Ianuarie7 ianuarie – Preşedintele UDMR, Bela Marko, se arată nemulţumit de bilanţul primului an de guvernare: „În comparaţie cu speranţele noastre de acum un an, trebuie să spun că am realizat mult mai puţin decât am planificat”, evident în ceea ce priveşte minoritatea maghiară.12 ianuarie – Agenţia de Presă France Pressdifuzează o ştire sub titlul „Maghiarii din Transilvania în război deschis cu miliardarii roşii români”, ultimii fiind românii care au deschis afaceri în Transilvania şi îi concurează pe unguri.

Februarie

4 februarie – UDMR propune separarea pe criterii etnice în asistenţa medicală primară, îndemnând persoanele de naţionalitate maghiară să se înscrie la medici de familie maghiari, în acest sens desfăşurând o amplă campanie propagandistică în întreaga Transilvanie, îndeosebi în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.
10 februarie – Deputatul Sandor Tamaş, din Tg. Secuiesc, l-a înjurat violent pe deputatul român care informase Parlamentul României de manifestările extremiste ale UDMR, acuzându-l de „şovinism”, de „xenofobie” şi de „extremism”. Este o mostră de „discurs” UDMR-ist, caracterizat prin răstălmăcirea adevărului.

27 februarie – UDMR a schimbat în oraşul Sf. Gheorghe numele străzii    1 Decembrie 1918, dată care marchează despărţirea Transilvaniei de Austro-Ungaria, în Petöfi Sandor, ceea ce indică, dincolo de excesivul naţionalism, şi o tendinţă de restaurare a „Ungariei Mari“. Senatorul UDMR Peter Kovacs-Eckstein a fost desemnat de UDMR ca avocat în procesul contra măicutelor greco-catolice de la Orfelinatul românesc „Inimi neprihănite” din Odorhei.

Martie

3 martie – Făptaşi necunoscuţi au furat firma Consulatului general al României de la Szeged, acest act reprezentând o provocare antiromânească.

11 martie – Filiala Mureş a Uniunii Ziariştilor Profesionişti protestează prin boicot împotriva încercării reprezentantilor puterii de etnie maghiară de a folosi limba maghiară în dialogul cu ziaristii români, pretinzând acestora să învete limba maghiară. Protestul şi boicotarea conferinţelor de presă au avut succes, renunţându-se la această pretenţie absurdă.

12 martie – La Târgu Mureş, primarul UDMR Imre Fodor a introdus inscripţionarea bilingvă a ecusoanelor funcţionarilor Primăriei, provocând un val de proteste vehemente.

13 martie – Judecătoarea Erszebet Adorjan, de la Judecătoria Târgu Mureş, a audiat inculpaţii şi o parte a martorilor din câteva procese în limba maghiară, punând procurorul în penibila situaţie de a solicita un interpret.

15 martie – Guvernul României, conform înţelegerii cu UDMR, alocă sume considerabile pentru ziua revoluţiei ungare, uitând, însă, de sărbătorirea revoluţiei române, care împlinea şi ea 150 de ani în 1998 şi avusese idealuri potrivnice celei ungureşti, care voia cu orice preţ Transilvania.

Cu ocazia sărbătoririi Zilei naţionale a Ungariei, în România, Santha Pal Vilmos declara: „Nu mai suportăm militari străini, funcţionari străini, preoţi străini şi călugăriţe străine pe pământul nostru strămoşesc.”

22 martie  – PNŢCD îl exclude din partid pe senatorul George Pruteanu, preşedintele Comisiei pentru minorităţi din Senat, ca urmare a opoziţiei sale la Ordonanţa de Urgenţă 36/1997, care viza drepturi suplimentare pentru învăţământul minoritar.

30 martie – Primul ministru Victor Ciorbea şi-a dat demisia atât din funcţia de premier, cât şi din cea de primar general al Capitalei.

Aprilie

Udemeristul Francisc Barany este numit în Guvernul Radu Vasile ministru al Sănătăţii, dar fiind dezvăluit (prin căpitanul SRI Constantin Alexa) ca agent al Securităţii şi al unor interese străine României, e obligat să-şi dea demisia. Francisc Barany ilustrează elocvent calitatea politică a membrilor UDMR şi scopurile organizaţiei .

Iulie

8 iulie – UDMR se opune construirii unei biserici ortodoxe la Vlăhiţa, într-o zonă în care nu există un locaş de cult ortodox.

14 iulie – Un poliţst român a fost bătut de către un cunoscut infractor ungur, timp în care deputatul Robert Raduly, aflat de faţă, îi incita pe maghiarii prezenţi împotriva poliţistului.

24 iulie – Societatea pentru cultură maghiară din Transilvania, împreună cu UDMR fac presiuni pentru amplasarea unei plăci comemorative pe casa în care a trăit scriitorul horthyst Lorand Daday, alias Csaba Dücso, autorul cărtii „Nincs kegyelem” (Fără milă), o carte abominabilă prin conţinutul ei, în care cheamă la exterminarea tuturor românilor din Transilvania. El este unul dintre autorii morali ai genocidului din Ardealul de Nord, între anii 1940-1944. După război s-a convertit fulgerător de la fascism la comunism, ajungând primar al Dejului, apoi membru al Uniunii Scriitorilor din România.

28 iulie – Premierul ungar Viktor Orban nu vrea să mai audă de multiculturalitate şi îşi afirmă dorinţa de a se reînfiinţa Universitatea Bolyai la Cluj-Napoca.

29 iulie – Presa ungară vorbeşte de un ambiţios proiect de înfiinţare la Târgu Mureş, pe un teren de 20 ha, a unei facultăţi de medicină şi a unui colegiu universitar în limba maghiară.

August

20 august – Viktor Orban, premier al Ungariei, a organizat o întâlnire cu liderii politici ai minorităţii maghiare de dincolo de graniţe, declarând cu această ocazie că se consideră primul ministru al tuturor maghiarilor şi că va sprijini în cel mai înalt grad aspiraţiile maghiarilor din afara graniţelor.

28 august – Laszlo Tökes, preşedintele de onoare al UDMR, convoacă la Cernat, jud. Covasna, pentru 12 septembrie 1998 „Forumul secuiesc”, în vederea reînnoirii UDMR; el intră, astfel, într-un aparent conflict cu Bela Marko.
Septembrie

8 septembrie – UDMR ameninţă Coaliţia cu ieşirea de la guvernare, dacă nu se va înfiinţa universitatea maghiară.

11 septembrie – UDMR reuşeşte să-l determine pe comisarul european Max Van der Stoel să declare, la Viena, că o universitate multiculturală nu ajunge în România, singura soluţie fiind doar una pur maghiară.

12 septembrie – La iniţiativa episcopului Laszlo Tökes, ultraradicalii din UDMR s-au întâlnit în localitatea Cernatul de Jos, judetul Covasna, la manifestarea „Forumul Secuiesc pentru reînnoirea UDMR”. S-a propus adoptarea documentului „Charta autodeterminării”, în perspectiva autonomiei pe criterii etnice.

16 septembrie – Presa română abordează pe larg subiectul întâlnirii de la Cernatul de Jos şi al documentului adoptat, considerând aceasta ca o încercare făţişă de federalizare şi enclavizare a României.

19 septembrie  – La Miercurea Nirajului, judetul Mureş, în aplauzele frenetice ale unei săli arhipline, Eva Maria Barki, campioană a iredentismului maghiar, ţine un discurs fulminant despre necesitatea federalizării României şi autonomiei Ardealului.

Octombrie

3 octombrie – Cabinetul Vasile Radu aprobă înfiinţarea universităţii maghiaro-germane Petofi-Schiller, stârnind puternice proteste în presa românească, în special în Ardeal.

6 octombrie – UDMR scoate Coaliţia din starea de şoc. Eva Maria Barki, avocată austriacă de origine ungară, a fost declarată persoană indezirabilă pe teritoriul României timp de 3 ani. La 6 octombrie 1994, aceleiaşi persoane îi fusese interzisă intrarea în România printr-un ordin al Guvernului Văcăroiu.

27 octombrie – Preşedintele de onoare al UDMR, Laszlo Tökes, organizează un forum cetăţenesc la Valea lui Mihai, judeţul Bihor, al doilea după cel de la Cernat; de data aceasta participarea din partea maghiarilor fiind mult mai slabă.

29 octombrie – Sabin Gherman, personaj cunoscut pentru expresia „M-am săturat de România”, militant pentru federalizarea României, este repudiat şi dezaprobat de către consătenii săi din comuna Zăul de Câmpie, judeţul Mureş.

Noiembrie

Preşedintele UDMR cere Guvernului ca secretarul de stat din Ministerul Educatiei Naţionale, Mihai Korca, potrivnic Ordonanţei 37/1997, să fie demis, sau să demisioneze întreg Guvernul, şantajându-l cu ieşirea de la guvernare. Mihai Korca va demisiona prin constrângere.

11 noiembrie – Cererea de asigurare de învătământ pe criterii etnice a fost respinsă de rectorii universităţilor din România.

Decembrie

UDMR obţine de la Guvernul Radu Vasile înfiinţarea unei Comisii pentru Universitatea maghiară.

1 decembrie – Ca în fiecare an, UDMR nu depune de Ziua Naţională a României o jerbă sau coroană cu panglică tricoloră.
Anul 1997 ———   continuare   ——— Anul 1999

9 martie – Dueluri de faţadă în UDMR: Laszlo Tokes îl acuză pe Marko Bela că „a renunţat să mai reprezinte comunitatea maghiară”.

18 martie – La şedinţa Consiliului Reprezentantilor ai UDMR de la Târgu Mureş s-a adus în discuţie o nouă denumire a minorităţii maghiare din România, cea de „popor maghiar din Transilvania”, invenţie a senatorului UDMR Joszef Csapo.

31 martie – Pretextând încălcarea regimului construcţiilor, Consiliul local Odorheiul Secuiesc împiedică lucrările la Asezământul pentru îngrijirea copiilor handicapati din toată ţara, donat congregatiei greco-catolice „Inimi neprihănite”  de către fundaţia elveţiană Basel Hilft.

Aprilie

La Sf. Gheorghe este profanat monumentul lui Mihai Viteazul.

19 aprilie – Aripa extremistă preia conducerea filialei Mureş a UDMR.

23 aprilie – Bela Marko atacă clasa politică din România cu prilejul unei declaraţii făcute Agenţiei maghiare de presă MTI, afirmând că aceasta tratează în mod iresponsabil problema minorităţilor.

23-24 aprilie – Un grup de membri ai UDMR au spart cu bolovani sediul PUNR din Sf. Gheorghe, unde-şi avea biroul parlamentar deputatul Petre Ţurlea, atacat adesea în Camera Deputatilor de membrii UDMR, pentru declaraţiile sale parlamentare ce demascau UDMR-ul.

28 aprilie – Lideri ai UDMR se laudă că Odorheiul Secuiesc este cel mai pur oraş maghiar, realizare a politicii de epurarea etnică sistematică a românilor existenţi în localitate, în ultimul deceniu.

Mai

15 mai – La împlinirea unui deceniu de activitate, se convoacă la Miercurea Ciuc un Congres special, al VI-lea al UDMR, care va modifica programul şi Statutul. Pentru prima dată se lansează ideea unui parteneriat strategic al ungurilor cu românii din Transilvania. La acest congres un număr de 150 de participanti au adresat o scrisoare lui Bill Clinton, plină de acuzaţii la adresa Statului Român, ceea ce a produs vii nemulţumiri în ţară. Cu acest prilej, Laszlo Tökes a declarat că „sub conducerea lui Marko Bela, UDMR s-a transformat într-un  partid comunist”.

26 mai – Opoziţia din Senat (PDSR, PUNR, PRM) s-a retras de la votarea Legii administraţiei publice locale motivând că reprezintă o modalitate de introducere forţată a limbii minorităţilor în administraţia publică locală.
UDMR cere PNTCD-ului ca senatorul George Pruteanu, care se opusese la votarea Ordonanţei 36/1997 Ministerului Învăţământului, să fie exclus din PNŢCD; se obţine această satisfacţie.

Iunie

Deputatul UDMR Marton Arpad a cerut, într-o şedinţă a Organizaţiei Teritoriale UDMR Trei Scaune, declararea drept persona non grata şi expulzarea din judetul Covasna a următorilor lideri români judeţeni: Gică Agrigoroaiei, preşedinte PRM, Maria Peligrad, preşedinte PUNR, Ioan Bumbu, vicepreşedinte PUNR. Epurarea etnică a rămas, şi după decembrie 1989, unul din scopurile UDMR.

5 iunie – Are loc Congresul al IV-lea al Partidului Creştin Democrat Maghiar din România, copie fidelă a UDMR, înfiinţat în 1990 pentru ca argument pentru „pluripartidismul maghiar”.

12 iunie – Primarul UDMR Imre Fodor a făcut demersuri pentru strămutarea statuii lui Nicolae Bălcescu din centru municipiului Tîrgu Mureş.

Iulie

În Harghita şi Covasna se introduc de către oamenii UDMR, prin bisericile reformate şi catolice din Transilvania (parohiile din Cluj-Napoca, Dej, Timişoara, Odorhei etc.) manuale tipărite la Budapesta, cu o optică revizionistă, potrivit cărora Transilvania aparţine Ungariei. Filtrul de vamă al acestor transporturi clandestine a fost protejat de UDMR, având concursul şefului liberal al vămilor, Nini Săpunaru.

21 iulie – În drum spre Universitatea de vară din Balvanyos, premierul ungar Viktor Orban se opreşte la Târgu Mures, unde are o întrevedere cu premierul Radu Vasile, apoi este invitat la domiciliul preşedintelui UDMR, Bela Marko.

29 iulie – Vicepreşedintele PDSR Sorin Oprescu este de părere că premierul Victor Orban este un puternic adept al separatismului în România, prin acţiunile sale încurajând separaţia minorităţii maghiare de cea română.

August

17 august – La Trei Sate, în judeţul Mureş, a fost comemorat Sfântul Ştefan, întemeietorul Ungariei istorice. Reprezentanţii Budapestei care au participat le-au cerut maghiarilor să dea la o parte pesimismul şi lamentaţia, căci vor veni vremuri mai bune pentru toţi maghiarii.

25 august – UDMR intenţionează să înfiinţeze Liceul teoretic reformat din Târgu Mureş, în clădirea actualului Liceu teoretic Farkas Bolyai.

27 august – Viktor Orban afirmă că modificarea graniţelor nu figurează în politica ungară.

Septembrie

UDMR reuşeşte să obţină, prin intervenţia primului-ministru ungur Viktor Orban la primul-ministru român Radu Vasile, reamplasarea monumentului celor 13 comandanti ai armatei ungare de la Arad, executaţi de armata austriacă în 1849. Guvernul de la Bucureşti, în cârdăşie cu cel de la Budapesta, a scos dintr-o cazarmă militară grupul statuar şi l-a donat Ordinului Minoritelor pentru instalare, care, sub presiunea opiniei publice româneşti nu s-a mai produs.

UDMR încearcă din nou înfiintarea unei universităţi maghiare în România .

19 septembrie – Adam Katona reia proiectul de autonomie al maghiarilor, iar Gabor Kolumban lansează ideea constituirii „Ţinutului Secuilor”.

21 septembrie – UDMR face eforturi disperate pentru a obţine de la Coaliţia guvernamentală ceea ce mai poate fi obţinut.

22 septembrie – După o perioadă de linişte, UDMR scoate din nou de la naftalină proiectul senatorului Jozsef Csapo de autonomie a maghiarilor: discutarea lui în Consiliul Reprezentanţilor Uniunii s-a făcut la cererea lui Adam Katona, preşedintele „Initiaţivei Maghiare“ din Transilvania.

Octombrie.

5 octombrie – UDMR Odorheiul Secuiesc continuă tracasarea în justiţie a călugăriţelor greco-catolice din congregatia „Inimi neprihănite” pentru a renunţa la imobil şi trecerea acestuia în administratia Consiliului local.

9 octombrie – Inaugurarea „Parcului prieteniei româno-ungare” la Arad a eşuat; acesta fusese pregătit pentru amplasarea unui monument destinat comemorării împlinirii a 150 de ani de la executarea celor 13 generali unguri vinovaţi de moartea a 40.000 de români în timpul revolutiei de la 1848. Reacţia fermă a presei româneşti, care a condamnat acest gest, a împiedicat amplasarea monumentului.

20 octombrie – Cu prilejul campaniei iredentiste desfăşurate la Miercurea Nirajului, în judeţul Mureş, ca de altfel şi la Balvanyos, Cernat – jud. Covasna sau Valea lui Mihai – jud. Bihor, s-a acreditat ideea că în cazul României „fără o mentalitate de tip Kosovo, minoritatea maghiară nu va obţine nici un rezultat”.

23 octombrie – Ministerul de Externe Ungar consideră, la insistentele UDMR, că reinstalarea monumentului de la Arad al celor 13 generali a devenit  „o problema diplomatică”.

28 octombrie – Se desfăşoară la Timişoara Conferinţa europeană asupra regiunilor frontaliere, la care Gabor Kolumban declară că „Ungaria nu este vecină cu România, ci cu maghiarii din România”.

Noiembrie

6 noiembrie – În UDMR se practică tot mai des jocul dezbinării ilustrat prin schimbul de replici între liderii „radicali“ din UDMR, reprezentaţi de Tokes laszlo, şi cei „moderaţi“, reprezentaţi de Bela Marko.

13 noiembrie – Reuniunea de la Budapesta a Consiliului permanent ungar, care se ocupă cu ungurii de peste graniţă, a scos în evidenţă opinii diferite asupra minorităţii maghiare. Partidele de opoziţie nu acceptă ideea ca minorităţile maghiare să aibă un statut legal special în Ungaria (vezi mai recenta legitimaţie de maghiar).

Decembrie

10 decembrie – Partidul liber democrat Maghiar se prezintă ca o alternativă maghiară viabilă la politica UDMR.

Primarul UDMR de la Sf. Gheorghe, Albert Almos, l-a amendat cu 7 milioane lei pe  Horia Grama, prefectul judetului Covasna, pentru că a arborat la Prefectură steagul tricolor românesc.

Anul 1998 ———   continuare   ——— Anul 2000