NUMEROASE DEZBATERI pe tema factorilor generatori ai incalzirii globale se desfasoara in jurul simularilor computerizate create de specialisti. Modelele includ toate variabilele posibile? In opinia Dr. Sallie Baliunas de la Centrul de Astrofizica Harvard Smithsonian, acest lucru nu este posibil. In cele ce urmeaza, reproducem un fragment dintr-o dezbatere radio pe tema incalzirii globale, purtata intre Dr. Sallie Baliunas si James Glassman de la postul de radio Tech Central Station, in Boston.

Glassman: De ce s-a incalzit Pamintul?

Baliunas: Una dintre proprietatile climei este aceea de a se schimba. In unele cazuri, temperaturile s-au schimbat dramatic iar schimbarile din ultimii 1000 ani au fost cele mai importante.

Glassman: Dar cum se poate confirma aceasta schimbare?

Baliunas: Termometrele ne indica temperaturile cu cel mult 100 ani in urma, in rest ne bazam pe alte inregistrari care ne ajuta sa reconstituim climatul, cum ar fi inelele anuale copacilor, care sunt mai subtiri in perioadele reci si mai groase in cele calde sau retragerea ghetarilor montani si topirea calotelor. Un alt indicator il reprezinta coralii, care ne ofera date precise despre temperatura oceanelor. Toti acesti indicatori ne prezinta date corecte despre ultimii citeva mii de ani.

Glassman: Asadar, daca a existat o incalzire globala in trecut, atunci se poate spune ca ea nu a fost produsa de om si daca da, care a fost cauza acesteia ?

Baliunas: Asta e o intrebare importanta. Pentru a afla raspunsul corect, trebuie sa cunoastem toate cauzele naturale, lipsite de interventia omului, care au favorizat schimbarile climatice. Cercetind in trecut, am descoperit ca in decursul secolelor si deceniilor au existat incalziri globale cu 1-20C, fara ca acestea sa fi fost dependente de nivelul de CO2 din atmosfera (care in prezent se afla la baza discutiilor despre incalzirea globala din perioada industriala). Am analizat schimbarile energiei solare si am estimat ca acestea se coreleaza foarte bine cu dimensiunile inelelor copacilor din ultimii 10.000 ani … astfel, am reusit sa estimam modificarile climatice pina in prezent (inclusiv cele asa-zise „create” de om din secolul 20).

Glassman: Deci, cu alte cuvinte, afirmati ca incalzirea globala este favorizata cel mai mult de modificarile energiei solare ?

Baliunas: Corect. Atunci cind magnetismul solar este intensificat, energia emisa spre Pamint este mai mare si el se incalzeste iar acesta este un fapt demonstrat stiintific. Masuratorile de inalta precizie realizate in ultimii 20 ani prin intermediul satelitilor artificiali ne confirma datele calculate. Acestea sunt confirmate la rindul lor de cele obtinute de la indicatorii naturali (inelele copacilor etc.) din aceeasi perioada, ceea ce ne-a indemnat sa folosim indicatorii si pentru perioadele mai indepartate (secole sau milenii in urma).

Glassman: Deci este clar faptul ca Soarele a incalzit Pamintul mai mult in unele perioade de timp.

Baliunas: Da, si aceasta incalzire a fost intotdeauna insotita de schimbari climatice cu precizarea ca modificarile energiei solare sunt de ordinul zecimilor de procente. Pare putin, dar clima Pamintului este suficient de sensibila la acestea.

Glassman: Deci puteti afirma ca activitatea solara este cauza principala a incalzirii globale?

Baliunas: Nu, ea este doar una dintre cauze si trebuie intelese toate in ansamblul lor pentru a identifica si componenta antropica. Exista o anumita incertitudine legata de influenta antropica asupra incalzirii globale. Dupa parerea mea aceasta are o influenta reala, dar redusa.

Glassman: Si ce parere au colegii dumneavoastra despre aceasta idee ?

Baliunas: Li se pare interesanta… si incercam sa includem Soarele in modele climatice. Noi credem ca nu numai energia variaza in intensitate, ci mai ales lungimea de unda a razelor emise, concentratia de particule si tipul acestora. Unele dintre ele influenteaza formarea norilor, altele influenteaza atmosfera iar altele incalzesc oceanele. Avem nevoie sa intelegem foarte bine aceste aspecte, inainte de a face predictii despre impactul activitatii Soarelui asupra climei.

Glassman: Dar se pare ca unii jurnalisti sau oameni politici nu inteleg aceste aspecte…

Baliunas: Da, asa este, si va fi nevoie de timp pentru a-i educa.

Glassman: Sa trecem acum la un alt subiect legat de calotele polare nordice. Conform teoriilor incalzirii globale, acestea nu ar trebui sa se topeasca rapid. Cum puteti explica topirea lor in decurs de citeva decenii ?

Baliunas: Gheata si temperatura nu se subscriu modelelor, asa dupa cum credem noi. Ceea ce poate parea bizar este ca desi modelele noastre, corelate cu unele masuratori, indica faptul ca anumite arii ale calotelor polare se topesc, in realitate polii devin mai reci si temperaturile sunt tot mai scazute iar viscolele polare ajung spre latitudini tot mai joase. Este greu sa afirmam ca polii se incalzesc, chiar daca anumite portiuni de gheata se topesc evident. Iar daca avansam cercetarea, cu ajutorul indicatorilor, este cu atit mai lipsit de logica sa formulam o ipoteza precum: factorul antropic este responsabil de incalzirea sau racirea polilor.

Glassman: In acest moment sunt cuprins de o mare confuzie. Am citit numeroase articole care au publicat concluziile observatiilor stiintifice cu privire la mostrele de gheata din Groenlanda si se spune ca scade cantitatea de gheata iar acum dumneavoastra afirmati contrarul.

Baliunas: Nu, observatiile la care va referiti au fost interpretate eronat. Este vorba de grosimea calotelor de la Polul Nord si de temperaturi. Daca consideram temperatura ca fiind parametrul de studiu, atunci grosimea ghetii este un efect al acesteia. Dar grosimea ghetii poate varia si din alte cauze, cum ar fi nivelul de precipitatii, eroziunea eoliana, etc. De fapt, exista chiar si modele climatice care arata ca grosimea ghetii ar putea creste pe masura ce regiunile polare se incalzesc putin (cu toate ca pe ansamblu polii sunt foarte reci si vor continua sa fie reci), deoarece aceasta mica incalzire favorizeaza aparitia precipitatiilor. Dar, in lipsa precipitatiilor, gheata poate fi supusa unei subtieri si prin actiunea vintului care o farimiteaza si particulele rezultate sunt transportate spre alte locuri.

Glassman: In calitate de om de stiinta cum reactionati la prezentarea jurnalistica a acestor informatii catre public?

Baliunas: Eu nu ii invinuiesc pe jurnalisti sau politicieni, deoarece toti vor sa afle adevarul despre schimbarile climatice. Dar exista o sociologie a jurnalismului la care eu nu subscriu, asa ca ma bucur ca nu profesez in calitate de jurnalist. Acest principiu sociologic (sau de marketing daca vreti) este acea chestiune inspaimintatoare, dupa parerea mea, care face ca ziarul sa se vinda bine.

Glassman: Si atunci, in calitate de cercetator dumneavoastra doriti sa aflati ceea ce se intimpla cu adevarat…nu-i asa?

Baliunas: Cercetatorii au obligatia sa se bazeze pe fapte si rezultate concrete.

Glassman: Daca revenim la incalzirea globala, ati afirmat ca ultimul secol s-a incalzit cu 0,5-10 C. Dar iata ca oamenii sunt ingrijorati ca incalzirea va continua sa se accelereze. Cum comentati acest aspect?

Baliunas: Cred ca unele predictii sunt exagerate, mai ales in ceea ce priveste factorul antropic. Chiar daca ar exista o componenta care ar favoriza incalzirea globala, ea este atit de mica incit pur si simplu se pierde in marea variabilitate naturala. Asta e concluzia stiintifica. Cu toate ca in mintea multora aceasta concluzie este amara, ultimii 22 ani de masuratori ai parametrilor atmosferei inferioare ar trebui sa confirme incalzirea locala a acelei zone pentru ca acolo ar trebui sa se manifeste cel mai bine efectul de sera favorizat de CO2. Dar rezultatele noastre arata ca temperatura nu variaza in acelasi ritm cu concentratia de CO2. Variatiile se produc tot timpul, dar ele nu urmeaza un tipar precis. Acel strat de aer ar trebui sa se incalzeasca, conform modelelor si apoi acesta sa incalzeasca, la rindul sau, suprafata solului si a oceanelor. Culmea e ca acest fapt nu numai ca se produce, dar el este observabil si masurabil, insa nu poate fi pus, in exclusivitate, pe seama efectului de sera generat de CO2. Nu se poate „sari” peste stratul inferior al atmosferei si incalzi suprafata, afirmind ca aceasta se datoreaza in principal efectului CO2. Masuratorile efectuate din sateliti si baloane meteorologice in fiecare zi, din ora in ora, validate si verificate de zeci de ori prin calcule si masuratori suplimentare independente, ne arata ca nu putem dovedi un efect major al CO2 asupra incalzirii globale, ci doar unul secundar, probabil minim.

Glassman: Pe masura ce cauzele unei incalziri globale cu 0,50C ne ingrijoreaza, ce pot sa ne ofere oamenii de stiinta despre concluzia finala asupra a ceea ce se intimpla ?

Baliunas: Nimic ! Eu cred ca abia acum suntem pe drumul cel bun, adica luam in calcul acele variabile care ar fi trebuit luate in calcul precum Soarele, circulatia oceanica, depozitele subacvatice, etc… Exista schimbari ale circulatiei oceanice pe care pur si simplu nu le intelegem. Nu intelegem mecanismul Soarelui, nu intelegem circulatia gazelor in biosfera, asa ca ne putem astepta la multe surprize climatice in viitor fara ca noi sa fim capabili sa le prezicem sau sa le intelegem.

Glassman: Dar asta e un lucru si mai ingrijorator. Vreti sa spuneti ca stiinta e neputincioasa ?

Baliunas: Stiinta e neputincioasa doar ca viziune de ansamblu, din pacate, dar mai stim ca predictiile sunt eronate, in special cele legate de incalzirea globala si cauzele acesteia. In chestiuni restrinse si in detalii stiinta e foarte precisa.

Glassman: Daca cineva ar descoperi o idee geniala de a reduce CO2 din atmosfera fara a periclita mersul economiei mondiale, ceea ce e un mare „daca”, atunci am putea fi siguri ca acest fapt ar putea reduce incalzirea globala ?

Baliunas: Asta e o intrebare cu tilc si totodata interesanta. Cu siguranta exista tehnologii abordabile dar ele nu sunt aplicabile din punct de vedere politic. Un exemplu ar fi energia nucleara. Aceasta nu produce CO2. Stim cum sa construim generatoarele dar pur si simplu nu vad cum anume s-ar incadra din punct de vedere politic si cultural. Chestiunea in sine este cu mult mai importanta. Ce s-ar intimpla daca ne punem toate eforturile in a reduce efectele unei probleme in timp ce s-ar crea altele? Din moment ce noi nu observam in acest stadiu, un semnal clar al factorului antropic, in ceea ce priveste CO2, asta inseamna ca efectul activitatilor umane in producerea de CO2 in atmosfera este redus indiferent ce tehnologie vom aborda in viitor.

Glassman: Dati-mi voie sa reformulez intrebarea. Sa presupunem ca toata lumea ar opri deodata orice emisii de gaze cu efect de sera din atmosfera. Deci toate gazele cu efect de sera create de om au fost oprite. Credeti ca incalzirea globala va continua sa se manifeste?

Baliunas: Da. Fara nici o indoiala.

Glassman: Dar pare inspaimintator…

Baliunas: Daca cauzele incalzirii globale nu se datoreaza factorului antropic, atunci clima va continua sa se schimbe din diverse motive, precum activitatea solara, activitatea oceanica sau modificari geologice. Simplul fapt ca am opri brusc toate emisiile de CO2 din atmosfera nu va afecta cu nimic sau va produce modificari nesemnificative asupra evolutiei climatice. Daca am elimina tot CO2 din atmosfera si toate celelalte gaze cu efect de sera atunci am face chiar mai mult rau deoarece plantele si agricultura se bazeaza pe CO2. Plantele nu cresc intr-o atmosfera de oxigen ci intr-una cu continut scazut de CO2. Reducerea necesarului de CO2 pentru plante ar avea drept consecinte reducerea productiei agricole, a padurilor, etc. Procesul de fotosinteza inseamna printre altele a extrage carbonul din CO2 sub influenta luminii si in prezenta apei si a elibera ulterior O2.

Glassman: Daca revenim la Evul Mediu, datele paleolimatice indica cresteri importante ale temperaturii. Putem afirma ca si in acea perioada atmosfera continea gaze cu efect de sera ?

Baliunas: Da, absolut. Tot timpul au existat si vor exista gaze cu efect de sera. Biosfera insasi nu ar putea supravietui fara gazele cu efect de sera sau fara efectul de sera in sine. Atit efectul de sera cit si gazele asociate acestuia sunt necesare, dar toate trebuie sa fie optime habitatului uman. Cu totii ne amintim ca in acea perioada au inceput sa se construiasca multe cladiri, orase, universitati, biserici, deoarece climatul era foarte favorabil.

Glassman: In cit timp credeti ca stiinta va putea confirma definitiv ce anume a generat incalzirea din secolul trecut?

Baliunas: E o intrebare dificila. Pur si simplu nu am idee. Fiecare spune ca in urmatorii 10 ani vom sti mai multe, dar anii trec si raspunsurile intirzie sa apara. Asta se tot spune de vreo 30 ani incoace.

Glassman: Ati reusit sa dovediti corelatia dintre activitatea solara si clima terestra ? sau totul nu e decit o coincidenta?

Baliunas: Mi-ar fi greu sa neg aceasta corelatie, si in acelasi timp mi s-ar parea prea bizar sa afirm ca e o coincidenta, insa avem unele mecanisme prin care am putea sa o explicam. Mai ramine sa descoperim acea dovada cu „D” mare.

Glassman: Am citit o multime de rapoarte care precizeaza ca omul genereaza in mod dramatic incalzirea globala la care asistam cu totii. Unul dintre acestea, elaborat de Natiunile Unite mentioneaza predictii terifiante despre inundatii, fenomene meteo extreme, aparitia malariei, etc.,…

Baliunas: De ce se pune mereu omul pe locul intii printre factorii generatori de schimbari climatice abrupte?. Va spun din start ca rapoartele nu sunt credibile. Pur si simplu nu se poate estima variabilitatea climatica de la o regiune la alta. Nici un model climatic nu poate prezice aparitia inundatiilor sau altor fenomene extreme. Pina si estimarea temperaturilor medii globale este indoielnica. Precipitatiile au fost prezise gresit pe teritoriul S.U.A. in proportie de 50%. Imaginati-va acum ca cineva vine in fata dumneavoastra ca sa faca o medie a tuturor acestor erori. Cum e posibil asa ceva? Sau mai mult decit atit, cum e posibil ca factorul politic sa intervina asupra celui stiintific ?

Glassman: Asadar stim ca este extrem de greu sa prezicem cum va fi vremea miine, dar atunci ce parere aveti despre predictia pe 100 ani in avans ?

Baliunas: O parere foarte proasta, evident. Oricit am incercat sa prezicem vremea la nivel global am constatat ca nici macar nu avem calculatoare atit de performante. Dar mai rau este ca nu avem cunostintele stiintifice necesare pentru a intelege mecanismele climatice. Am avea nevoie sa rezolvam ecuatii matematice cu peste 5 milioane de necunoscute iar calculatoarele ar avea nevoie de 20 miliarde ani ca sa ne dea un raspuns. Asa ca pur si simplu nu se poate. Trebuie sa facem prezumtii mult mai simple deoarece cu cit acestea sunt mai complexe si mai detaliate cu atit vor fi mai false.

Glassman: Ce ne puteti preciza despre emisiile de praf si aerosoli care obtureaza radiatia solara?

Baliunas: Ele obtureaza radiatia favorizind o usoara umbrire si s-a crezut initial ca aceasta a inceput sa se produca din 1970 odata cu o racire usoara observata in perioada 70-80. Dar probabil ca nu e in totalitate adevarat. S-a afirmat atunci, cu multa convingere, ca asta ar favoriza o noua glaciatiune dupa care teoria a fost uitata.

Glassman: Si atunci cum au ajuns cercetatorii sa elaboreze teoria incalzirii globale?

Baliunas: Ah, da! Au luat modelele, au adaugat CO2 si apoi au inceput discutiile.

Glassman: Adica au „sarit” de la racirea globala la incalzirea globala in numai citiva ani?

Baliunas: Da, majoritatea dintre ei.

Glassman: Daca revenim la inspaimintatoarea problema a racirii globale, e bine ca am rezolvat-o, nu-i asa ?

Baliunas: Nu am rezolvat nimic. Nu am rezolvat nici problema CO2 ale carei dovezi sunt suficient de vizibile, cu atit mai mult una la care nu avem suficiente dovezi. Racirea globala a fost „pusa la pastrare” din lipsa de probe si nu pentru ca ea nu ar fi posibila.

Glassman: E adevarat ca o mare parte ai simpatizantilor si liderilor fostei „raciri globale” sunt in prezent membri activi ai miscarii mondiale a „incalzirii globale”?

Baliunas: Este cit se poate de real. Unii oameni pur si simplu nu stiu sa piarda.

(articol de C.M.)

—
Referinte bibliografice:
1 *** http://svs.gsfc.nasa.gov./iamegwall/greenland.html
2 *** http://science.nasa.gov/
3 *** http://www.nature.com
4 *** http://www.scotese.com
5 *** http//www.tcs daily.com/ transcript dupa emisiune radio (difuzata pe internet) cu tema:Here comes the sun to further cloud global warming theory