Hoda Saliby*

“TOT MAI MULTE tari, cat si mari firme, se orienteaza spre aceeasi idee: regiunea Arcticii este un teritoriu care abunda in resurse naturale, estimate la sute de miliarde de dolari si care asteapta sa fie exploatate”, constata The New York Times. Chiar inainte de inceperea topirii si reducerii continue, an de an, a calotei glaciare, incurajati de progresele tehnologice si atrasi de prezenta zacamintelor de hidrocarburi, cei interesati incercau sa patrunda cat mai departe in Marea Barents.

“Dar acum, cand zapada s-a subtiat, constructia instalatiilor de foraj este mai usoara si explorarea va avansa probabil spre nord”, subliniaza cotidianul american. Conform estimarilor actuale, resursele arctice de hidrocarburi s-ar ridica la un sfert din resursele mondiale neexploatate.

Totusi, daca, in perspectiva, Arctica nu mai este o “curte din spate” inghetata, frontierele capata o importanta majora, releva ziarul. “Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii defineste regulile conform carora statele pot sa-si extinda suveranitatea in spatiile maritime”, precizeaza publicatia, inainte de a semnala ca Statele Unite nu au ratificat acest acord.

Fapt este ca avansarea dezghetului in aceasta regiune promite deschiderea sezoniera pentru navigatie a unei mari de cinci ori mai intinsa decat Mediterana, oferind si pescuitului noi oportunitati comerciale. Aceste transformari privesc, in primul rand, cele circa 4 milioane de persoane care locuiesc in aceasta regiune, din care 150.000 de eschimosi, si tarile riverane: Rusia, Norvegia, Finlanda, Danemarca (Groenlanda), Suedia, Islanda. Dar chiar si tari situate mai la sud, se intereseaza de aceste schimbari. Astfel, “China a instalat deja o platforma de cercetari pe insula norvegiana Spitsbergen iar spargatorul de gheata Snow Dragon a realizat doua iesiri in mare pentru lucrari de climatologie”.

Pentru a ilustra dimensiunea competitiei care se deschide in jurul noilor resurse inca neexploatate, ziaristii de la New York Times au vizitat, intr-o perioada de sase luni, douasprezece amplasamente situate in jurul Polului Nord. Astfel, “orasul norvegian Hammerfest, altadata un mic port pescaresc, distrus de catre nazisti in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, se umple de tineri venind din Norvegia, Finlanda, Rusia si Asia in cautarea de locuri de munca. Aceasta destinatie atrage, totodata, o mana de lucru inalt calificata venind din Europa si America de Nord. Intr-adevar, in acest oras se afla Snohvit (Alba ca Zapada), un enorm complex industrial care depoziteaza gazul natural extras din Marea Barents si-l lichefiaza pentru a fi transportat cu vaporul.”

Succesul intreprinderii este de asa maniera ca valoarea lui Snohvit atinge in prezent 8,8 miliarde de dolari (7,28 miliarde euro), adica cu 50% mai mult fata de valoarea sa initiala. Dar oricat de mare ar fi “complexul Snohvit este surclasat la est de un si mai mare camp de exploatare a gazului in apele teritoriale ruse: acest camp numit Shtokman este exploatat de gigantul rus Gazprom”, continua cotidianul.

In ceea ce priveste pescuitul “studii avanseaza ideea ca in deceniile viitoare, acest sector va oferi posibilitati nebanuite in apele care n-au fost niciodata exploatate de om”, semnaleaza ziarul. Oportunitati economice care trebuie supravegheate de aproape. Astfel, deja acum trei ani, Canada a organizat la fata locului o patrula compusa din 1.500 membri, majoritatea eschimosi, si a planificat pentru anul urmator instalarea unui satelit de supraveghere permanenta. Intr-adevar, “cu sau fara tratat, disputele teritoriale fac trimitere la capacitatea fiecarei tari de a-si apara interesele.”

In acelasi sens, Siku News, site de informatii specializat in regiunea Arcticii, releva ca societatea sud-africana De Beers, cea mai importanta intreprindere din lume in domeniul cercetarii, prelucrarii si comercializarii diamantelor, figureaza printre cele cca. 60 de firme care cauta sa descopere si sa exploateze zacamintele minerale din Arctica. Astfel, milioane de dolari sunt cheltuiti pentru a scotoci dupa bogatiile minerale ale acestei regiuni in speranta de a scoate la iveala kimberlitul, o roga magmatica care poate contine diamante si care se gaseste in vechile vetre vulcanice, aflam de pe Siku News. “Societatea care va face prima mare descoperire va putea sa profite de preturi in crestere si de cumparatori avizi”.

Hoda Saliby este corespondent al Courrier International. Tradus si adaptat de Nicusor Gliga