Marius Mioc

EDITURA POLIROM a publicat recent, sub coordonarea lui Bogdan Murgescu, membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române, volumul “Revoluţia română din decembrie 1989. Istorie şi memorie”.

După cum se arată în “Cuvîntul înainte” al volumului, iscălit de Bogdan Murgescu, volumul reprezintă ceea ce trebuia să fie al doilea număr al revistei “Clio 1989″ a Institutului Revoluţiei Române şi ar fi trebuit să apară în 2006, dar textul a fost respins de Consiliul Ştiinţific al IRR. Deduc că acesta este motivul pentru care în 2006 Institutul Revoluţiei nu a publicat nici un număr din revista “Clio 1989”, deşi în planurile iniţiale, pe baza cărora a obţinut aprobarea bugetului de 33,8 miliarde lei, era prevăzută apariţia a două reviste “Clio 1989” anual (şi a 12 reviste “Caietele Revoluţiei”, din care au apărut în 2006 doar 5).

Primul număr al revistei Clio 1989 fusese realizat în 2005 de Ioan Scurtu. Cel de-al doilea număr al revistei se convenise să fie realizat de Bogdan Murgescu. Acesta a vrut să aplice sistemul “peer-review” folosit în “marile reviste academice din străinătate”. Fiecare dintre studiile propuse pentru publicare a fost evaluat de doi recenzori, unul din România, altul din străinătate. Recenzorii n-au cunoscut numele autorilor studiilor pe care le recenzează, şi nici autorii n-au cunoscut numele recenzorilor, doar observaţiile făcute de aceştia (pag. 8).

Motivul refuzului Institutului Revoluţiei de a publica volumul pregătit de dl. Murgescu îl constituie, aflăm din cuvîntul înainte, “rezistenţa orchestrată de domnul Ioan Scurtu” (director adjunct al IRR). Acesta a contestat unii autori fiindcă n-ar fi specialişti în istorie contemporană. Explică Murgescu: “În timpul regimului comunist istoria contemporană a fost subdomeniul istoriografic cel mai supus presiunilor ideologiei oficiale. (…) mulţi dintre istoricii care doreau să evite aceste presiuni au preferat să studieze perioade mai îndepărtate în timp (…) Atacul domnului Scurtu împoriva “intruşilor” care invadează cîmpul studiilor de istorie contemporană avea însă dublu scop: (…) discreditarea demersurilor ştiinţifice ale acestora şi (…) solidarizarea cu Domnia sa a acelor membri ai Consiliului Ştiinţific ce s-au afirmat prin studii de istorie contemporană a României încă înainte de 1989″ (pag. 9).

“Atitudini precum cea exprimată de directorul general adjunct al Institutului [Ioan Scurtu – nota mea], potrivit căreia nici Eugen Lovinescu nu publica în revista condusă de el punctele de vedere ce contraveneau opiniilor promovate de el, sînt în discordanţă atît cu regulile dialogului ştiinţific, cît şi cu principiul pluralismului democratic. Rămîne de văzut dacă şi în ce formă societatea românească va dori şi va reuşi să impună respectarea principiilor sale de către instituţie sau dacă, dimpotrivă, Institutul va fi lăsat să se adîncească pe calea subdezvoltării academice şi a exprimării - pe banii contribuabilului român - a unei viziuni unilaterale asupra unui moment fundamental al istoriei recente a României” mai scrie Murgescu (pag. 12).

În cadrul respectivului volum apar şi două articole ale autorului acestor rînduri – o critică la adresa primului număr al revistei “Clio 1989”, şi comentarii la dezvăluirile lui Vladimir Bukovski despre revoluţia română, publicate iniţial pe Altermedia.

Referitor la criticile mele despre primul număr al “Clio 1989″, Murgescu precizează în cuvîntul înainte care fusese pregătit în varianta publicării volumului sub egida IRR: “nu pot decît să regret că responsabilul acelei ediţii a refuzat invitaţia mea de a răspunde public, tot în acest număr, observaţiilor respective” (pag. 15).

Voi comenta ulterior o parte dintre cele publicate în această carte, pentru început prezint cuprinsul:

- Bogdan Murgescu: Cuvînt înainte. 1989 - povestea unei reviste
- Bogdan Murgescu: Cuvîntul înainte, aşa cum a fost scris în iunie 2006 şi cum ar fi apărut dacă volumul ar fi fost publicat ca număr al revistei Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989

Studii:
- Victor Neumann: Timişoara în memoria colectivă contemporană. Perspective fragmentare
- Mihaela Grancea: Retorica morţii eroice în epitaful revoluţionarilor din decembrie 1989
- Naja Bentzen: Despre morţi numai de rău. Viaţa de apoi a lui Nicolae Ceauşescu ca model al abjecţiei în politica românească
- Dietmar Muller: Rememorarea Revoluţiei din 1989. Casa Poporului ca lieu de memoire postcomunist
- Peter Siani-Davies: Revoluţia în societăţile comuniste şi postcomuniste. O agendă de cercetare pentru un studiu comparativ a două cazuri din Balcani: România (1989) şi Serbia (2000)

Documente:
- Radu Silaghi în dialog cu Bogdan Murgescu: Amintiri din 21-22 decembrie 1989

Opinii:
- Marius Mioc: Inexactităţi care trebuiesc corectate
- Marius Mioc: Precizări la dezvăluirile lui Vladimir Bukovski despre revoluţia română

Recenzii:
- Alexandru Oşca: Daniela Veronica Guşă de Drăgan - Condamnat la adevăr. Generalul Ştefan Guşă
- Cornel Micu: Katherine Verdery - Socialismul. Ce a fost şi ce urmează
- Miodrag Milin: Stejărel Olariu, Georg Herbstritt - Stasi şi Securitatea
- Valeska Bopp: Cristoph Links, Sybille Nitsche, Antje Taffelt - Das wunderbare Jahr der Anarchie. Von der Kraft des zivilen Ungehorsams 1989/90
- Bogdan Murgescu: Peter Siani-Davies - The Romanian Revolution of December 1989
- Bogdan Murgescu: Alex Mihai Stoenescu - Istoria loviturilor de stat în România, vol. 4
- Matei Gheboianu: Radu Vasile - Cursă pe contrasens, Amintirile unui prim-ministru
- Bogdan Popa: Helmut Altrichter - GegenErinnerung. Geschichte als politisches Argument in Transformazionprozess Ost-, Ostmittel- und Sudosteuropas