Am asteptat cu mare nerabdare sa citesc motivarea sentintei in cazul lui Grigore Oprita, judecat pentru ideile sale politice de factura nationalista.

Asteptarile nu mi-au fost inselate. Cele 40 de pagini constituie o lectura captivanta. Argumentatia ruginita, dublata de limbajul de lemn realizeaza pe alocuri un comic involuntar debordant. Un comic care se transforma in tragic la sfirsitul lecturii, cind realizezi ca flotarile logice cu aroma de stejar ale judecatoarei Mirena Dumitrascu jongleaza cu destinul si cu libertatea unui om.

Desprindem din motivarea sentintei ca dl. Oprita ar fi un spirit diabolic, care de zece ani si mai bine, de cind a luat contact cu ideile veninoase ale Miscarii Legionare, nu a incetat sa unelteasca perfide masinarii de propaganda. “Fiind nemulþumit de rezultate a încetat însã activitatea de profesor ºi a ales sã fie student la facultatea de matematicã, putând realiza mai optim (sic) scopul sãu propagandistic”, ne spune doamna Dumitrascu, lovindu-ne si cu pleonasmul de rigoare.

Hotarit lucru, acest individ e periculos (are si barba!), iar reeducarea lui va fi o sarcina anevoioasa pentru organele statului. De acest lucru e constienta si doamna judecatoare cind scrie: “Dupã sãvârºirea infracþiunilor acesta nu a dovedit o înþelegere a rezultatelor activitãþii sale, solicitând achitarea, fiind nevinovat, ceea ce denotã cã recuperarea sa socialã este un proces de lungã duratã.” Recuperati-l, tovarasa, sa se invete minte, sa nu-i mai treaca prin cap sa spuna ca-i nevinovat, mama lui de dusman al poporului…

Trecind la o analiza mai atenta a textului sentintei, doua lucruri m-au pus pe ginduri. Intii, judecind dupa eforturile migaloase si sistematice de racolare a tinerilor la cauza nationalista, pe care i le pune in circa acuzarea, Grigore Oprita ar fi trebuit sa ajunga in zece ani in fruntea unei retele de extremisti fanatici, mai tare decit Al Quaeda. M-as fi asteptat ca tribunalul sa fie luat cu asalt de adepti bine antrenati in “taberele paramilitare” organizate de Oprita. Sau ca inculpatul sa-si fi pierdut in mod misterios urma, profitind de vastele “contacte externe” pe care si le-a faurit. Totusi, in 2004, il gasim pe Grigore Oprita singur, cu beciul plin de carti vechi, semn ca activitatea de distributie a “propagandei veninoase” nu mergea chiar asa de bine cum sustine doamna magistrat.

A doua nedumerire se leaga de afirmatia din sentinta cum ca Oprita ar fi facut propaganda din aceea nationalista sovina extremista xenofoba etc., folosindu-se de numele firmei sale. Acuma, dupa ce am aflat ca Arbeit MF SRL vine de la”Arbeit macht frei” si ca asta scria si pe gardul lagarului de la Auschwitz, parca mi se pare o idee putin macabra sa-ti botezi firma astfel. Insa, doamna judecator, lamuriti-ma si pe mine cum poate fi numele firmei un instrument perfid de propaganda? Am subestimat oare atita timp puterea subliminala a chitantelor si facturilor in raspindirea ideilor politice? Pai atunci vodca Stalinskaya ar fi trebuit de mult scoasa in afara legii, mai ales ca publicul sau tinta este infinit mai vulnerabil la ideile totalitare decit clientii unei firme de traduceri tehnice.

Lasind gluma la o parte, consider ca sentinta in cazul Grigore Oprita este cel mai grav atentat asupra libertatii, din 1989 incoace. Mai grav chiar decit mineriadele sau decit cvasi-monopolul PSD asupra presei. Ni se spune neincetat ca extremismul e in crestere, ca din cauza asta sintem in pericol sa ne deterioram imaginea in fata Europei. Si totusi, nu asta e motivul pentru care Uniunea Europeana a decis “reorientarea” negocierilor cu Romania. Motivul este, surpriza!, chiar deficienta justitiei romanesti, deficienta ilustrata cu prisosinta de comportarea robotilor-magistrati in cazul Oprita. Daca amenintarea totalitarismului in Romania este reala, ea nu vine de la un om care indrazneste sa-si puna gindurile pe hirtie, ci de la o gasca de magistrati corupti si iresponsabili, aserviti unor politicieni la fel de corupti si iresponsabili.

Procesul Oprita continua la Curtea de Apel Brasov. Este sansa altor magistrati, poate mai onesti si mai verticali, sa spele rusinea justitiei romanesti si sa indeparteze, macar partial, spectrul rosu al totalitarismului din salile de judecata romanesti.

Dan Ghita

Toate materialele legate de cazul Grigore Oprita sint disponibile pe site-ul procespolitic.home.ro