Dupa ce împrăştie munţi de gunoi, falimentează micii fermieri, poluează mediul şi funcţionează ilegal în Polonia, Smithfield îşi îndreaptă atenţia asupra României

Ionuţ Apostol, Raluca Bătănoiu

COMPANIA SMITHFIELD FOODS este binecunoscută în Statele Unite pentru încălcarea legislaţiei muncii şi a reglementărilor privind protecţia mediului, practici continuate în Europa, mai exact în Polonia şi, mai nou, şi în România.

Smithfield creşte porci la scară industrială, împrăştiind bălegar peste tot, poluând solul şi apa freatică. În Polonia, fermele nu au aprobările necesare conform legislaţiei polone şi Directivei Uniunii Europene privind Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării. În mai 2005, televiziunea polonă TVN a difuzat un material despre produsele din carne alterate de la „Constar”, una din locaţiile Smithfield, aprovizionată de fermele din apropierea localităţii poloneze Zabin. Ca urmare, Smithfield a retras toate produsele „Constar” şi l-a concediat pe directorul zonal. Însă Inspectoratul de Protecţie a Mediului nu a luat nici o măsură pentru suspendarea producţiei în aceste ferme, în pofida presiunilor făcute timp de doi ani de societatea civilă.

Bălegar în natură

În partea de nord-vest a Poloniei, Smithfield deţine 40 de ferme industriale ce produc circa 2 milioane mc de bălegar anual. Pentru a utiliza această cantitate ca îngrăşământ, practicile agricole arată că este necesară o suprafaţă de 60 de mii de hectare. În această regiune, suprafaţa totală a fermelor reprezintă este mai puţin de 15% din aceasta cifră…

Deşi sunt cunoscute cazuri de descărcare a bălegarului în râuri şi lacuri, guvernul polon a trecut cu vederea acest fapt. Considerat de oamenii de ştiinţă mai mult ca deşeu decât ca îngrăşământ, bălegarul de la aceste ferme nu este gestionat în mod corespunzător şi nu există nici un fel de monitorizare a activităţilor desfăşurate, practici ce reprezintă o ameninţare la adresa mediului şi sănătăţii, având în vedere că substanţele cu conţinut ridicat de azot suferă diverse transformări chimice în sol ce evoluează uşor în substanţe foarte toxice; în plus, bălegarul conţine agenţi patologici foarte periculoşi pentru om.

Cruzime industrială

„Metoda Smithfield” de creştere a porcinelor în fermele industriale este considerată una din cele mai crude, combinând costurile minime cu exploatarea la maximum a animalelor; mii de porci se înghesuie în aceeaşi clădire, cu nivele ale zgomotului ce ating 90 de decibeli (65 decibeli este valoarea maximă admisă în legislaţia românească), într-o atmosferă plină de gaze toxice. Multe animale mor din cauza leziunilor sau infecţiilor; numai într-o fermă au murit 1.760 de porci într-o perioadă de şase luni.

Fermele industriale capată avantaje faţă de concurenţă prin eludarea costurilor de mediu. Smithfield Foods, lider mondial în astfel de practici, plăteşte taxe infime pentru facilitatile industriale din zonele rurale poloneze, în ciuda zgomotului şi toxinelor eliberate în mediu. Satele din jurul acestor ferme sunt extrem de afectate de emisiile de amoniac, responsabile pentru afecţiuni ale sistemului nervos şi pentru poluarea apelor.

În 1999, Smithfield a preluat compania Animex Ltd., cel mai mare producător de carne de porc din Polonia, iniţiind un sistem integrat de creştere a animalelor şi comercializare a cărnii. Animex a primit ulterior de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi alte două bănci un împrumut de 100 de milioane de dolari. Un împrumut controversat, având în vedere că Animex fusese preluată de o companie binecunoscută pentru practicile de monopol şi pentru impactul activităţilor sale asupra mediului şi micilor fermieri… Unul dintre beneficiarii împrumutului a fost chiar Constar, compania surprinsă livrând carne şi preparate din carne expirate. Împrumutul BERD a sprijinit Constar în modernizarea tehnologiei si totodată i-a permis companiei să îşi extindă operaţiunile prin achiziţionarea unor ferme zootehnice falimentare, rezultatul fiind grave probleme sociale şi de mediu. Girul BERD în acest caz este extrem de important, participarea în afacere putând crea impresia că Smithfield, şi respectiv creşterea la scară industrială a porcinelor, nu are impact negativ asupra mediului.

Avertismente din partea ecologiştilor polonezi

Gigantul american producător de carne şi-a întărit “imperiul” în Europa de Est prin achiziţia, în 2004, a Comtim Timişoara, cel mai mare procesator de carne de porc din România. Comtim este un combinat mic dupa standardele americane, având actualmente doar circa 100.000 de porci, numărul lor urmând să crească semnificativ.

Polish Green Network, organizaţie de protecţie a mediului, ce a monitorizat şi organizat campanii împotriva practicilor SF din Polonia, consideră această achiziţie ca un indicator privind strategia Smithfield de infiltrare pe piaţa românească, pentru a beneficia şi de apropierea de UE şi de Rusia.

“Cum Smithfield a anunţat că nu va mai înfiinţa noi ferme de porci în Polonia, nu ar fi o surpriză ca investiţiile companiei în România să se extindă şi în afara grupului Comtim. Ţinând seama de experienţa Poloniei referitor la activităţile Smithfield, la violarea legislaţiei de mediu polone, Polish Green Network sfătuieşte cetăţenii români şi activiştii de mediu să fie vigilenţi”, a declarat Robert Cyglicki, reprezentant al Polish Green Network.

După aderarea Poloniei la UE, Smithfield a căutat locaţii mai “prietenoase” pentru activităţile sale, în special după adoptarea de către guvernul polonez a unei legi stricte în ceea ce priveşte îngrăşămintele, un capitol crucial pentru companie.

În România, fermele zootehnice mari au circa 23% din populaţia de porcine. Experienţa polonă se poate repeta şi aici, respectiv preţul cărnii comercializate de Smithfield va fi mai mic decât cel de la micii producători, ceea ce îi va duce la faliment pe acestia din urmă. Daca fermele industriale nu se conformează legislaţiei naţionale, concurenţa neloială va avea consecinţe dezastruoase pentru comunitate şi mediu.

Fundaţia TERRA Mileniul III, organizaţie neguvernamentală de protecţie a mediului, trage un semnal de alarmă în privinţa acestei afaceri şi îndeamnă autorităţile române să stabilească un mecanism funcţional de monitorizare a activităţilor acestei companii şi în caz de nerespectare a legislaţiei să recurgă la măsuri extreme.