Stefan Bocioaca*

DORINTA DE “rentabilizare” a firmelor transgresind frontierele nationale, fluxul de capital circulind liber acolo unde apare ocazia momentului, s-au soldat cu reconfigurari demografice, miscari migratorii interne si externe, regionale sau transcontinentale. Vechi si noi inegalitati intre periferie si centru, provoaca deplasari de populatii pe toata planeta, fara a tine seama de geografie, legi si regulamente. Dar daca unii pleaca in cautarea unor venituri mai mari, altii spera sa cistige atit cit sa se hraneasca. Indiferent de scop, tinta ramine aceeasi: tarile bogate sau aflate in crestere economica. Globalizarea a dat semnalul noilor migratii, ale caror efecte asupra societatilor umane nu intirzie sa apara: dezechilibre, tensiuni, polarizari, de multe ori nementionate in mass-media, decit atunci cind ele se transforma in dezastre. Dar marile efecte ale neo-migratiilor de astazi ramin sa fie evaluate de generatiile care vor veni, dupa ce fenomenele de tranzitie vor face locul unor situatii relativ stabile, atit demografic cit si social.

Sporirea numarului de imigranti duce la crestere economica si nu la accentuarea somajului, se arata intr-un raport competent, care contrazice astfel temerile si prejudecatile raspandite in randul opiniei publice in legatura cu acest subiect, relateaza Financial Times (citat de Curierul National, 16 mai 2005).

Dar, care este pretul cresterii economice? Ce efecte sociale, culturale, politice are sporirea numarului de imigranti asupra lor, a societatii din care provin si asupra aceleia in care au ajuns sa traiasca. Si, dincolo de bunastarea relativa, care sint efectele multi-culturalismului asupra natiunilor si comunitatilor?

Cifrele nu pot raspunde la aceste intrebari, ele insa ofera o imagine, nu atit de profunda desigur, a amplitudinii fenomenului migrator de astazi si a impactului sau asupra indivizilor si a societatii. Textul care urmeaza nu isi propune decit un survol sumar al unui fenomen social complex, sau mai curind, o trecere in revista a unor evenimente recente pe tema imigratiei, urmind a fi actualizat pe masura ce apar noi desfasurari.

Pentru firmele din tarile de destinatie, imigratia inseamna salarii mici si profituri mai mari; pentru imigranti, un loc de munca; pentru familiile lor ramase in tara de origine, un venit suplimentar, daca nu chiar unicul sprijin financiar, iar pentru statele de origine a migrantilor, intrari de valuta straina.. Pe e alta parte, migratia ilegala aduce profituri de 10-15 miliarde de dolari organizatiilor de traficanti, asa cum arata un raport al ONU. Aproape jumatate din acesta suma este estimata a proveni din tranzitul ilegal spre Europa a aproape 500.000 de persoane, anual!

Dupa date ale ONU, in 2002, 88 de miliarde de dolari au fost trimisi de imigranti spre tarile lor de provenienta aflate in curs de dezvoltare, cu 50% mai mult decit ajutorul primit de aceste tari pentru dezvoltare. Daca in 1990 numarul de imigranti pe glob era estimat la 120 de milioane, in 2000 el era de 150-180 milioane.

Migratia din motive economice a devenit o componenta a fluxurilor umane care au cuprins nu doar Europa si America, dar si tari sau zone din Asia si Orientul Mijlociu, iar impactul ei social, cultural si chiar politic asupra societatilor gazda a capatat recent o noua dimensiune, din pacate, tragica, aceea a securitatii nationale.

Profesorul universitar american Herman E. Daly se intreba cu ingrijorare:

“In fata unei imigratii nelimitate, cum ar putea o tara sa-si mentina un salariu minim pe economie, programe sociale, asistenta medicala si un sistem de invatamint public? Cum ar putea o tara sa-si pedepseasca delincventii si evazionistii fiscali, daca cetatenii sai ar fi liberi sa emigreze? Intr-adevar, cineva s-ar putea intreba daca nu cumva ar fi mai ieftin pentru o tara sa incurajeze emigratia saracilor, bolnavilor, criminalilor decit sa finanteze programe sociale? (Fidel Castro a aplicat aceasta idee cind a deschis usile inchisorilor in 1980. Fostii puscariasi au fost incurajati sa emigreze in SUA(…)”

SUA, un “cazan” al natiunilor, din ce in ce mai aglomerat

Pentru SUA, Mexicul este un furnizor constant de imigranti ilegali. Unul din 11 mexicani traieste in SUA, majoritatea ajungind acolo ilegal. Numarul lor a depasit 10 milioane, iar cei care infrunta riscurile trecerii frontierei nu se descurajeaza in ciuda vigilentelor patrule cetatenesti si de graniceri, care supravegheaza frontiera cu Mexicul 24 de ore din 24.

Miscarea cetataneasca numita “Minuteman Project” [vezi articol anterior "Minuteman isi iau soarta in maini", nota AM]are filiale in 18 state americane, si a inspirat alte 40 de organizatii asemanatoare care se ocupa cu detectarea si denuntarea imigrantilor ilegali, in special cei hispanici.

Majoritatea imigrantilor ilegali nu au nici o educatie sau calificare, ingrosind considerabil numarul saracilor, copiii nascuti din aceste familii nu au acces oficial la servicii medicale si scoli. Cei fara documente muncesc pe salarii mici, fara asigurari si in conditii dificile.

In Mexic, toate partidele politice sint favorabile emigratiei catre SUA, televiziunea prezinta deseori reportaje despre cazuri de maltratare a imigrantilor ilegali capturati la granita, iar legile americane referitoare la imigratie sint discutate pe larg in presa. Presedintele mexican Vincente Fox este supus in parlament tirurilor partidelor din opozitie care il acuza de imobilism pentru a-i convinge pe americani sa deschida granitele.

Nu sint putini nici mexicanii care isi doresc o “recucerire” a Americii, printre ei, cunoscutul scriitor Carlos Fuentes care mentiona intr-un articol o eventuala “recucerire linistita”, prin raspindirea cit mai larga a limbii spaniole pe teritoriul SUA.

Un studiu publicat in iulie 2005 de o organizatie specializata in problemele imigratiei din SUA (Center for Immigration Studies), arata ca numarul copiilor nascuti din parinti imigranti (legali sai ilegali) este in continua crestere. In 2002, 23% din noi nascuti apartineau acestei categorii, depasind chiar si nivelele epocilor de intensa emigratie spre SUA. In acelasi timp, diversitatea etnica a imigrantilor s-a redus, astfel 45% din noii nascuti, provenind din Mexic. Asimilarea acestor noi imigranti va reprezenta in viitor o sarcina grea pentru guvernul si societatea americana daca tendinta se mentine.

Exista insa semne ca aceasta eventualitate se poate transforma in certitudine, odata cu cu semnarea de catre SUA a Acordului de Liber Schimb al Americii Centrale (CAFTA). Acesta stipuleaza printre altele, dreptul cetatenilor din America Centrala de a lucra in SUA, o prevedere deja contestata de opozantii acordului, care prevad o invazie de mina de lucru ieftina, si de noi imigranti. Pentru Oscar Arias, fost presedinte in Costa Rica, care se arata optimist intr-un articol recent publicat in Washington Times, acordul va reduce insa fluxurile de imigranti ilegali spre SUA, datorita imbunatatirii situatiei economice a tarilor Americii Centrale ca urmare a eliminarii barierelor vamale.

Vom trai si vom vedea cine a avut dreptate.

Pe de alta parte, un studiu efectuat in 2004 de Center for Immigration Studies, intrarea masiva a emigrantilor in SUA a dus la cresterea somajului in rindul americanilor, mai ales in domenii in care noii sositi, in majoritate mexicani, se multumesc cu salarii mult mai mici decit ale localnicilor.

Nu doar mexicanii iau cu asalt SUA, dar si imigrantii din Orientul Mijlociu. Ei reprezinta o populatie in general educata, 50% din ei fiind absolventi de facultate, avind venituri in general ridicate, iar influenta lor in politica, si-a facut deja simtita prezenta in unele circumscriptiil electorale, in special in materie de politica externa. Nici India nu se lasa mai prejos, politicienii indieni nu rateaza ocazia de a face presiuni asupra guvernului american pentru a-si deschide granitele imigrantilor indieni.

Dezbaterea este insa foarte aprinsa in toate taberele. Un lobby de senatori mexicani sustine o propunere a senatorilor americani John McCain si Edward Kennedy, de a se vota o lege care ar legaliza muncitorii mexicani ilegali din SUA, stabilindu-se in acelasi timp limite la acordarea permiselor de munca. Aceasta lege ar permite celor legalizati sa ceara rezidenta permanenta dupa sase ani si dupa plata unor amenzi, taxe, si prezentarea unui cazier curat.

Daca proiectul de lege propus in iulie 2005 de doi senatori republicani va fi votat de Congresul american, imigrantii ilegali din SUA vor fi obligati sa paraseasca tara. Legea va obliga pe toti salariatii sa detina un buletin de identitate, va asigura angajarea a 10.000 de inspectori de frontiera si va furniza o finantare generoasa a sistemelor de securitate la granita cu Mexicul.

Ponderea imigrantilor in societatile in care se stabilesc, va pune in viitor probleme guvernelor acestora in domeniul planificarii politicii externe, in special cea care afecteaza tarile din care provine diaspora.

Desi multi specialisti cred ca imigrantii nu influenteza major politica externa a statului unde se stabilesc, profesorul universitar american Tony Smith publica in 2001, o carte cu titlul Foreign Attachments: The Power of Ethnic Groups in the Making of American Foreign Policy, in care ajungea la concluzia ca influenta etnica in politica externa a SUA este reala, mai ales in Partidul Democrat, iar aceasta influenta este negativa ducind la ipocrizie si incoerenta in politica externa americana in materie de vinzari de arme, ajutor economic, embargouri, etc.

Europa se trezeste la realitate. Ce va urma insa?

In Europa, problema sensibila a imigratiei pare sa se afle din ce in ce mai des pe agendele politicienilor. La o recenta intrunire de la Bruxelles, ministrul de externe al Maltei a cerut ajutorul celorlalte tari membre ale UE pentru a controla imigratia ilegala de pe insula. Malta este tara cu densitatea cea mai mare din Europa, 1200 persoane/kilometru patrat iar numarul crescind de imigranti ilegali da mari batai de cap guvernului maltez.

Chiar si in Cehia, chestiunea imigratiei a declansat discutii aprinse printre politicieni, dupa remarcile inflamante ale presedintelui Vaclav Klaus, despre pericolul pe care “multiculturalismul artificial” si “migratia de masa” il reprezinta pentru securitatea Europei.

Atentatele teroriste care au avut deja loc in Europa, au accelerat reuniunile pe tema migratiei ilegale. Spania si Franta au semnat recent un acord bilateral de cooperare care cuprinde masuri comune de repatriere a imigrantilor ilegali. Spania oferise anul acesta o amnistie celor fara documente legale, alarmind guvernele Europei de vest care vedeau in acest act de clementa o incurajare a imigratiei ilegale.

Dupa cum anunta BBC pe 6 iulie, deja Marea Britanie, Franta, Italia, Spania si Germania hotarisera sa coopereze intens pentru combaterea migratiei ilegale in special cea provenind dinspre Africa.

In Anglia, mai ales dupa atentatele din iulie, politica “prea liberala” in materie de imigratie, este pusa sub lupa de mass media si politicieni, incercind fiecare dupa convingerile sale, sa patrunda legatura dintre terorism si imigratie. De fapt semne de nemultumire la adresa imigrantilor aparusera in societatea engleza, un sondaj BBC/ICM in mai 2002 scotea in evidenta ca 47% dintre britanici considera ca tara lor a fost afectata negativ de imigratie in ultimii 50 de ani.

Pentru profesorul de teologie Michael McMullen, islamismul radical a patruns in Anglia in anii 1960, cind guvernul a permis migratia in masa pentru a-si asigura mina de lucru ieftina. Un ziarist american se intreba intr-un editorial din ziarul new yorkez Newsday, daca SUA va invata din greseala britanicilor, al caror “dezastruos experiment social” a transformat Londra in…”Londonistan”.

Guvernul britanic se pregateste sa ia masuri mai severe impotriva strainilor de pe teritoriul sau. Chiar cei care vor primi azil politic nu vor mai avea dreptul sa ramina indefinit in Anglia, situatia lor fiind revizuita periodic in timp ce noi reglementari restrictive vor fi introduse in privinta permiselor de munca temporara. Se precede de asemenea instituirea unui punctaj la admiterea selectiva de imigranti similar celui canadian sau australian.

Numarul de 23 de milioane de musulmani din UE , care reprezinta aproximativ 5% din populatie, avind o rata a fertilitatii de trei ori mai mare decit a europenilor, se va dubla in 2015, dupa unele prognoze. Mai mult, populatia musulmana va ajunge majoritara in Franta in 2050, si chiar in Europa, dupa cum scria in data de 17 iulie ziarul The Boston Globe, citind alte previziuni.

Totusi, validitatea cifrelor ramine controversata. Un recensamint efectuat in 2004 de Institutul national de studii demografice (INED) din Franta, contrazicea statisticile alarmante despre cresterea natalitatii popoarelor islamice din Franta. In el se mentiona ca, de-alungul anilor, natalitatea acestora tinde sa se apropie de aceea a localnicilor. La rindul sau, acest raport este contrazis de date provenind de la Institutul de statistica al Frantei, care demonstreaza ca, dimpotriva, femeile provenind din Magreb, Africa si Turcia, odata ajunse in Franta tind sa aiba mai multi copii decit in tara de origine!

Franta este insa si o destinatie preferata a imigrantilor ilegali chinezi care, dupa un articol aparut in Le Monde din 22 iunie 2005, ar reprezenta intre 12% si 15% din migratia clandestina din Franta. Pentru acestia, Franta este doar rampa de lansare spre Canada si SUA, sau este tara unde vor fi folositi de retelele franceze de munca la negru din domeniul textilelor si marochinariei.

Intentia ministrului de interne francez Nicolas Sarkozy de a introduce cote de imigrare pe baza de indeplinirea unor criterii, s-ar putea materializa intr-o lege care ar slabi doar partial presiunea imigratiei ilegale. Pe de alta parte, stabilirea unor criterii de admisibilitate nu este simpla, opozanti ai unei astfel de proceduri, acuzind guvernul de discriminare deghizata, in timp ce unele tari din Africa se tem ca, in acest fel, Franta ar atrage sistematic cetatenii lor cu educatie superioara. Nici Partidul Comunist Francez nu este favorabil unei asemenea politici de selectie care, dupa cum scria ziarul L’Humanité, ar umple buzunarele patronilor in cautare de mina de lucru ieftina, care si asa folosesc munca la negru a imigrantilor.

Italia, se afla pe linia intii a intrarii de imigranti ilegali. Doar in ziua de 18 iulie, 800 de calatori clandestini incercau sa patrunda pe continent sosind pe mare din Africa de Nord. Tragediile nu lipsesc. Pe 20 iunie 2002, o ambarcatiune in care se aflau 250 de persoane, naufragiaza. Rezultatul: 200 de morti. Asemenea evenimente au loc frecvent, iar guvernul italian este deseori acuzat de organizatiile umanitare de brutalitati la adresa refugiatilor clandestini.

Politia are insa nevoie de timp pentru a rezolva cazurile de trafic ilegal. Anul trecut, o retea de imigratie clandestina chinezeasca fusese dezmembrata de politia italiana dupa doi ani de anchete! Prea tirziu insa, deja 5000 de chinezi au reusit sa patrunda ilegal in Europa prin intermediul acestei organizatii.

O idee sprijinita de Italia, si de Organizatia Internationala pentru Migratii, de a stabili tabere de tranzit pentru imigranti clandestini in Cipru si Malta, a fost data uitarii, la opozitia Frantei.

In Austria parlamentul va vota in curind o lege care va permite politiei sa detina azilantii si imigrantii ilegali pe timpul cit cererile lor sint studiate de autoritati, o incercare de a stavili numarul mare de delicte comise de straini.

In acelasi timp, legea prevede accelerarea cercetarii dosarelor de cerere de azil. 64% din cei detinuti pentru trafic de droguri anul trecut erau persoane aflate ilegal pe teritoriul Austriei, in timp ce 45% din puscariasi proveneau din rindul strainilor, al caror numar creste in ritm sustinut: 4000 de azilanti provenind din Nigeria, Cecenia si Afganistan sosisera in Austria doar in luna iunie 2005.

In foarte liberala Olanda, asasinarea regizorului Theo van Gogh, de catre un tinar nascut in Olanda din parinti marocani, care il acuza pe acesta de insulte la adresa Islamului, a alimentat discutiile si controversele despre loialitatea imigrantilor fata de patria adoptiva. Atitudinea lui Van Gogh nu era insa straina de ceea ce gindeste o anumita parte a populatiei. Conform unui sondaj publicat de revista Nieuwe Revu in februarie 2002, 46% dintre olandezii intre 18 si 30 de ani nu sint de acord cu primirea musulmanilor in Olanda.

O atitudine inca si mai radicala la adresa musulmanilor se constata in Europa de Nord. Un sondaj publicat de Wall Street Journal in decembrie 2004 arata ca 75% din suedezi, 72% din olandezi, 67% din danezi si 61% din germani se arata reticenti la prezenta acestora pe batrinul continent.

Pe fondul acestor nemultumiri, integrarea imigrantilor in Europa, in special a celor musulmani, este si mai mult pusa sub semnul intrebarii. Eventualitatea intrarii Turciei in UE, contribuie si mai mult la cresterea animozitatilor, transformate pe alocuri in tensiuni si rabufniri de violenta. Tranzitia Europei de la o societate nationala la una din ce in ce mai multiculturala, provoaca frisoane in rindul cetatenilor ei, care vad numarul crescind al strainilor, ca o amenintare la adresa culturii si identitatii nationale. Atentatele teroriste si intoleranta unor clerici islamici din Franta si Anglia la adresa societatii occidentale, au intensificat clivajele, prejudecatile si discriminarile, mai mult sau mai putin voalate.

Printre “victimile” disputelor se afla si cunoscuta ziarista italiana Oriana Fallaci care a primit amenintari cu moartea dupa publicarea in 2001 a unei carti in care facea un rechizitoriu Islamului.

Inca nu se poate vorbi de un butoi cu pulbere al multiculturalismului de tip european, dar in lipsa unor solutii politice, economice, sociale, pe termen lung, scinteile pot declansa explozii locale usor de propagat intr-un spatiu comun al tensiunilor. Iar cum intr-o lume atinsa de globalizare, conflictele locale sau regionale se resimt la nivel planetar, perturbarile introduse de imigratie intr-o tara, au toate sansele sa creeze periculoase reactii in lant.

* Stefan Bocioaca, roman stabilit in America de Nord, este editorul si realizatorul www.globalizarea.com, cea mai completa resursa de informare in limba romana de pe web asupra problematicii mondializarii