Anularea actului care garanta locuri pentru minoritatile etnice in Parlamentul de la Podgorica a provocat dispute aprige in Muntenegru, micul stat fost iugoslav ce si-a cistigat recent independenta. Un comentariu publicat de Reteaua Balcanica de Investigatii Media (www.birn.eu.com)

Liderii minoritatilor etnice acuza guvernul din Muntenegru de tradare, dupa ce instanta a abrogat o lege care garanta un numar fix de locuri in parlament pentru partidele minoritatilor. Decizia Curtii Constitutionale, ce se refera la doua articole ale Actului Drepturilor Minoritatilor adoptat recent, va avea efect imediat asupra alegerilor, stabilite pentru data de 10 septembrie, reducind numarul de locuri pe care partidele minoritatilor etnice se asteapta sa le obtina.

Liderii minoritatilor s-au unit impotriva premierului Milo Djukanovic, lider al Partidului Democrat al Socialistilor (DPS), acuzindu-l de reacredinta, pe motiv ca formatiunea sa a influentat, fara indoiala, decizia Curtii. Acestia au declarat ca nu ar fi sustinut referendumul pentru independenta de pe 21 mai fara garantiile pe care credeau ca le-au obtinut prin intermediul acestui act.

Guvernul a adoptat Actul Drepturilor Minoritatilor cu doar zece zile inaintea alegerilor pe marginea independentei. Reprezentantii bosniaci au conditionat sustinerea cauzei independentei de adoptarea acestei legi.

Curtea Constitutionala a abrogat insa aceasta lege, pe motiv ca incalca principiul egalitatii intre cetateni, asa cum se prevede in constitutie. Potrivit actului, partidele minoritatilor ar fi avut nevoie de mai putini alegatori decit celelalte partide pentru a desemna reprezentanti in parlament.

Actul acorda un loc in parlament grupurilor minoritare ce reprezentau 1 – 5 procente din populatie, alocind, de asemenea, trei locuri grupurilor etnice care depaseau 5% din populatie. Legea avea o importanta politica deosebita in Muntenegru, care este o societate multi-etnica, in care niciun grup nu detine majoritate absoluta.

Potrivit recensamintului din anul 2003, etnicii muntenegreni reprezinta 43% din populatie, sirbii 32%, bosniacii aproximativ 8%, albanezii 5%, musulmanii 4%, iar croatii 1%.

Voturile minoritatilor etnice au avut o importanta cruciala in demersul lui Djukanovic de a cistiga referendumul pentru independenta, in ciuda opozitiei majoritatii sirbilor si a unor muntenegreni.

Acuzind guvernul de incalcare a promisiunilor anterioare, Partidul Bosniac a catalogat decizia Curtii Constitutionale drept „un atac la adresa drepturilor minoritatilor, o involutie si un mare minus pentru imaginea democratica a Muntenegrului”. „Cei responsabili au tradat si au facut mari deservicii Muntenegrului”, a declarat purtatorul de cuvint al partidului, Hazbija Kalac.

O replica la fel de furioasa a venit si din partea liderului Uniunii Democratice Albaneze, DUA, Ferhat Dinosha. „Muntenegru si-a lezat propriile interese”, a declarat acesta. „Acest guvern nu este pregatit pentru integrarea europeana pentru ca decizia Curtii Constitutionale este menita sa conteste standardele democratice europene”.

Guvernul de la Podgorica pretinde ca nu a avut nicio legatura cu decizia curtii si regreta aceasta situatie. De asemenea, a promis modificarea Constitutiei dupa urmatoarele alegeri generale pentru a se asigura ca orice alt act de garantare a reprezentarii minoritatilor nu va putea fi declarat neconstitutional.

Partidul Democrat al Socialistilor (DPS), aflat la guvernare, a incercat sa tempereze furia si dezamagirea unora dintre partide oferind principalelor partide bosniace si croate citeva locuri in parlament pe o lista comuna cu DPS. Potrivit unor surse neoficiale, DPS a oferit doua locuri Partidului Bosniac pe listele sale pentru alegerile din 10 septembrie si un loc Initiativei Civice Croate.

Croatii si bosniacii negociaza, in prezent, cu DPS pe marginea acestei propuneri. Marija Vucinovic, liderul Initiativei Civice Croate, a declarat pentru cotidianul Vijesti din Podgorica ca a primit o oferta de un loc in parlament, insa a precizat ca acest lucru nu compenseaza locul pe care l-au pierdut prin decizia Curtii Constitutionale. „Obtinerea unui loc in parlament prin Actul Drepturilor Minoritatilor este diferita de primirea unui loc in urma unui acord de coalitie”, a declarat aceasta.

Partidul Bosniac a refuzat sec cele doua locuri oferite pe lista comuna, considerind ca nu este o compensatie echitabila pentru cele „trei locuri garantate” pe care le-ar fi obtinut potrivit actului, a afirmat purtatorul de cuvint al acestei formatiuni politice, Hazbija Kalac. Partidul a adus in discutie dreptul bosniacilor de a avea reprezentare directa si a declarat ca „respinge actele de caritate din partea marilor partide politice.”

Unii experti spun ca decizia Curtii Constitutionale este vazuta ca o intentie a guvernului de a scapa de promisiunile facute inainte de organizarea referendumului pentru independenta.

„Aceasta problema va afecta, cu siguranta, relatiile inter-etnice din Muntenegru”, a spus Aleksandar Zekovic, expert in drepturile omului care a contribuit la elaborarea Actului Drepturilor Minoritatilor. „Puternica relatie de incredere dintre grupurile etnice si guvern a avut mult de suferit in urma acestei decizii”. „In plus, reputatia internationala a Muntenegrului a fost afectata, acest lucru cauzind noi probleme pe plan politic”.

Marko Canovic, reprezentant al Centrului de Tranzitie Democratica, un ONG ce monitorizeaza alegerile, confirma deteriorarea increderii dintre minoritati si guvern. „Adoptarea Actului Drepturilor Minoritatilor inaintea organizarii referendumului a reprezentat un mare impuls pentru tabara pro-independenta”, a declarat acesta. „In urma acestei schimbari, increderea reciproca a fost afectata, in special din punctul de vedere al minoritatii albaneze.” Canovic a adaugat ca, avind in vedere ca s-a considerat ca actul contravine prevederilor constitutionale, Constitutia trebuie modificata in urma alegerilor din septembrie.

Reprezentantii DPS sint de aceeasi parere, afirmind ca incercarea de a nu respecta promisiunile pre-electorale nu a facut niciodata parte din planurile partidului. „Regretam faptul ca o idee buna nu va putea fi pusa in practica din cauza deciziei Curtii Constitutionale”, a declarat liderul comitetului executiv al DPS, Miodrag Radunovic. „Vom face eforturi pentru a gasi o solutie bazata pe cele mai bune practici europene in acest domeniu si o vom implementa in noul nostru sistem constitutional.”

Mevludin Nuhodzic, reprezentant al presedintiei DPS, a precizat ca partidul nu are agende ascunse in ceea ce priveste minoritatile si ca DPS a votat cu buna-credinta in favoarea adoptarii actului, cu convingerea ca acesta va fi implementat.

Presedintele Muntenegrului, Filip Vujanovic a declarat ca, inaintea deciziei Curtii Constitutionale, era sigur de faptul ca partidele minoritatilor etnice vor fi reprezentate in mod satisfacator in parlament pe termen lung. „Este interesul statului Muntenegru ca partidele minoritatilor etnice sa fie reprezentate in parlament, pentru a se apara astfel interesele acestora”, a afirmat presedintele.