Rivarol, no.2680 din 30 iulie 2004

LA SFARSITUL anului trecut, senatorul UMP Bernard Saugey a depus un proiect de lege care vizeaza interzicerea contestarii tuturor genocidurilor si crimelor impotriva umanitatii.

Saugey afirma ca „referinta la articolul 6 al statutului Tribunalului militar international de la Nurenberg, anexat la acordul de la Londra din 8 august 1945 apare ca anacronic si limitativ in conditiile in care dreptul intern francez contine, mai nou, definitiile crimelor contra umanitatii”. In plus, „articolul 48-2 al legii din 29 iulie 1881 (Legea Libertatii presei - n. AM) modificata in 1990, permite numai asociatiilor ale caror statute prevad apararea intereselor morale si protejarea onoarei membrilor Rezistentei si a deportatilor, sa se constituie in parte civila pentru infractiunile de contestare a crimelor contra umanitatii si de apologie a crimelor de razboi si a crimelor impotriva umanitatii.

In aceste conditii, initiativa parlamentarului francez risca sa stirneasca valuri. Fie legislativul va accepta aceast proiect de lege si isi va asuma riscul de „a banaliza holocaustul (Shoah)” (prin recunoasterea celorlalte genociduri ale istoriei, cum ar fi cel genocidul poporului armean comis de Turcia - n. AM), fie il va respinge (ipoteza cea mai probabila) si va demonstra, intr-o maniera spectaculoasa, ca unele victime, reale sau presupuse, sunt mai importante decat altele. Altfel spus, ca traim mai mult ca oricand sub dominatia iudeocentrismului.

Madalin Onu