod care va pune sub interdicţie totală icoanele şi moaştele sfinţilor, declarându-i eretici pe toţi ,,închinătorii lemnului şi oaselor”.În argumentaţia sa, Constantin nu ezită să uziteze procedee îndoielnice, precum falsificarea documentelor bisericeşti, textele incomode fiind fie şterse parţial, fie înlocuite cu altele favorabile iconoclasmului. După sinodul din 754, călugării se ridică în apărarea icoanelor, iar împăratul declanşează o prigoană cumplită împotriva ,,purtătorilor întunericului”, după cum îi numea el pe monahi. Multe mânăstiri din capitală şi provincii sunt distruse, pământurile lor confiscate, iar sute de călugări, care nu acceptă să renunţe la viaţa de obşte, sunt întemniţaţi şi torturaţi cu cruzime.
În jurul anului 771, strategul Themei Thrakesion (n.a.: Thema era o diviziune teritorial-administrativă şi militară a Imperiului Bizantin în care cele două puteri, ostăşească şi civilă, erau încredinţate unui strateg numit de împărat şi dependent direct de acesta) i-a adunat la Efes pe călugării mânăstirilor din thema sa şi le-a cerut să aleagă: fie căsătoria şi viaţa lumească, fie torturile şi moartea. Mulţi au optat pentru a doua cale. Alţii, pentru a scăpa de persecuţiile iniţiate de autorităţi, au fugit în Apus, în Sicilia şi la Roma. Fiul lui Constantin al V-lea Copronim şi urmaşul său la tron, Leon al IV-lea (750-780, împărat între anii 775-780), va urma linia iconoclastă a înaintaşilor săi, dar scurta sa domnie, apatia şi neamestecul său în problemele religioase vor micşora focul disputelor dintre iconoclaşti şi iconoduli.Prima perioadă iconoclastă se încheie la moartea sa, în anul 780, când soţia lui, Irina (circa 752-803, împărăteasă între 769-790 şi 791-802), preia conducerea imperiului. La îndemnul lui Nichifor, secretar la curtea imperială, ce devine mai târziu patriarh al Constantinopolului (806-815; mort în exil în 828), ea convoacă un sinod care să delibereze în mod obiectiv asupra problemei iconoclaste. Astfel, în anul 787, la Niceea, se întruneşte cel de-al VII-lea Sinod Ecumenic, în vremea Patriarhului Tarasie al Constantinopolului (784-806).
La acest sinod au participat 350 de episcopi şi un număr mare de monahi; iconoclaştii au fost invitaţi să-şi exprime punctele de vedere, la care ortodocşii au răspuns susţinând cinstirea icoanelor. Sinodul a restabilit iconografia şi a adoptat o serie de măsuri pentru normalizarea vieţii bisericeşti.
Iată ce scriau Sfinţii Părinţi în hotărârea adoptată la sinod: ,,…Aşa fiind, umblând noi pe calea împărătească şi urmând dumnezeiasca învăţătură inspirată de Sfinţii noştri Părinţi şi de Tradiţia Bisericii Soborniceşti – despre care ştim că este lăcaş al Sfântului Duh – hotărâm cu toată ştiinţa şi cu întreaga cercetare că, precum sfânta şi de viaţă făcătoarea cruce, la fel sfintele şi cuvioasele icoane pictate în culori, făcute din mozaic sau din orice alt material potrivit acestui scop, trebuie aşezate în sfintele lăcaşuri ale lui Dumnezeu, pe vasele şi pe veşmintele sacre, pe ziduri şi pe lemn, în case şi pe drumuri, fie că este vorba de icoanele Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, fie de cele ale neprihănitei Împărătese, Sfânta Maică a Domnului, fie de cele ale sfinţilor îngeri sau ale oamenilor sfinţi şi venerabili”.
Cel de-al VII-lea Sinod Ecumenic de la Niceea, 787Cu toate acestea, problema iconoclastă a rămas uitată numai 27 de ani, până la urcarea pe tron a lui Leon al V-lea Armeanul (împărat între anii 813-820), care reîncepe prigonirea creştinilor care cinsteau icoanele. Ca şi Constantin Copronim, Leon al V-lea a cerut argumentarea poziţiei iconoclaste şi a convocat un nou sinod care să-i susţină părerea, încercând, ca şi predecesorii săi, să uzurpe suveranitatea Bisericii. Persecuţiile au fost deosebit de violente, patriarhul Nichifor al Constantinopolului şi alţi apărători fervenţi ai icoanelor au fost trimişi în exil, iar icoanele, cărţile şi vasele sfinte decorate cu imagini au fost distruse. Următorul împărat, Mihail al II-lea Traulos (820-829), a interzis orice discuţie în legătură cu cinstirea icoanelor: ,,Noi hotărâm, în starea în care am găsit biserica, în aceeaşi stare s-o şi lăsăm. De aceea, noi statornicim ca nimeni să nu cuteze să-şi înalţe cuvântul nici împotriva icoanelor, nici pentru ele, şi nici să nu se mai audă - ca şi cum acestea nu ar fi avut loc niciodată - despre sinoadele lui Tarasie (al VII-lea Sinod Ecumenic), Constantin (sinodul iconoclast de la Hieria din 754) şi Leon (sinodul iconoclast local 815, Constantinopol), şi să fie păstrată o adâncă tăcere în legătură cu icoanele”. Prin urmare, doctrina religioasă oficială a statului continua să rămână cea iconoclastă: în biserici, sfintele imagini, dacă acestea mai existau încă, erau aşezate cât mai sus, iar tinerilor li se insufla în şcoli dispreţul faţă de cultul icoanelor, ca faţă de un produs al ignoranţei.
Fiul său, Teofil (812-842, împărat între anii 829-842), ultimul împărat iconoclast, s-a străduit din toate puterile să reînvie dogma iconoclastă şi i-a persecutat, prin metode brutale, pe susţinătorii cultului icoanelor, în primul rând pe monahi. În anul 833, el emite un decret care viza mutarea unor mânăstiri în afara oraşului.La moartea lui Teofil, soţia sa, Teodora (împărăteasă între anii 842-856), a fost proclamată împărăteasă-regentă pe lângă fiul ei nevârstnic, Mihail al III-lea. Sprijinită de nobilimea constantinopolitană, ea a început imediat pregătirile pentru restabilirea cinstirii icoanelor. Ca urmare, la 4 martie 843, la Constantinopol, a fost convocat un sinod ortodox local, care a reconfirmat hotărârile celui de-al VII-lea Sinod Ecumenic de la Niceea, iar la 11 martie s-a anunţat triumful deplin al cultului icoanelor. De asemenea, sinodul l-a înlocuit pe patriarhul iconoclast Ioan Grammaticul (837-843) cu Meftodie († 846) şi a stabilit sărbătorirea triumfului Ortodoxiei în prima duminică din Postul Mare, când icoanele sunt cinstite şi astăzi.Încă de la începuturile iconoclasmului, apologeţii Ortodoxiei au luat poziţie faţă de acesta, considerând lupta împotriva lui o adevărată mărturisire a credinţei în Hristos. Ei au înţeles că iconografia este strâns legată de dogma hristologică, icoana fiind un garant al Întrupării Mântuitorului şi, de aceea, Biserica afirmă că negarea icoanei lui Hristos echivalează cu negarea Întrupării Sale, a pătimirii Sale şi, deci, a întregii iconomii a mântuirii. Aşadar, prin poziţia sa faţă de iconoclasm, Biserica apără însăşi dogma fundamentală a creştinismului. Însă influenţa ideologiei iconoclaste depăşeşte hotarele ereziei combătute în secolele VIII-IX. Se poate vorbi de o permanenţă a iconoclasmului, ce a luat diferite forme de-a lungul timpului, câteva exemple fiind albigenzii din Franţa medievală, iudaizanţii Rusiei secolului al XV-lea şi, nu în ultimul rând, protestanţii. Reacţionând faţă de abuzurile clerului catolic al Evului Mediu, protestanţii au încercat să purifice Biserica de ceea ce au considerat a fi cauzele care au condus la un asemenea efect.
Din nefericire, necălăuzindu-se după învăţăturile Sfinţilor Părinţi, ei au căzut în alte feluri de excese, unul dintre acestea fiind respingerea totală a icoanelor, a pictării lăcaşului de cult şi, în unele cazuri, chiar a crucii. Pentru a-şi fundamenta poziţia, teologii protestanţi şi unii savanţi moderni au ajuns să recurgă la argumentele şi raţionamentele iconoclaştilor bizantini, considerând că acestea sunt bine fundamentate, chiar inatacabile.
Iconoclasmul din primul mileniu creştin a fost un act nelegitim, o intervenţie a puterii laice în problemele Bisericii, dar pentru iconoclaşti, supunerea Bisericii în faţa statului era un principiu ,,sine qua non”: ,,Eu sunt împărat şi preot”, scria Leon al III-lea. Imixtiunea statului în învăţătura Bisericii s-a repetat în istoria popoarelor ortodoxe, cel mai recent caz fiind cel al regimului comunist, care, pur şi simplu, a trasat linia după care Biserica urma să propovăduiască ateismul.
Iconoclasmul contemporan. Noi forme de manifestare
În prezent, în România postcomunistă, în curs de integrare în Uniunea Europeană, se pune din nou problema imixtiunii puterii laice în învăţătura Bisericii. Acest lucru nu este surprinzător, dacă luăm aminte la evoluţia societăţii occidentale şi ţinem cont de faptul că România se străduieşte să se alinieze la standardele europene în toate domeniile de activitate, politic, social, economic etc, cu efecte nebănuite în plan religios.
Astfel, deşi din punct de vedere politic, social, economic, societatea occidentală corespunde, măcar şi în parte, cerinţelor guvernanţilor săi, ea este bântuită de o descreştinare accelerată, confruntându-se cu fenomene care atacă atât forma, cât şi fondul creştinismului. Se fac simţite tendinţe de îndepărtare a simbolurilor religioase (icoane, cruci) din spaţiile publice, de pe steme şi embleme oficiale etc, ca şi din portul creştinului în locuri publice, de modificare a denumirilor sărbătorilor creştine şi a formulelor de felicitare pentru aceste sărbători, de scoatere a numelui lui Dumnezeu din jurămintele militare şi chiar din broşurile de prezentare ale unor ţări creştine, de modificare a destinaţiei lăcaşurilor de cult etc.
Pe fondul alinierii României la standardele europene şi, prin aceasta, la concepţiile şi filozofiile societăţii occidentale contemporane, în structurile guvernamentale şi neguvernamentale româneşti îşi fac apariţia organizaţii şi asociaţii menite să implementeze noile ,,norme”.
Un astfel de exemplu îl reprezintă decizia, din luna noiembrie a.c., a Colegiului Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), de emitere a unei recomandări obligatorii către Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin care cere: ,,elaborarea şi implementarea unei norme interne (circulară, instrucţiune), într-un timp rezonabil, prin care să reglementeze prezenţa simbolurilor religioase în instituţiile de învăţământ public”, astfel ca acestea ,,să afişeze simbolurile religioase doar în cursul orelor de religie sau în spaţiile destinate exclusiv învăţământului religios” (1).
Decizia din 21 noiembrie a Colegiului Director al CNCD este rezultatul petiţiilor profesorului de filozofie Emil Moise din Buzău, membru al Asociaţiei ,,Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă”. Ultima dintre acestea, datată 12 august 2006, a determinat audierea sa de către CNCD la 14 noiembrie, şi emiterea, la 21 noiembrie, a deciziei acestui for.
În această petiţie, Emil Moise cere ,,retragerea simbolurilor religioase de pe pereţii publici ai cancelariilor, holurilor şi sălilor de clasă din Liceul de Artă ,,Margareta Sterian” şi retragerea simbolurilor religioase din instituţiile de învăţământ public din România”. Petentul afirmă că icoanele ,,periclitează dezvoltarea mentală, spirituală, morală şi socială atât a fetiţei mele, cât şi a colegelor/colegilor de clasă”, vorbind despre ,,atmosfera ostilă, ofensatoare şi degradantă pentru copiii aparţinând altei confesiuni decât celei căreia îi aparţin simbolurile religioase”.
Emil Moise consideră că prezenţa simbolurilor religioase în şcoli provoacă copiilor ,,suferinţe directe, fiindu-le afectată dezvoltarea personalităţii şi fiindu-le încălcat dreptul la o educaţie echitabilă”, iar ,,şcolile pot deveni locuri ale conflictelor religioase”. În plus, el afirmă că ,,prin acceptarea simbolurilor religioase – în cazul nostru aparţinând religiei creştin-ortodoxe – unităţile publice îşi asumă transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor practicate de religia respectivă” (2).
Pentru a înţelege poziţia profesorului de filozofie Emil Moise faţă de prezenţa simbolurilor religioase în instituţiile de învăţământ public, am căutat să aflăm care este sistemul filozofic la care aderă. Fiind membru al Asociaţiei ,,Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă” (ASLC), am presupus că împărtăşeşte şi susţine sistemul filozofic al acesteia, umanismul secular.
În ,,Declaraţia de principii” a acestei asociaţii, din 6 martie 2004, citim că ASLC ,,a fost înfiinţată pentru a atrage atenţia asupra discriminărilor pe bază de credinţă şi religie, şi a combate astfel una dintre cele mai rezistente forme de discriminare prezente astăzi în România (…) care se perpetuează la cote alarmante”. De asemenea, ,,manifestarea, din ce în ce mai mult, la nivelul instituţiilor publice, a atitudinilor religioase constituie un obstacol redutabil pentru modernizarea ţării”. În concluzie, pentru a elimina din societatea românească aceste forme de discriminare, asociaţia propune ca soluţie ,,promovarea valorilor umanismului secular” (3).
Ce este umanismul secular – ideologie pe care o susţine ASLC ca soluţie pentru problemele României ? După Manifestul Umanist III, succesor al Manifestului Umanist din 1933, umanismul este ,,filozofia de viaţă progresistă care, fără a implica supranaturalul, afirmă capacitatea şi responsabilitatea noastră de a trăi vieţi morale, tinzând spre împlinirea proprie şi aspirând la binele umanităţii” (4). Prin urmare, umanismul secular ,,se opune tuturor formelor de credinţă ce caută justificare supranaturală în favoarea propriilor valori”, şi în primul rând împotriva credinţei creştine, deoarece susţine că ,,nu credem că este moral să botezăm copii sau să impunem crezuri religioase unor tineri ce nu sunt capabili să consimtă”.
De asemenea, ,,ca umanişti seculari suntem în general sceptici faţă de supranatural. (…) Suntem neîncrezători faţă de opiniile tradiţionale asupra lui Dumnezeu şi a divinităţii, (…) considerăm concepţiile tradiţionale asupra existenţei lui Dumnezeu ca fiind fie lipsite de sens, fie nedemonstrate, fie tiranice. (…) Respingem divinitatea lui Iisus, (…) nu acceptăm ca fiind reale interpretările Vechiului şi Noului Testament (…) oricât de importante ar fi din punct de vedere literar. (…) Viaţa morală poate fi trăită şi fără iluziile nemuririi şi reîncarnării” (5).
Acestea fiind zise, poziţia domnului Emil Moise este lesne de înţeles. Faptul că el aderă la filozofia umanismului secular şi doreşte ca societatea românească să-i împărtăşească viziunea asupra vieţii nu constituie o problemă, nici o infracţiune sau altceva de acest gen. Însă faptul că el se amestecă în problemele interne ale Bisericii, chiar mai mult, doreşte a opera schimbări în învăţătura Bisericii Ortodoxe şi încearcă să facă aceasta apelând la puterea laică, aceasta este o problemă, şi nu una minoră.
Înainte de a vedea ce anume doreşte Emil Moise de la Ortodoxie, să aruncăm o privire asupra instituţiei pe care şi-a luat-o drept aliat în această luptă nedreaptă.
Precum scriam mai sus, în data de 12 august 2006, domnul Emil Moise a înaintat o petiţie Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care s-a finalizat cu o recomandare obligatorie din partea CNCD către Ministerul Educaţiei şi Cercetării de a îndepărta simbolurile religioase din instituţiile de învăţământ public. CNCD este o instituţie publică, aflată în subordinea guvernului României, cu personalitate juridică, abilitată să investigheze, să constate şi să sancţioneze contravenţiile prevăzute de Ordonanţa guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
Această instituţie, înfiinţată în 2001, prin hotărârea de guvern 1194/2001, are rolul de a combate şi sancţiona toate formele de discriminare din România, inclusiv pe bază de gen, orientare sexuală, naţionalitate, rasă, etnie, religie, limbă, vârstă, categorie socială, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, sau apartenenţa la o categorie defavorizată, de a forma şi de a informa societatea românească pentru eliminarea discriminării şi promovarea principiului toleranţei.
,,Răsfoind” site-ul CNCD, ca şi diversele articole scrise de domnul Emil Moise, am observat, nu cu surprindere, unitatea de vederi a celor două părţi în ce priveşte învăţătura Bisericii Ortodoxe. Astfel, regăsim în paginile cărţilor editate de CNCD ideea că învăţătura ortodoxă este discriminatorie faţă de minorităţile sexuale, ca şi faţă de femei etc. Aceleaşi idei sunt vehiculate şi de Emil Moise, în articole precum ,,Relaţia Stat-Biserică în privinţa educaţiei religioase în şcolile publice din România” (6), ,,Interpretarea Bibliei, sursă a discriminărilor în practica religioasă. O analiză de gen a trei dintre practicile religioase creştine din România” (7).
Ce-am putea să credem citind cele scrise mai sus ? Că persoane ca Emil Moise sesizează foruri de stat, care deţin puterea laică, în scopul de a soma Biserica Ortodoxă să renunţe la ,,formele de discriminare” care există în învăţătura sa. Astăzi doar am fost anunţaţi că aceste două părţi, neguvernamentală (Emil Moise, ASLC) şi guvernamentală (CNCD), s-au sesizat de ,,problemele” pe care le are Ortodoxia cu drepturile omului, mâine vom fi somaţi să ne aliniem şi, prin urmare, să ne conformăm convenţiilor şi tratatelor internaţionale pe care România le-a semnat.
Această primă ,,descindere” în viaţa noastră religioasă, de îndepărtare a simbolurilor religioase din şcolile publice, pare a fi doar primul pas pe calea către izgonirea Ortodoxiei din România. Însă noi forme de manifestare a iconoclasmului îşi fac simţita prezenţa. Astăzi ni se cere să îndepărtăm icoanele din şcolile publice, mâine să eliminăm disciplina Religie din programele şcolare, simbolurile religioase de pe însemnele oficiale, veşmintele clericale şi monahale ca, din aproape în aproape, să ni se ceară să modificăm învăţătura ortodoxă în dogmele ei fundamentale ca, în fapt, să anihilăm esenţa ei mântuitoare.
Iconoclasmul a avut dintotdeauna rolul de a îndepărta învăţătura ortodoxă, pe care icoana o întruchipează şi înfăţişează, în scopul de a pune, în locul ei, o altă filozofie. Icoane pot fi sfintele imagini, crucea, prin urmare, orice fel de simbol ortodox, veşmintele bisericeşti şi, mai presus de toate acestea, oamenii (8). Dar cu ce se doreşte a fi înlocuite aceste icoane ale Ortodoxiei ? Ce filozofie doresc să promoveze oameni ca Emil Moise ? Zice-se umanismul secular.
Noi îndrăznim să afirmăm că, de fapt, este vorba de un neo-păgânism, care se închină la raţiunea umană, ca supremă valoare universală, iar drepturile omului umplu panteonul lui. Însă, înainte de a ajunge în ultima haltă, neo-păgânismul, România trebuie să traverseze o perioadă de descreştinare, în care se va urmări călcarea în picioare a tot ceea ce înseamnă ortodox.
—
Anexe (documente atasate:
CNCD - Culegere de jurisprudenta, fragment; Hotarari [pdf]
CNCD - Lupta impotriva discriminarii, fragment [pdf]
Emil Moise - Interpretarea Bibliei, sursă a discriminărilor în practica religioasă. O analiză de gen a trei dintre practicile religioase crestine din România, in JOURNAL for the STUDY of RELIGIONS and IDEOLOGIES [pdf]
Emil Moise - Relatia Stat-Biserica în privinta educatiei religioase în scolile publice din România, in JOURNAL for the STUDY of RELIGIONS and IDEOLOGIES [pdf]
Finantari Programul Matra-KAP al Ambasadei Regatului Tarilor de Jos pentru societatea civila din Romania si CNCD [doc]
—
Note
[1]. http://www.cncd.org.ro/ - Comunicat de presă al Colegiului Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Bucureşti, 21 noiembrie 2006.
[2]. http://www.humanism.ro/ - Petiţia adresată Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, privind retragerea simbolurilor religioase din unităţile publice de învăţământ, 12 august 2006.
[3]. http://www.humanism.ro/ - Declaraţia de principii, 6 martie 2004.
[4]. http://www.humanism.ro/ - Manifestul umanist III – succesor al Manifestului Umanist din 1933.
[5]. http://www.humanism.ro/ - O declaraţie a umanismului secular. Publicată în 1980 de Consiliul pentru Umanism Democratic şi Secular (acum Consiliul pentru Umanism Secular).
[6]. Articol apărut în Journal for the Study of Religions and Ideologies, nr. 7, Spring 2004
[7]. Articol apărut în Journal for the Study of Religions and Ideologies, nr. 6, Winter 2003.
[8]. Omul este, potrivit învăţăturii ortodoxe, creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. În ,,Tratat apologetic contra celor care atacă sfintele icoane”, Sfântul Ioan Damaschin scrie: ,,O altă icoană este omul, creat de Dumnezeu prin imitare, precum zice Scriptura: ,,Să facem omul după chipul şi asemănarea noastră” (Facerea 1, 26). ,,Iar după cum Tatăl, care este minte, Fiul, care este Cuvântul, şi Sfântul Duh sunt un singur Dumnezeu, tot astfel şi mintea, cuvântul şi duhul formează un singur om”.
20 responses so far ↓
1 toni // Feb 22, 2007 at 9:20 am
Din ideologia SLC:
,,ca umanişti seculari suntem în general sceptici faţă de supranatural. (…) Suntem neîncrezători faţă de opiniile tradiţionale asupra lui Dumnezeu şi a divinităţii, (…) considerăm concepţiile tradiţionale asupra existenţei lui Dumnezeu ca fiind fie lipsite de sens, fie nedemonstrate, fie tiranice. (…) Respingem divinitatea lui Iisus, (…) nu acceptăm ca fiind reale interpretările Vechiului şi Noului Testament (…) oricât de importante ar fi din punct de vedere literar. (…) Viaţa morală poate fi trăită şi fără iluziile nemuririi şi reîncarnării” (5).
Emil Moise s-a declarat ortodox , dar in acelasi timp este si membru fondator al SLC o asociatie de atei militanti care neaga credinta ortodoxa in particular si cea crestina in general .
In cazul asta despre care moralitate se vorbeste in manifestul SLC , cand de la prima manifestare se vede fatarnicia ? Daca accepti manifestul SLC este o ipocrizie sa te mai declari ortodox.
Si in general in actiunile sale de lupta impotriva credintei ortodoxe , SLC a jucat pe rand diverse roluri : grija fata de copii ( cand au vrut sa scoata icoanele din scoli ) , ecologia si grija fata de parcuri precum si grija fata de respectarea constitutiei ( cand s-au impotrivit construirii Catedralei MN ) , etc. In realitate scopul lor nedeclarat a fost lupta impotriva credintei ortodoxe mascata sub diverse pretexte , scopuri nobile, etc.
Totul a fost ipocrizie sinistra , iata “moralitatea” umanista a SLC .
2 toni // Feb 22, 2007 at 11:27 am
O alta gainarie a “moralei” umaniste il are protagonist pe moralistul de serviciu Mircea Toma , membru fondator al SLC , sprijinit de fondurile revistei “Academia Catavencu”.
Povestea incepe cu un grup de femei imbracate in negru care faceau scandal in biserici in timpul slujbelor. Ele se pretindeau ucenice ale maicii Veronica de la Vladimiresti , o manastire unde au fost probleme de deviere de la traditia ortodoxa (decrise in amanunt de Mihai Urzica in cartea “Minuni si false minuni”) , dar aveau si legaturi cu o grupare NewAge numita “Alianta pentru Renastere Spirituala”. Maica Veronica a negat ca ar avea vreo legatura cu ele.
Ele cutreierau bisericile ortodoxe din Romania si strigau sloganuri impotriva PF Teoctist , a ierarhilor , intrerupand spujbele si deranjand credinciosii prin scandalul pe care il produceau. Initial am crezut ca se intampla numai in Bucuresti dar am aflat cu suprindere ca au fost si alte localitati , de exemplu la Man. Varatec. Presupun ca faceau asta strabatand tara in lung si in lat.
La inceput le dadea lumea fara din biserica , apoi slujbele importante s-au tinut cu politia , care le ridica in urma scandalului , apoi , conform legii au fost trase la raspundere pentru actele lor de huliganism si refuzand sa plateasca amenzile primite riscau sa intre in puscarie( nu pentru scandal ci pentru refuzul de a plati amenzile).
Cine le-a sarit in ajutor si s-a oferit sa le apere? Revista “Academia Catavencu” in frunte cu Mircea Toma , care le-a platit avocati , si cu amenintari ca se ajunge pana la Strasbourg daca nu vor fi eliberate sau achitate. Toata tarasenia a iesit in presa in 2002 cand , parca la ordin, presa a sesizat acest fenomen al scandalurilor care se petrecea de mai multi ani. Atunci a aparut la TV Mircea Toma alaturi de acest grup cu manifestari de de huliganism si le-a aparat pe membrele grupului spunand ca “biserica este spatiu public si aceste femei au dreptul la libertate de expresie” .
Omul s-a prefacut ca a confundat scandalul , huliganismul , tulburarea ordinii si linistii publice cu “libertatea de expresie” , cu “apararea drepturilor omului” , doar ca sa sprijine aceste femei ca sa deranjeze in continuare credinciosii de la slujba, prin scandal . Mircea Toma avea spatiu de exprimare la TV si in revista “Academia Catavencu” si daca vroia putea sa le asigure “liberatea de exprimare” in mod civilizat in paginile revistei sale sau in cadrul emisiunii sale de la TV. Dar n-a facut acest lucru.
Iata inca un episod din lupta impotriva credintei ortodoxe dusa sub masca aprararii drepturile omului.
Ce sa mai zic , foarte alunecoasa “morala” umanista.
De atunci la Patriarhie exista permanent 2 jandarmi ca sa intervina cand mai apar tulburari. Foarte interesanta “morala” umanista , pe unde trece ea raman in urma jandarmi ca sa previna scandalul.
3 thewanderer // Feb 22, 2007 at 12:02 pm
Nu-mi este deloc simpatic acest Emil Moise, si nici societatea civila romaneasca, dar trebuie sa recunosc ca ii dau, in anumite chestiuni, dreptate.
Nu neg valoare inestimabila pe care o are pentru un credincios prezenta unei icoane in incaperea unde isi desfasoara mare parte din activitate, insa trebuie tinut cont de mai multe elemente. In primul rand, faptul ca in multe sali de clasa din tara noastra isi desfasoara activitatea elevi apartinand unei largi palete de confesiuni. Eu la liceul de arta unde am facut gimnaziul aveam colegi romano-catolici, baptisti, adventisti si evanghelisti. Erau invoiti, e drept, la ora de religie, dar intre tineri de 11-12 ani genul asta de excluziune este generator de tensiuni nedorite. Este normal ca intr-un stat laic (cum este si Romania), separarea dintre Stat si Biserica sa fie neechivoca, educatia religioasa fiind responsabilitatea familiei si bisericii de care apartin. Paralela cu iconoclasmul nu cred ca sta in picioare in acest caz; nimeni nu ii persecuta pe credinciosii ortodocsi, nimeni nu le ingradeste dreptul de a se duce la biserica, de a respecta credintele si obiceiurile, de a trai in conformitate cu perceptele lor; pur si simplu se admite faptul ca exista o sumedenie de viziuni asupra divinului si spiritualitatii si ca nu poti preda religie ortodoxa (sau catolica, protestanta samd) intr-o scoala de stat, unde se invata legile fizicii, teoria evolutiei, educatie sexuala si filosofie (despre care “domn’ parinte” spune ca sunt de la satana).
De curand, o prietena de familie de religie musulmana a povestit revoltata despre cum fiul e de gradinita a trebuit sa-si faca cruce (fireste, datorita “presiunii grupului”) cand au facut prima ora de religie la gradinita. Genul asta de situatii n-ar trebui sa apara intr-un stat european de secol 21 cu pretentiile Romaniei.
Desigur, nu cred ca “scoaterea cu d’a sila” a icoanelor e cea mai buna solutie, ideal ar fi ca decizia sa fie la latitudinea fiecarei clase. Orele de religie de la scoala ar trebui sa fie non-denominationale, sa se incerce aboradrea fenomenului religios in ansamblu mai degraba decat dintr-o singura perspectiva, iar daca parintii considera necesar, copiii vor putea urma ore de religie ortodoxa in cadrul scolii de duminica, la biserica, sub indrumarea unui preot (asa cum fac, in prezent, celelalte culte religioase).
Ce parere aveti?
4 Petre // Feb 22, 2007 at 1:29 pm
Total de acord cu cele scrise de thewanderer.
Nici Statul si nici Biserica nu au dreptul sa indoctrineze copiii. Daca parintii vor sa educe copilul cu rugaciuni s-o faca-n casa si al slujba de la biserica, moschee, sinagoga. In fond cele trei religii monoteiste au aceeasi origina si niciuna nu e mai buna decat cealalta.
5 maze // Feb 22, 2007 at 2:04 pm
la ce fel de “tensiuni nedorite” te referi? si la mine in clasa erau copii de alte confesiuni care nu participau la ora de religie, si niciodata noi, ceilalti, nu i-am discriminat sau nu ne-am certat cu ei din acest motiv.
daca obiceiurile ortodoxe prevad prezenta unei icoane in spatiul in care credinciosul isi desfasoara activitatea, atunci prin indepartarea acestei icoane este lezat dreptul de a practica obiceiurile ce tin de credinta sa religioasa.
e de-a dreptul de neinteles cum de se preda in scoli teoria evolutionista ca adevar stiintific absolut… 8-|
de ce considera prietena ta ca e asa de grav faptul ca fiul ei si-a facut cruce? si de ce “fireste, la presiunea grupului”? daca nu doreste ca fiul ei sa primeasca o educatie crestina (care trebuie sa fie ceva foarte grav, daca a revoltat-o pe mama sa) poate sa discute cu educatoarea si sa-l retraga de la orele de religie. copilul ce si-ar dori?
in cadrul orelor de religie nu se studiaza numai cultul ortodox, ci si o istorie a religiilor. cel putin manualul surorii mele cuprinde un capitol destul de vast despre budism, hinduism, islam, etc.
nu inteleg de ce ii irita asa de tare pe unii studierea religiei. pana la urma, religia a avut si inca mai are o influenta foarte mare asupra societatii, a sistemului de valori si a moralei. deci chiar si ateu fiind, este o chestiune de cultura generala sa stii “cu ce se mananca” religia… parerea mea.
thewanderer, nu stiu care copil ar fi dispus sa mearga la “scoala” in ziua de duminica.
ati observat ca in ultima vreme lumea se gandeste numai la drepturile minoritatilor si nu si la cele ale majoritatii (si nu numai in ceea ce priveste religia)? este anormal.
6 kraken // Feb 22, 2007 at 5:46 pm
copiii trebuie protejati. exista parinti iresponsabili si atunci autoritatile au datoria sa se ocupe de copii.
“Zi decisivă pentru băieţelul de 12 ani din Galaţi pe care mama lui îl crede “fiul Domnului” şi îl ţine izolat într-un garaj.”
http://www.protvintl.ro/stiri/top-ro/cazul-micului-isus-din-galati-evaluat-astazi-de-psihologi.html
7 miriam // Feb 22, 2007 at 10:22 pm
Morala crestina ofera un sistem de valori din care s-au inspirat toate celelalte siteme atee care pretind formarea omului de tip nou.
Morala (si atit) considerata de unii ca neavind legaturi cu morala crestina este copiata in esenta ei, fara jena, din morala crestina.
Am mai spus si o repet: Dreptul meu de crestin ortodox, intr-o tara majoritar ortodoxa, este lezat de pretentiile putinilor colegi/concetateni de alta religie, care imi pretind sa nu imi marturisesc public religia.
Atunci cum ramine cu drepturile omului si libertatea religioasa prevazuta de Constitutie.
A pune inaintea drepturilor majoritatii drepturile unei minoritati este doar o aplicare a principiului “divide et impera” in imperiul UE.
Nu sunt impotriva apartenentei la acest imperiu atit timp cit imi sunt respectate drepturile fundamentale. Si nu numai.
…….Cazul copilului din Galati nu are relevanta si nici macar nu are legatura cu subiectul de mai sus.
8 toni // Feb 23, 2007 at 7:32 am
@thewanderer
Erau invoiti, e drept, la ora de religie, dar intre tineri de 11-12 ani genul asta de excluziune este generator de tensiuni nedorite.
Discursul asta “umanist” arata un lucru , anume ca umanismul dispretuieste credinciosii chiar daca ei sunt majoritata covarsitoare si pretuieste ateii chiar daca acestia sunt in minoritate. Faptul ca un copil de 11-12 ani vede ca religia sa , care-l invata la bine , e exclusa dintr-un anumit loc , asta nu-i creaza disconfort? Bineinteles ca da. Dar asta e discursul ateilor de tip SLC, sentimentele credinciosilor , chiar daca sunt 90% , nu conteaza. In schimb daca un copil e suparat de religia majoritatii , atunci conteaza foarte mult , trebuie sa foarte in serios sentimentele acelui copil si masurile trebuie sa fie urgente si radicale .
e curand, o prietena de familie de religie musulmana a povestit revoltata despre cum fiul e de gradinita a trebuit sa-si faca cruce (fireste, datorita “presiunii grupului”) cand au facut prima ora de religie la gradinita
Traim intr-o lume in care se intampla si accidente , etc.
Daca in Romania in fiecare an ar avea loc un accident mortal de automobil , ar fi o justificare sa interzicem automobilele in spatiul public?
Cred ca nimeni n-ar fi de acord cu asta. Dar in Romania sunt mii de accidente mortale intr-un an si cu toate astea nici nu se pune in discutie sa renuntam la automobil.
In schimb daca un musulman a fost deranjat , atunci trebuie sa se mobilizeze forte nationale , armata , marina , pompierii , militia , politia , fortele speciale, parlamentul , presa, justitia , care sa scoata icoanele , religia din scoli si gradinite.
Asta nu arata decat ura si dispret la adresa credintei ortodoxe majoritara si la adresa sentimentelor credinciosilor.
Este normal ca intr-un stat laic (cum este si Romania), separarea dintre Stat si Biserica sa fie neechivoca, educatia religioasa fiind responsabilitatea familiei si bisericii de care apartin.
Multi iconoclasti folosesc ca argument “statul laic” si “separarea Bisericii de stat” dar ei nu stiu despre ce vorbesc. Predarea religiei in scoli nu contrazice caracterul laic al statului si nici separarea Bisericii de stat.
intr-o scoala de stat, unde se invata legile fizicii, teoria evolutiei, educatie sexuala si filosofie (despre care “domn’ parinte” spune ca sunt de la satana).
Asta este iarasi un argument ateist, n-are ce cauta intr-o astfel de dezbatere. Ateii n-au dreptul sa-si impuna propriile valori credinciosilor. Daca ei cred in alte valori treaba lor, nu inseamna ca scoala trebuie sa fie cum vor ateii.
Argumentul asta n-are ce cauta intr-o discutie serioasa, ci doar intr-un material de propaganda ateista, asemanator cu propaganda promovata in vremea lui Stalin.
Biserica nu se opune legilor fizicii , legi care sunt puse materiei de Dumnezeu. Legile fizicii sunt de la Dumnezeu , dar cunoasterea lor nu este mantuitoare si nici nu-l imbunatateste pe om din punct de vedere spiritual , dar nici nu-l impiedica de la viata morala. E un lucru pe care Biserica il numeste “de mijloc” in probleme de morala.
Daca ateii vor sa divinizeze legile fizicii treaba lor , sa-si faca zei din ele , n-au decat , dar nu pretinda acelasi lucru de la credinciosi.
In schimb educatia sexuala ,in felul cum se face acum in scoala ,este impotriva moralei crestine. Copiilor li se spune ca perversiunile sunt un lucru normal. Faptul ca sunt agresati copiii crestini de la cea mai frageda varsta cu astfel de demonisme nu-i intereseaza pe atei , pentru ca ateii ii desconsidera pe crestini si pe copiii lor . Asta este morala umanista, ipocrizie extrema.
9 brudi // Feb 23, 2007 at 11:45 am
toni : astia nu sunt atei ci dusmani a Lui Dumnezeu . Dar sunt si cei care cred inconstient doar sa fie si fara a sti in ce cred sau de ce , fara sa se documenteze , sau sunt suparati (si multi au dreptate).
Musulmanii si alte ” minoritati ” stiu sa-si plinga de mila sau sa-si ceara drepturile , in functie de circumnstante. Cand vor intra in drepturi pe deplin ne vor ucide , ptr. ca se face cruce, sau ce mai gasesc.
Cat depinde de icoane atata timp cat nu te inchini la ele nu este periculos.
Oameni mari ai tarii sfinti , domnitori , poeti….
10 Gautama Siddhartha // Feb 23, 2007 at 6:40 pm
Pentru domnul care semneaza toni:
Va referiti la situatia acelui copil musulman ca la un incident izolat, un fapt derizoriu, un accident care nu merita luat in considerare. Sunt curios cum ati reactiona daca un copil crestin ar fi fortat de o majoritate musulmana sa rosteasca: “Allah este singurul Dumnezeu, iar Mahomed este profetul sau!”. Ati trata o asemenea situatie tot ca pe un incident izolat, ca pe un accident ce nu merita atentie?
Afirmati ca “iconoclastii” nu stiu ce inseamna “stat laic” si “separatia bisericii de stat”. Ma voi referi mai intai la modul in care folositi termenul “iconoclast”. Folositi acest termen cand va referiti la cei care au cerut scoaterea icoanelor ortodoxe din scolile publice. Presupun ca stiti ce a insemnat si cum s-a manifestat iconoclasmul in Imperiul Bizantin. Nu credeti ca exagerati cand va referiti la cei care solicita scoaterea din scolile publice a icoanelor ortodoxe cu termenul de “iconoclasti”? Cei pe care ii numiti “iconoclasti” au cerut scoaterea din spatiul public al scolii a icoanelor ortodoxe. Atat si nimic mai mult. Nu au sustinut ca icoanele trebuie distruse, ca peretii bisericilor trebuie acoperiti cu var etc. In opinia mea, folositi in mod eronat acest termen.
Afirmati ca aceia care cer scoaterea icoanelor ortodoxe nu stiu ce inseamna stat laic si separatia bisericii de stat. Daca noi nu stim, de ce nu ne explicati Dvs.? Lamuriti-ne si pe noi ce inseamna stat laic, spatiu public, separarea bisericii de stat.
Afirmati ca: “Ateii n-au dreptul sa-si impuna propriile valori credinciosilor. Daca ei cred in alte valori treaba lor, nu inseamna ca scoala trebuie sa fie cum vor ateii”. Aveti dreptate, ateii nu pot impune credinciosilor valorile lor. Nici credinciosii nu au dreptul sa impuna valorile lor ateilor. De ce ar fi indreptatiti credinciosii sa impuna opinia lor ateilor? Daca scoala nu trebuie sa fie cum vor ateii, de ce ar fi cum vor credinciosii?
11 Deceneu // Feb 24, 2007 at 1:24 am
pt Kraken,
Cazul micutului din Iasi nu vad sa aiba vreo legatura cu religia ci doar cu sanatatea mentala a mamei.
In legatura cu ateul Moise si toti anti-ortodocsii care doresc scoaterea icoanelor din scoli, mi se pare ca sunt ultra-intoleranti.Adica un copil ortodox sa fie privat de prezenta icoanelor pe un perete pt ca ateii au nevoie de patru pereti goi care sa le reflecte necredinta. Asta este deja agresivitate.
pt Guatama Siddharta.In legatura cu islamul ,
sa stiti ca deja mi se pare o mare neobrazare ca se face propaganda de tip prozelitist pe un canal de televiziune cu acoperire in aproape toata tara,
e vorba de DDTV. Patronul care accepta asa ceva e clar ca e un tradator si nu da doi bani pe religia
neamului romanesc. Si sa stiti ca aceasta atitudine prozelitista va avea consecinte negative si asupra musulmanilor. Romanii vor incepe sa vada ca pericolul musulman este chiar printre noi si se vor manifesta din ce in ce mai deschis impotriva construirii de noi moschei. Romania nu e Arabia si nici macar Franta. Lupta impotriva mahomedanismului este cea mai frumoasa pagina din istoria nationala a romanilor si care va cantari mult la Judecata Neamurilor.
Recomand musulmanilor sa se comporte in Romania Crestina ca niste oaspeti, adica cu mai mult bun simt, sa lase prozelitismul ca vor avea de pierdut mult.
12 toni // Feb 24, 2007 at 9:48 am
@Gautama Siddhartha
Daca neomarxistii de la SLC ar fi fost sinceri , ar fi inceput prin a condamna incalcarea libertatii de constiinta timp de 50 de ani in vremea regimului comunist , cand zeci de generatii au fost spalate pe creier in scoala cu darwnism . De asemeni , in cazul sinceritatii , ar fi cerut scoaterea din scoala si a darwinismului , care nu e nicidecum o stiinta ci o filozofie anti-crestina si ar fi cerut si scoaterea din scoala a educatiei sexuale , care nu e nicidecum educatie si indemn spre destrabalare.
Pentru SLC , libertate de constiinta inseamna ateism , asa cum se vede si din ideologia lor , pe care nu se feresc sa o publice.
Macar studiul religiei in scoli este facultativ , dar darwinismul este obligatoriu , din cate stiu. Nu stiu daca indemnul spre destrabalare , numit “educatie pentru sanatate” este obligatoriu sau nu.
Dar ca de obicei , hoztul striga “hotzii”
13 Jericho // Feb 24, 2007 at 10:50 pm
Este clar ca incepand cu Renasterea si cu Iluminismul, curentul nihilist a patruns adanc in om, acesta revoltandu-se impotriva Creatorului si a creatiei Sale. Ceea ce la inceput era o boala raspandita doar la o elita intelectuala, a devenit in ziua de astazi sindromul general al societatii: revolta impotriva lui Dumnezeu. Omul i-a declarat moarte lui Dumnezeu, urmandu-i nebunului profet al nihilismului Friedrich Nietzsche (1844-1900), iar acuma se straduieste sa stearga orice urma care i-ar putea aminti de Creatorul sau. Cazul de fata cu icoanele nu este decat o mica parte a unui razboi pe viata si pe moarte dintre om si Dumnezeu. Presedintele Frantei a declarat la un moment dat mass-mediei ca-L va scoate pe Dumnezeu din Europa; se pare ca in mare parte a reusit. Un intelectual rus al secolului trecut a marturisit ca de fiecare data cand paseste mai nou intr-o biserica ortodoxa simte ca era catacombelor soseste din nou. Cel despre care spun este si autorul unui roman despre venirea lui Antihrist. Sa ne bucuram cat timp mai putem vorbi liber, caci curand nu vom mai putea spune lucrurilor pe nume, ci oricine Il va marturisi pe Hristos va fi dat mortii.
Principiul nediscriminarii nu poate sta in picioare in nici un domeniu pt. ca atunci ar tb. sa-l aplicam si la criminali, hoti, teroristi, anarhisti, etc. Toleranta este o porcarie si nu-si are locul printre oamenii sanatosi mintal. Ce, din cauza ca astazi lumea a ajuns mai nebuna decat oricand sunt nevoit sa-l tolerez pe orice nebun si nebunia lui? Nu cred, prefer sa-i dau Ignore si daca ma deranjeaza ii dau un Kick sau Delete.
Apropo, in Rusia sovietica o femeie a fost bagata la spitalul de nebuni pt. ca-si facea cruce. Acest caz este prezentat in unele din cartile Parintelui Serafim Rose, femeia dand marturie de experienta prin care a trecut. Voi, cei de astazi care atacati credinta ortodoxa nu sunteti mai breji decat comunistii. Urmati aceeasi invatatura si acelasi crez cu ei, diferenta este ca va impuneti prin economie si politica, prin sincretism, nu cum faceau ei, prin forta bruta. Comunistii ucideau trupurile, voi ucideti sufletele si-i manati pe oameni spre deznadejde si sinucidere. Politica voastra o numiti “binefacere”. Nu mersi, fiti buni si nu-mi mai puneti rabdarea la-ncercare prin bagarea pe gat a mesajului vostru “pacifist”.
14 cristian // Feb 25, 2007 at 8:29 pm
Pt thewanderer şi alţii asemenea: nu vezi pădurea de copaci. Creştinismul nu este o religie, nici un fenomen religios. Este un mod de viaţă. Ori eşti creştin în fiinţa ta, ori nu eşti deloc. Cum ai putea fi creştin doar duminica sau la orele de religie??? Iar în restul timpului ce- ai fi?
Astfel, educarea copiilor în spiritul creştin NU poate fi făcută doar duminica. La fel nici Biserica nu poate fi despărţită de Stat, dacât dacă cei care conduc Statul sunt necreştini. Dar asta cu statul complet separat de Biserică v-au băgat-o în creiere ateii şi observ că au făcut treabă temeinică. Ia mai încercaţi să gândiţi şi singuri cu neuronii din dotare!
Pt Petre: bag sema că sărăcia de idei (este vorba de vreo 2-3) ţi-o compensezi cu obstinenţa cu care le postezi pe AM. Oare chiar într-atâta să te fi afectat comunismul??? Hai încearcă să-ţi vii în fire. Că doar aşa vom putea purta un dialog omenesc cu tine. Poate vei scoate şi alte idei care nu sunt anti-creştine din bagajul tău intelectual!?
15 Petre // Feb 26, 2007 at 2:26 am
Pt Petre: bag sema că sărăcia de idei (este vorba de vreo 2-3) ţi-o compensezi cu obstinenţa cu care le postezi pe AM. Oare chiar într-atâta să te fi afectat comunismul??? Hai încearcă să-ţi vii în fire. Că doar aşa vom putea purta un dialog omenesc cu tine. Poate vei scoate şi alte idei care nu sunt anti-creştine din bagajul tău intelectual!?
Dle. cristian, imi pare rau dar cu dumneavoastra nu se poate dialoga atata timp cat atacati vehement orice opinie contrara:) Nu se prind de mine povestile jidovesti, ce pot sa fac?
Citeam si râdeam citindu-l pe Jericho! Cata patima! Ce revolutionar si aprig! E bun internetul in special pentru cei care n-au curajul sa strige sus si tare in realitate, in public, in fata sefilor…
Si deasemeni nu se poate “dialoga” atunci cand unu’ raspunde unui mesaj si AM nu-l posteaza fiindca nu este pe linie, chiar daca limbajul este corect si civilizat.
Nu sunt anti-crestin, sunt impotriva oricarei dictaturi, si prin ceea ce spuneti si cereti, in numele moralei crestine, seamana a dictatura. Sper sa nu ajungeti niciodata sa aveti legea de partea dumneavoastra, sa impuneti invatamantul religios obligatoriu, sa spalati creierele copiilor inca din gradinita cu rugaciuni, satan si imparatia cerurilor. Detesc fanatismul de orice fel. Nu mi-ar place sa traiesc sub legi impuse de fanatici religiosi.
Alter Media se va transforma in amvon. Exista cateva persoane care au ceva de spus, care gandesc liber, care scriu bine, in rest aceiasi puri si imaculati cetateni romani crestini ortodocsi, cu aceleasi si aceleasi sfaturi si indrumari, aceleasi acuzatii impotriva ateilor rai, inculti si anti-crestini, va bateti cu pumnul in piept cat sunteti de buni, de morali, de iubitori. Si imi vorbiti mie de saracie de idei!
Fiti linistit, nu voi mai posta la AM, veti putea dialoga toti credinciosii la unison. Probabil treptat se vor retrage si altii care au ceva interesant de spus.
Exista cafenele virtuale unde se poate discuta civilizat orice tema, inclusiv religia.
16 Jericho // Feb 26, 2007 at 11:39 am
@Petre & co.
Omul tb. sa aiba o autoritate in viata care sa-l ingradeasca de la anumite comportamente care i-ar putea afecta pe ceilalti, in cazul Bisericii aceasta autoritate este Dumnezeu. Nu putem face chiar asa, tot ceea ce vrem, fara a fi constienti de efectul vorbelor si faptelor noastre asupra altora. Spre exemplu, cunosc cazul unui ateu care cand era mic era credincios, mergea la Biserica, dar odata l-a auzit pe tatal sau impreuna cu niste prieteni bagatelizand credinta in Dumnezeu, si astfel a devenit indiferent religios, suferind in urma cuvintelor tatalui sau. Alt exemplu ar fi al meu propriu: frate’meu asculta in camera lui tot felul de muzica, care nu-mi place deloc, ma deranjeaza, dar sunt obligat s-o suport. Desigur, daca-i spun ceva, arareori il intereseaza. Si exemplele ar putea continua.
Voi obiectati ca se preda religia in scoli si ca in salile de clasa se afla icoane ortodoxe. Bun, voi cereti toate acestea sa fie interzise, dar v-ati gandit oare ce impact ar avea asupra copiilor crestini? Cum ei isi petrec o buna parte a timpului la scoala, vor fi indoctrinati in spirit ateist, sau oricum, vor fi invatati ca religia e o chestie derizorie, ce nu-si are locul in scoala; scoala tb. sa-l invete pe copil orice, numai despre Dumnezeu nu. Parintii copilului pierd instantaneu din autoritatea asupra acestuia, astfel ca nu e de mirare daca multi copii crestini se vor intoarce impotriva valorilor parintilor lor, tot sub presiunea grupului, caci omul este o fiinta sociabila si nu poate indura singuratatea. La polul opus, religia fiind optionala si icoanele fiind in scoli din vointa copiilor (caci, cel putin la mine in liceu, acestea au fost achizitionate din banii stransi de elevi, cu consimtamantul lor) nu il afecteaza in ce stiu eu ce masura pe vreun ateu, ci mai mult il “deranjeaza”. Din moment ce ateul neaga existenta lui Dumnezeu, ma indoiesc ca la vederea unei icoane ar deveni credincios, si oricum, daca Dumnezeu nu exista, precum spune el, cu ce il afecteaza o icoana ortodoxa si cei care se inchina la ea? Asta este, conform doctrinei sale, acestia sunt prosti, nescoliti, iar icoana este imaginea unui Dumnezeu Caruia Ii tagaduieste existenta. Deci in mod normal, aceste fapte ar tb. sa devina pt. ateu cel mult prilej de bagatelizare al credintei, de luare in ras al credinciosilor. Ori va este frica de Dumnezeu? Pesemne ca din aceea incercati din rasputeri sa-L sigilati in biserica si sa-I negati dreptul asupra Creatiei Sale.
“va bateti cu pumnul in piept cat sunteti de buni, de morali, de iubitori. ” Eu unul n-am facut-o, si nici ceilalti credinciosi care posteaza aici. De ce treci la atacuri directe, ai ramas fara idei? Pur si simplu, ti-am prezentat parerile noastre legate de tema dezbatuta. Daca ele nu coincid cu parerea ta, nu-i nimic, vorba lui Kant, cati oameni, atatea lumi (in sensul de idei).
Cat despre faptul cu dictatura, eu visez la o lume teocratica, dar care stiu ca nu va mai putea exista niciodata, deci n-are rost sa ma chinui s-o realizez pe Pamant. O lume guvernata de Dumnezeu… In sfarsit, recunosc ca noi credinciosii tindem mai mult spre “dictatura”, dar nu din formele experimentate pana acum; ci spun despre “dictatura” lui Dumnezeu, adica toti sa faca ceea ce vrea El, nu vointa lor proprie.
“Nu sunt anti-crestin, sunt impotriva oricarei dictaturi, si prin ceea ce spuneti si cereti, in numele moralei crestine, seamana a dictatura.” Corect, este vb. de dictatura spiritului asupra trupului. Tb. sa-ti tiranizezi trupul pt. ca acesta sa nu-ti tiranizeze sufletul, in termeni ortodocsi, tb. sa te infranezi.
Am o idee: hai sa nu mai polemizam atata in viitoarele comentarii, ne expunem parerile pur si simplu, atata tot, fara atacuri la persoana. Caci voi sunteti pururi adversari de neimpacat ai gandirii noastre si viceversa, deci nu-si are rostul dezbaterea nesfarsita. Am sa fac eu primul pas, incercand ca pe viitor sa nu mai polemizez cu voi atata, sa-mi expun doar parerea independent de voi.
Cer scuze Alter Media pt. lungul comentariu.
17 Daria // Feb 26, 2007 at 1:57 pm
Între iconoclasmul din primul mileniu crestin si ceea ce se intampla astazi este o diferenta structurala. Iconoclastii bizantini, asa cum erau ei eretici si zevzeci, erau totusi crestini. Nu stim cati dintre ei s-au pocait si s-au intors la dreapta credinta dupa Sinodul VII Ecumenic -triumful Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor pe care l-am sarbatorit iată, ieri- numai Dumnezeu stie.
Amărâtul ăsta de Moise însă, şi cei din spatele lui nu sunt iconoclasti, nici eretici, nici macar atei. In mod normal un ateu n-ar trebui sa fie deranjat de un simbol religios pentru ca este reprezentarea a ceva ce nu exista pentru el.
Ei sunt anticrestini, anti Hristos, anti Dumnezeu. N-au ei treaba cu libertatea de constiinta si alte alea, ei au ce au cu Dumnezeu si Chipul Său din icoana pe care nu-L pot suferi. Asta-i problema lor.
Spunea cineva ca in vremurile din urma oamenii vor ajunge atat de stricati incat nu vor mai suferi nici macar chipul sfinteniei. Icoanele ii zgandare pe anticrestini pentru ca subconstientul lor este mustrat, situatie “inacceptabila”.Nu trebuie să îndrăznească nimeni, nicidecum,în nici un fel,prin nici un fel de imagine sa mesaj sa le amintească de moarte şi de vreo eventuală judecată divină.
Amârâţii !!
18 Fight4Jesus // Mar 2, 2007 at 4:40 pm
Pentru ce nu mi s-a publicat nici un comment? Sau voi publicati pe site-ul asta numai ce e in conformitate cu mintile voastre eretice, anisemite si bolnave? Am avut ceva de spus, dar normal ca voi nu ascultati!
Site infect din toate punctele de vedere!
Ce ziceti de atitudinea mea?
19 altermedia_ro // Mar 2, 2007 at 6:45 pm
fight4jesus, nu ti s-au publicat comentariile pentru ca nu erau comentarii, ci injurii si insulte, atacuri la persoana.
cu ’scursuri’ sa te adresezi parintilor tai daca ti se accepta, noi nu acceptam asa ceva.
se vede treaba ca ori nu ai binevoit sa citesti conditiile de utilizare, ori nu dai doi bani pe ele.
le gasesti aici: http://ro.altermedia.info/index.php?p=3381
ori inveti sa respecti regulile, ori gaseste-ti altceva de facut. acest loc este proprietatea noastra iar huliganii nu sunt bineveniti, chiar daca sunt ‘luptatori pentru Iisus’.
e pentru prima si ultima oara cand ti s-au oferit explicatii.
20 Fight4Jesus // Mar 3, 2007 at 11:03 am
BUN… Recunosc faptul ca primul comentariu a avut cuvinte jignitoare si imi cer iertare pentru ca Numele Lui Hristos nu ar trebui asociat cu asemenea cuvinte… Dar:
1. Nu vad de ce a trebuit sa ii includeti pe parintii mei aici. Daca aveti o problema o aveti cu mine NU cu ei! Eu cand v-am spus scursuri nu m-am referit la parintii vostri ci la VOI, asa ca puteati foarte bine sa-mi ziceti MIE cum doreati. V-ati aratat josnici! Dar Domnul vede si El rasplateste!
2. Comentariul al doilea referitor la articolul cu icoanele chiar nu continea asemenea expresii dar tot nu l-ati publicat. La acela chiar asteptam comentarii si argumente!
3. Va considerati jurnalisti? Ei bine jurnalismul e OBIECTIV! Adica un jurnalist prezinta adevarul fara puncte personale de vedere si lasa ca fiecare cititor in parte sa reactioneze. Ce faceti voi prin articolele de pe site-ul asta se numeste instigare la ura si la antisemitism.
Ca sa inchei as dori sa citez niste versete din Sfanta Scriptura! Si pe acestea le veti cenzura?
“Dar Domnul este cu mine ca un viteaz puternic; de aceea prigonitorii mei se vor poticni si nu vor birui. Se vor umple de rusine ca n-au lucrat cu chibzuinta: de o vesnica rusine, care nu se va uita!
Si acum, Doamne, Dumnezeul ostirilor, care incerci pe cel neprihanit, care patrunzi rarunchii si inimile, fa-ma sa vad razbunarea Ta impotriva lor! Caci TIE imi incredintez pricina!” Ieremia 20.11-12
Domnul Dumnezeul Lui Israel si al crestinilor sa ia aminte si sa va faca dupa faptele voastre! Sa nu aveti izbanda in nimic din ce veti face si sa va apese cu mana Lui pana va veti pocai de rautatea voastra!
Si El sa va deschida inimile si mintile ca sa vedeti adevarul si sa nu mai fiti dusmanii lui!
Leave a Comment