Bogdan Mateciuc

Joi, 17 ianuarie 2008, un laborator privat din California a anuntat o realizare stiintificã aparte.

Stemagen, o companie din domeniul biotehnologiei, pretinde cã a reusit sã producã trei embrioni umani clonati. Rezultatele au fost confirmate de un laborator independent, însã au nevoie sã fie reproduse. Totusi, se pare cã pentru prima datã în istorie, cercetãtorii au reusit sã cloneze un embrion uman folosind celule de la un adult.

În mai 2005, cercetãtorul sud-coreean Woo-Suk Hwang si echipa sa anuntau cã au reusit sã cloneze cu succes un embrion uman pentru cercetãri pe celule stem. Totusi, s-a constatat ulterior cã Hwang falsificase intentionat rezultatele cercetãrilor sale. A urmat un scandal în lumea stiintificã, iar Hwang a fost nevoit sã demisioneze.

Embrionii clonati de compania Stemagen au fost obtinuti prin tehnica numitã “transfer nuclear de celule somatice”, aceeasi tehnicã folositã acum mai bine de zece ani pentru oaia Dolly. Cercetãtorii au prelevat ovule de la femei, au îndepãrtat materialul genetic si apoi au introdus ADN provenit din celule obtinute din pielea unui bãrbat adult. Procedura a reusit, însã ovulele au fost distruse când au ajuns la vârsta de 5-10 zile. Potrivit dr. Samuel Wood, director executiv la Stemagen, dacã embionii clonati ar fi fost implantati în uterul unei femei, ei ar fi continuat sã se dezvolte. Totusi, dr. Wood a declarat cã compania sa nu este interesatã de clonarea reproductivã umanã, ci doar de a crea metode pentru clonarea în scopuri terapeutice.

Multi cercetãtori, asemenea doctorului Wood, cred cã clonarea în scopuri terapeutice ar putea fi folositã pentru crearea de embrioni umani din care sã se extragã celule stem. Aceste celule ar putea fi folosite apoi în tratamente medicale, întrucât ele contin exact acelasi material genetic ca si pacientul. Totusi, clonarea reproductivã este scumpã si foarte ineficientã – ca sã nu mai mentionãm si aspectele etice. Practic, este nevoie de sute de încercãri pentru a produce o singurã clonã viabilã. Mai mult, natura complexã a clonãrii implicã o experientã tehnicã foarte avansatã, iar costul unei asemenea proceduri este ridicat – prea mare pentru majoritatea pacientilor.

Celulele stem

Celulele stem au capacitatea remarcabila de a se dezvolta în multe tipuri diferite de celule. Atunci când se divide o celulã stem, fiecare celulã nouã are posibilitatea fie sã rãmânã o celulã stem, fie sã devinã o celulã de un alt tip, cu o functie mai specializatã, cum ar fi o celulã muscularã, o celulã sanguinã rosie sau o celulã cerebralã. De aceea celulele stem sunt deseori mentionate ca “celule master” ale corpului uman. Si tot din acest motiv ele pot fi folosite pentru repararea unor tesuturi distruse sau pentru tratarea unor boli.

Existã douã tipuri principale de celule stem: celule stem embrionice si celule stem adult. Cele embrionice se extrag din ovule umane fecundate (viatã umanã în fazã timpurie). Atunci când sunt recoltate, embrionul este distrus, ceea ce pune o multime de probleme de ordin moral. Pe de altã parte, celulele stem adult pot fi obtinute fãrã probleme din diferite zone ale corpului uman, cum ar fi tesutul adipos, din sânge sau din mãduva osoasã. Sâmbãtã, 26 ianuarie, într-o emisiunea radiofonicã pe postul national, o doctoritã le îndemna pe viitoarele mame sã le solicite doctorilor din sala de nastere sã recolteze celule stem din cordonul ombilical al viitorului copil, care sã fie conservate pentru tratarea în viitor al unor eventuale afectiuni ale acestuia.

Multi cercetãtori cred cã cercetarea pe celule stem embrionice va conduce la tratamente reusite pentru majoritatea bolilor degenerative, însã cercetãtorii mai au de învãtat cum sã controleze si sã lucreze cu acest tip de celule. De fapt, în cercetãrile de laborator pe cobai, celulele stem embrionice fie au generat tumori, fie au fost respinse de gazdã. De aceea, cercetãtorii privesc cãtre clonarea în scopuri terapeutice ca la o sursã de celule stem compatibile.

Bani bine cheltuiti?

Adevãrul despre celulele stem embrionice este foarte diferit de ceea ce trâmbiteazã presa. În întreaga lume, s-au investit miliarde de dolari în cercetarea pe celule stem embrionice, însã acestea nu au ajuns la nici un pacient. Dupã 20 de ani de cercetãri, nu existã nici un tratament aprobat sau teste pe om cu celule stem embrionice. Mai mult, cercetãtorii cred cã va fi nevoie de încã 20 de ani pânã când celule estem embrionice sã poatã fi folosite pentru tratarea unor boli – dacã se va ajunge vreodatã pânã acolo.

În timp ce potentialul celulelor stem embrionice rãmâne unul potential, tratamentele cu celule stem adult sunt deja folosite pentru tratarea multor boli. Folosirea acestor celule în cercetare si terapie nu implicã aspecte etice ca în cazul celulelor embrionice, întrucât prelevarea de celule adult nu conduce la distrugerea nici unui embrion. De asemenea, celulele stem adult nu prezintã aproape nici un pericol medical pentru pacient, întrucât acestea provin din propriul organism si deci nu existã riscuri de tumori sau respingere a transplantului. Printre cele mai avansate rezultate ale terapiei cu celule stem adult snt tratamentele pentru diferite tipuri de cancer, leucemie,artritã, anemie, afectiuni hepatice si cardiovasculare, accidente ale coloanei vertebrale si chiar degenerare macularã (una dintre principalele cauze ale orbirii).

Celulele stem adult permit literalmente schiopilor sã umble si orbilor sã vadã, în timp ce celulele stem embrionice nu au vindecat încã nici o boalã. În ciuda acestui fapt, promotorii clonãrii si ai cercetãrii pe astfel de celule, fie ei din rândul presei, al publicului sau al comunitãtii stiintifice, rãmân hotãrâti. Se pare cã lupta privind cercetarea pe celule stem devine tot mai mult o chestiune de politicã si prejudecãti, decât o chestiune de realitate stiintificã.