UN PROCENT NU INCLUDE MAI MULTE PROCENTE!

Motto:

Stupiditas contagiosa est

Alexandra Zarnescu

Se poate pune întrebarea „Când este prostia contagioasă?“ Se poate, dar numai retoric, pentru că prostia este întotdeauna contagioasă.

O dovadă, în acest sens, este modul cum este folosit cuvântul procent.

În tabele, din cauza, pe de o parte, a spaţiului redus şi, pe de altă parte, a necesităţii folosirii lui complete, pentru a indica evidenţierea datelor în procente se utilizează simbolul „%“. Dar în text este obligatoriu să nu se întrebuinţeze acest simbol, ci să se scrie în litere, „procente“ sau, cum se aude cel mai adesea, „la sută“. Cum, însă, unii au făcut din ignoranţă o virtute, în mass media – îndeosebi în presa scrisă – se scrie aproape mereu, în texte, de exemplu, „15%“, dar se pronunţă „15 la sută“ atunci când propoziţia începe cu expresia „Într-un procent de…“. În mod evident, formula „15 la sută“ este o reminiscenţă a epocii când, în texte, se scria corect „15 la sută“ şi nu „15%“. Apoi, este vorba de grija de a evita repetiţia, spre a nu se greşi stilistic, repetând cuvântul „procent“. Schema stilistică a fost copiată şi de „fătucile şi guguştiucii“ beşteliţi de către ziaristul Ion Cristoiu ori de câte ori apare la televizor.

Nu mai dau exemple, nomina odiosa, dar aproape zilnic auzim la radio şi la televizor – nu numai „fătuci“ şi „ciumpalaci“, dar şi analişti cu pretenţii, chiar dintre colegele şi colegii de ecran ai domnilor Ion Cristoiu şi Mircea Badea – care emit pe gură, mai ales în campaniile electorale şi când vorbesc despre rezultatul unor sondaje de opinie, această propoziţie imbecilă: „Într-un procent de 25 (sau 45 sau 52 etc.) la sută…“

Dorind să evite o greşeală de stil, cei care procedează astfel comit una de logică – evident, mai gravă. Într-adevăr, când spui/scrii – „Procentul…“ sau „Într-un procent…“, este clar că este vorba de „un procent“, de un singur procent şi numai unul. Dar nu poţi spune „Într-un procent de 17 la sută…,“ fără să te doară capul. Deoarece „un procent“ înseamnă, altfel spus, „unu la sută“! Şi nu poţi spune „Într-unu la sută de 17 la sută“. Ţi se împleticeşte şi limba! Desigur, dacă ai pronunţa „Într-un procent de 17 procente“, tot ţi-ar zbârnâi o lampă-n cap şi ai remarca, din cauza repetiţiei, că ceva nu este în regulă. Dar când zici „A ieşit pe primul loc, cu un procent de 43 la sută…,“ ţi se pare că totul este corect şi mai şi zâmbeşti, senin, cu un aer aparent isteţ, însă, în fond, tot de prost! Probabil de aici a provenit expresia „un prost senin!“ Nu degeaba a zis Ion Creangă că „Dacă prostia ar durea, ce de ţipete ar mai fi pe lume!“

Dar, iată că pe unii nu-i doare nimic nici când emit astfel de propoziţii. E-adevărat, „ştiristele“ şi „ştiriştii“ din audio-vizual doar citesc textele făcute de redactorii la fel de tolomaci ca ei. Căci, dacă ar fi mai isteţi, ar putea să corecteze, „din mers“, astfel de anomalii. Numai că, totuşi, nu este aşa simplu. De exemplu, o tânără reporteriţă – pe atunci era la Antena-3, ca practicantă, fiind încă studentă –, tocmai transmisese o ştire din teritoriu referitoare la rezultatele alegerilor locale. Un cunoscut de-al ei, grijuliu ca „fătuca“ să nu se mai facă de râs, i-a telefonat la câteva minute, pe telemobil, şi i-a spus: «Domnişoară X, aţi transmis adineauri rezultatul alegerilor din Bacău şi v-aţi exprimat astfel: „Cutare a câştigat cu un procent de 25 la sută“. Nu mai folosiţi formula aceasta, fiindcă nu este corectă, ci spuneţi „Într-un procentaj de 25 la sută“. Adică eliminaţi cuvântul „procent“, fiindcă trebuie înlocuit numai cu cel corect, procentaj. Or, ele nu sunt sinonime». La care ea, puţin ofuscată, a replicat: „Dar aşa scrie şi în dicţionar!“ „Desigur, însă acesta nu-i un argument suficient. Nu tot ce scrie în dicţionare este corect.“ „Atunci, după cine să ne mai luăm?“, a mai întrebat ea, cu o ironie nedisimulată. „După logică! Cu bine!“

Şi s-a închis conversaţia. Dar respectiva reporteriţă, care acum face emisiuni la postul de televiziune REALITATEA, a ignorat sfatul dat cu bună credinţă de un cunoscut – întâlnit întâmplător, e-adevărat, în timp ce realiza un reportaj la o şedinţă de lucru a unui partid, la care el era directorul Departamentului de Presă şi Relaţii Publice.

Fără îndoială, reporteriţa a refuzat sfatul bine venit pe motivul, aparent foarte plauzibil, că „Aşa scrie în dicţionar!“ Adică foloseşte argumentul numit de sociologi „fetişismul literei tipărite“. Dar ea nu-şi mai pune mintea la contribuţie să verifice măcar atunci când – pentru a i se face un bine! – i se atrage atenţia că greşeşte. Îi este de ajuns ceea ce „scrie la dicţionar“. Într-adevăr, aşa scrie în DEX: „PROCENT, procente, s.n. A suta parte dintr-o cantitate dată; proporţie în raport cu o sută; sutime, procentaj (sic). 2. …“ (DEX, Editura Academiei R.S.R., 1975, pag. 747).

Remarcaţi, vă rog, greşeala făcută de dicţionar: susţine, corect, că „procent“ reprezintă „a suta parte dintr-o cantitate dată“, „sutime“ – iar sutimea, ca şi procentul, nu poate însemna decât „a suta parte“, adică 1/100, 1 (una singură) parte din 100! Dar, după cuvântul „sutime“ pune virgulă şi, imediat, adaugă cuvântul „procentaj“: adică pune semnul egalităţii între articolul din titlul explicat, procent, şi noţiunea procentaj, care înseamnă altceva!

Dar să vedeţi ce mizerie explicativă există, în continuare, în DEX, la: „PROCENTAJ, procentaje, s.n. Procent. ♦ Calcul făcut pentru stabilirea procentului; cifră obţinută prin acest calcul….“ (idem). Dicţionarul face aceleaşi două greşeli ca şi mai sus: dă o explicaţie tautologică şi consideră echivalente cuvintele procentaj şi procent. În plus, ca urmare a acestei gândiri ilogice, mai face a treia greşeală: spune „pentru stabilirea procentului“ în loc să fi zis „pentru stabilirea proporţiei“, aşa cum scrie la explicitarea cuvântului procent: „proporţie în raport cu…“. Exact ca în adagiul „Două vorbe, trei prostii“.

Cu această gândire profund greşită, e „normal“ să găsim asemenea imbecilităţi şi la: „PROCENTUAL, -Ă, procentuali, -e, adj. Calculat, exprimat în procente; care reprezintă un anumit procent dintr-o cantitate…“ (idem). Aici, expresia „un anumit procent“ este echivalentă cu formula „într-un procent“, adică „un anumit procent“ este tot una cu un alt „un anumit procent“ şi înseamnă, de fiecare dată, doar atât: un singur procent, unul nu mai multe. Exprimarea corectă este: „care reprezintă o anumită proporţie/un anumit cuantum/o anumită parte dintr-o cantitate“!

Este evident că prostia este contagioasă. Şi asta din cauza Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX), care dă definiţii tautologice şi pretinde că procent, procentaj, proporţie sunt echivalente, sinonime. Este inutil să mai spun că aceste prostii sunt copiate identic şi în Dicţionarul de neologisme al lui Marcu-Maneca. Aşa că reporteriţei respective – şi altora ca ea – poţi să-i fluturi în faţă şi-un tramvai, căci ea nu gândeşte mai departe decât textul acestor dicţionare îmbibate de prostii. De aceea sunt atât de multe toante şi tonţi nu doar în mass media, ci şi în alte domenii.

Pentru a face primul pas ca să schimbăm aceste tâmpenii „academice“, trebuie să reţinem că procentaj înseamnă proporţie, cuantum, procentual înseamnă forma de exprimare a proporţiei prin raportare la un întreg considerat egal cu una sută, că expresiile „un procent“ sau „într-un procent“ înseamnă un singur procent şi, mai ales, că într-un procent nu încap mai multe procente! Al doilea pas este de a nu cădea în extaz în faţa dicţionarelor, iar al treilea este să gândim mai mult, independent, să nu ne luăm după „idolii cetăţii“ decât dacă nu suntem în stare să vedem mai departe!

2 septembrie 2008

Alexandra Zărnescu