…dicteaza ce au voie sa manance, sa bea si cu ce se pot imbraca spectatorii la Jocurile Olimpice

Mark Franchetti / The Sunday Times

REUSIND sa se distanteze de inaltele idealuri de toleranta ale Jocurilor Olimpice, organizatorii de la Atena au avertizat spectatorii ca li se poate interzice accesul daca beau, de exemplu, Pepsi, sau mananca produse Burger King.

Regulile stricte urmate la Atena in perioada Jocurilor, stipuleaza ca spectatorilor li se poate refuza accesul la competitii daca sunt in posesia unor gustari sau bauturi fabricate de companii care nu sunt sponsori ale Olimpiadei.

Spectatorii care incearca sa se apere de caldura consumand bauturi racoritoare produse de alte companii decat Coca-Cola erau indrumati sa-si lase bauturile prohibite la intrare sau li se refuza accesul. Primul pe lista produselor interzise era Pepsi, dar chiar si o simpla sticla de apa putea crea probleme.

Fanii erau lasati sa intre in Complexul olimpic daca beau apa Avra, o apa minerala greceasca detinuta de Coca-Cola, care a platit 60 milioane dolari pentru privilegiul de a fi sponsor principal. Oficialii aveau ordine sa nu permita introducerea marcilor rivale, decat daca li se scoate in prelabil eticheta.

Oamenii de ordine controlau de asemenea tricourile, sepcile si gentile cu logo-urile companiilor care nu se aflau intre sponsori. Plasatorii au fost antrenati sa detecteze persoanele care purtau produse ale rivalilor sponsorilor, carora li se putea cere sa-si intoarca tricourile pe dos pentru a nu exista suspiciunea ca vor sa faca reclama la TV.

Aceste reguli au fost emise de organizatorii greci si de Comitetul International Olimpic (CIO) pentru a proteja sponsorii de asa-zisul “marketing de gherila” – o incercare de a-si face reclama in timpul Olimpiadei fara a plati taxele de sponsorizare.

Restrictiile la mancare si bauturi aveau intentia sa asigure ca numai produsele realizate de sponsorii oficiali (McDonald’s si doua firme grecesti) erau consumate pe spatile olimpice.

Au existat de asemenea restrictii si asupra celor care purtau imbracaminte avand texte cu mesaje politice sau religioase.

Aceste interdictii, care au starnit criticile organizatiei Amnesty International, au fost chiar mai dure pentru miile de stewarzi si voluntari ce au lucrat la Atena, care au primit uniforme, dar nu si pantofi. “A trebuit sa venim cu pantofii nostri, si ni s-a spus ca n-avem voie sa purtam incaltaminte sport cu logo-uri evidente ale unor marci care nu sunt sponsori oficiali ca Adidas”, a declarat unul dintre ei.

Sponsorii principali ai Jocurilor au platit in total peste 1 miliard de dolari pentru drepturile exclusive de publicitate, inclusiv pentru folosirea numelui propriu sub simbolurile olimpice. Mai mult, pentru a cumpara bilete la Olimpiada prin cartea de credit, nu se putea folosi decat Visa, care a platit 30 milioane $ pentru exclusivitate.

Celelalte marci puteau sa-si expuna mici embleme daca sponsorizau o echipa nationala sau un anume atlet; dar sponsorii oficiali au transformat unele din cele mai cunoscute figuri ale Olimpiadei in panouri publicitare umblatoare.

Imaginea lui Michael Phelps, americanul care tintea sapte medalii de aur, a aparut chiar pe card-urile Visa. Toti medaliatii americani au trebuit sa poarte echipament Adidas pe podiumul de premiere, conform contractului de sponsorizare semnat de Comitetul Olimpic al Statelor Unite.

Kostas Giannis, un fan grec, a declarat: “Nu vad de ce, dupa ce platitorii de taxe greci au dat atatia bani pentru a gazdui Olimpiada, McDonald’s imi dicteaza ce am voie sa mananc in propriul meu oras.”

Radu Popescu