Axel Bruns *

- extrase –

INDUSTRIA SOFTWARE din sursa deschisa a cunoscut o dezvoltare semnificativa in ultimii ani – unele din pachetele de programe produse astfel, devenind standarde ale industriei virtuale, in unele domenii capatand chiar un avantaj fata de solutiile produse sub licenta de Microsoft si alti operatori comerciali majori. Cu mult in afara domeniului propriu-zis de dezvoltare software, insasi ideea de “sursa deschisa” a devenit din ce in ce mai recunoscuta ca o posibila alternativa, sau macar ca o modificare, a modelelor de produse corporatiste standard, iar folosirea software-ului gratuit a devenit o forma de afirmare a rezistentei in fata corporatizarii serviciilor electronice esentiale. Sursa deschisa incepe acum sa fie transpusa in alte domenii in afara programarii, uneori oferind chiar rezultate surprinzatoare.

Un domeniu cheie unde aceasta a condus la dezvoltari semnificative este acela al stirilor online. Site-uri precum Slashdot, (”news for nerds and stuff that matters” – stiri pentru tocilari si lucruri care conteaza), cu ai sai 450.000 de utilizatori inregistrati, publica ceea ce poate fi numit in termeni fericiti “stiri din sursa deschisa”, adaptand mai mult sau mai putin explicit principiile de colaborare existente in dezvoltarea software din sursa deschisa, pentru a ajunge la o forma de succes a relatarii stirilor in conditii de colaborare. Multe alte site-uri, de multe ori folosind codul Slash – motorul web din sursa deschisa dezvoltat de Slashdot – sau pachete similare precum php-nuke sau Postnuke, au copiat acest model si l-au aplicat pentru o mare varietate de subiecte noi. Cel putin un site, Openflows [1], (care ruleaza de asemenea in codul Slash), face si mai explicita aceasta conexiune cu miscarea open source, numind activitatea sa “Open Source Intelligence” [2](OSI) – Informatii din sursa deschisa, ISD. “Pentru noi, ISD reprezinta aplicarea principiilor de colaborare dezvoltate de miscarea Open Source Software la colectarea si analiza informatiilor. Aceste principii includ: studii din partea colaboratorilor, autoritate bazata pe reputatie, folosirea libera a produselor si principii flexibile relativ la implicare si responsabilitate” (Stalder & Hirsh 2002).

Intr-adevar, pornind de la definitiile general acceptate ale software-ului din sursa deschisa, nu este prea greu de adaptat aceste principii la forme caracteristice informarii. Opensource.org [3] declara ca “ideea de baza din spatele sursei deschise este foarte simpla: atunci cand programatorii pot sa citeasca, sa redistribuie si sa modifice codul sursa al software-ului, acesta evolueaza. Oamenii il imbunatatesc, il adapteaza, ii rezolva problemele. Si aceasta se intampla la o viteza care, pentru cineva obisnuit cu lentoarea dezvoltarii programelor conventionale, pare incredibila. Noi, in comunitatea open source, am descoperit ca acest proces de evolutie rapida produce software mai bun decat in modelul traditional inchis, in care numai cativa programatori pot vedea sursa, iar toti ceilalti sunt nevoiti sa foloseasca orbeste un bloc opac de biti.” (Opensource.org, 2003)

O declaratie de principii echivalenta pentru stiri din sursa deschisa (open news) ar putea suna asa: “Ideea de baza din spatele stirilor din sursa deschisa este foarte simpla: Cand producatorii si utilizatorii de stiri pot sa citeasca, sa redistribuie si sa modifice informatia-sursa pentru o anumita stire, modul de intelegere al stirilor evolueaza. Oamenii il imbunatatesc, il adapteaza, ii rezolva problemele. Si aceasta se poate intampla la o viteza care, pentru cineva obisnuit cu lentoarea transmiterii conventionale de stiri, pare incredibila. Noi, in comunitatea open news, am descoperit ca acest proces evolutionist rapid produce stiri mai bune decat modelul traditional inchis, in care numai cativa editori pot vedea sursa si toti ceilalti sunt nevoiti sa foloseasca orbeste o stire opaca.”

Tendinta catre stiri din sursa deschisa: O alternativa la Gatekeeping [4]

La scara mare, practicile de cooperare in procesarea stirilor din sursa deschisa sunt un raspuns la ceea ce este perceput ca deficiente ale mass-media comerciale, cuplat cu etica in dezvoltare de tip DIY (do-it-yorself – rezolva singur) ale anumitor comunitati cu interese specifice, care se vad avantajate de noile tehnologii internet. Cu circa opt ani in urma, Peter White scria ca “noile sisteme media in dezvoltare vor avea ca rezultat o diminuare a puterii ce a fost exercitata de controlorii insuficientelor canale de comunicare din trecut. Se poate sustine ca aceasta putere va fi micsorata atat de mult, incat organizatii mari sau mici, care nu au fost implicate in media in trecut, impreuna cu cei puternici si cei slabi, se vor gasi in pozitii mai apropiate relativ la distributia informatiei si a divertismentului prin multitudinea de canale din viitor” (White 1996, 5). Abundenta care exista pe Net are si partile ei mai putin bune, in faptul ca acum nu mai exista controlori sau gatekeeper-i, care sa decida ce merita sa fie publicat si ce nu. Web-ul transpune viziunea lui McLuhan ca “de bine, de rau, toti suntem publicisti”.

Bibliotecari, nu controlori?

Sistemele de stiri deschise nu folosesc redactori dedicati sau o ierarhie stricta “potrivit/nepotrivit pentru publicare”, cum exista de exemplu in stirile scrise sau difuzate pe calea undelor. Nu numai ca nu se “pazesc portile”, dar nici nu prea se uita multi la acestea din urma!

Sa vorbesti despre aceste surse ca despre “bibliotecari” mai mult decat despre “pazitori ai portilor” nu ar fi departe de adevar. In timp ce “pazitorii” lasa sa treaca doar o parte a informatiei, pe care o considera potrivita pentru a fi publicata/vizionata/audiata, “bibliotecarii” doar indica utilizatorilor directia dorita de acestia si ii lasa liberi, fara sa ii opreasca din explorarea “rafturilor” bibliotecii.

Aceasta pozitie de bibliotecar contrasteaza puternic cu atributele traditionale ale jurnalistului “paznic al portilor”, “obiectiv”, “impartial” si “dezinteresat”. Bibliotecarul nu doar ca nu are pretentia ca aspira la asemenea atribute – sursele deschise sunt adesea in mod clar partinitoare -, dar in celasi timp sprijina cu tarie dreptul la libera expresie, chiar si pentru cei cu care nu este deloc de acord. Poate sa adreseze un sfat, sau un avertisment asupra unei parti din continutul bibliotecii lui, dar nu il cenzureaza.

Paznicii portilor?

Totusi, comparatia cu “bibliotecarul” se opreste aici. In contrast cu bibliotecarii adevarati, cei online sunt, in mod necesar, editori – asa cum oricine furnizeaza informatie in web este un editor. Asadar, site-urile descrise aici nu sunt nici paznici ai informatiei, in sens traditional (cata vreme in contrast cu versiunile tiparite si cele radiodifuzate nu au control exlusiv asupra “portii” prin care informatia trece la cititor/utilizator) nici bibliotecari (sunt ei insisi parte a procesului editorial), ci mai degraba combina aspecte ale ambelor modele intr-unul nou care poate fi denumit intr-o combinatie de supraveghetor al portii si sfatuitor: gatewatcher.

Gatewatching in colaborare: producerea de “stiri deschise”

Site-urile de acest fel devin frecvent puncte de adunare si intalnire pentru utilizatori. Mari comunitati se pot forma in jurul lor, asa cum este cazul lui Slashdot. Acolo unde asta se petrece, site-ul face un pas crucial de la editarea si publicatia “inchise” (realizate de o echipa de editori numiti) la stirile deschise cu adevarat, implicand utilizatorii. Demarcatia intre producator si consumator online este din ce in ce mai nesemnificativa, lucru care l-a facut pe Alvin Toffler sa lanseze celebrul sau termen de prosumer – dar nici cel de produser (producator-utilizator) n-ar fi rau.

Anumiti participanti la procesul de informare prin web produc in mod predominant informatie, publicand, trimitand spre publicare stiri, comunicate de presa sau rapoarte, in timp ce altii mai mult folosesc informatia, receptionand-o si procesand-o in particular. Marea majoritate a participantilor, insa, va combina cele doua tipuri (receptioneaza stiri si le transmit mai departe, insotite de mici comentarii), iar nucleul stirilor deschise sunt de fapt aceia care combina in mod egal sau cei cu un nivel ridicat al angajamentului: deci, produserii.

Stirile deschise constau, inainte de toate, intr-un sortiment foarte bine structurat de legaturi catre informatii din alte website-uri, organizate functie de subiect, aranjate dupa relevanta, utilitate si grad de complexitate, si in special punand accent pe ultimele noutati sau adaugiri. Aceasta cere o judecata grijulie din partea gatewatcher-ilor: trebuie sa includa sficient pentru a informa, insa nu a supraincarca pe cititorii lor, si trebuie, asadar, sa invete a evalua cu acuratete importanta si relevanta informatiei. Tot atat de importanta este certificarea sursei informatiei, ca si plasarea unor legaturi catre subiecte asemanatoare sau chiar acelasi subiect, aflate in interiorul altor pagini. Aceasta este un mod de a respecta “codul de conduita etica” general respectat de gatewatchers. Asemenea modalitate de recunoastere si acceptare a altor operatori in acelasi domeniu poate duce si la forme de cooperare directa cu ei.

De la publicare la implicare

In principal, site-urile de stiri deschise nu sunt furnizori de informatie originala: mai degraba, publica ceea ce este deja disponibil in alte locatii. Ele sunt, asadar, diseminatoare secundare de informatie; insa datorita statutului lor de resurse centralizate, accesibile, de informatii, se constituie adesea in sursa primara pentru cautatorii de informatii. Gatewatcher-ii accepta si comentarii, chiar extinse, din partea utilizatorilor, comentarii care sunt atasate imediat materialului. Contributiile sunt acceptate aici fara rezerve, ceea ce aduce gatewatcher-ilor respectul comunitatii, motiveaza utilizatorii sa se implice, si ajuta la legitimizarea propriilor viziuni si preocupari, facandu-le mai “oficiale” prin publicare. Situatia poate, de asemenea, sa imbunatateasca relatia institutie-comunitate, plasand sursele de stiri deschise intr-un rol de intermediar.

Continua lor aprofundare, deschiderea si angajamentul fac din sursele de stiri deshise comentatori in general acceptati. De mare importanta pentru credibilitatea lor este ca aceste site-uri sunt interactive in mai multe directii: nu doar interactioneaza cu utilizatorii prin functiile de cautare si optiunile de tipul notificarilor prin e-mail, newsletter-elor sau comentariilor, dar si permitandu-le utilizatorilor sa interactioneze intre ei prin discutii, evaluari si critici. A face din utilizatorii sai prod-utilizatori, este factorul crucial al succesului unei surse online de stiri deschise.

Dezvoltarea site-urilor de stiri deschise

Mai degraba decat sa ne asteptam ca site-urile de stiri deschise sa provina in numar mare de la institutii ale establishment-ului, le putem vedea facandu-si aparitia din eforturi ale comunitatii, precum pagini personale sau ale unor comunitati mici, care treptat ajung a fi destul de organizate ca sa poata fi privite ca site-uri de stiri deschise; deci, aceasta este o revolutie care va fi condusa de utilizatori (consumatori) mai degraba decat de corporatiile media. Utilizatorii – indivizi, grupuri sau organizatii – vor fi cei care vor determina valoarea si impactul “autostrazii informationale”. Acest impact va modela, in cele din urma, intr-un mod profund, forta politica, economica si sociala in lumea din ce in ce mai digitala in care traim.

Pe masura ce aceste site-uri se dezvolta, ele trec incet, dar sigur, de la un stil ad-hoc de a prezenta subiecte importante sau a gazdui discutii importante pentru grup, inspre forme cumva mai structurate, atat de comunicare cat si de organizare a informatiei. In decursul acestei schimbari, politica operationala a site-ului este construita “pe fuga”, ceea ce poate fi o capcana, insa o asemenea lipsa de control la nivel inalt si de structuri prestabilite poate, de asemenea, sa fie vazuta ca eliberatoare si incurajatoare de catre creatorii siteului, si explica mult din entuziasmul care ii mana pe producatorii de “continut web” din afara cadrului institutional.

Pe scurt, paginile web furnizoare de stiri deschise incearca sa fie primul si singurul punct de patrundere intr-un domeniu de maxima importanta pentru utilizatori. Un alt mod de a descrie ce fac gatewatcher-ii ar fi sa spui ca ei incearca sa construiasca un meta-site, continand tot ceea ce ei considera important a fi stiut despre un anume domeniu de interes, adunand laolalta material din multe pagini diferite. Prin analogie, actiunea este inrudita cu crearea unei enciclopedii de actualitate, lipind si comentand pagini rupte din alte carti (dar intr-un mod mult mai putin crud, fara a face rau altor carti, si cu actualizari constante).

Stirile deschise si viitorul

O problema inca de rezolvat de catre promotorii stirilor deschise este intrebarea in ce masura pot influenta atitudinile mainstream. In multe feluri, aceasta problema este impartasita si de miscarea open source: in timp ce numarul de utilizatori frecventi ai unor siteuri precum Slashdot (450.000), ori terenul castigat de software-ul din sursa deschisa, spre exemplu pentru servere de web, par impresionante, amandoua mai au pana sa iasa din “ghetto”. Nu destui oameni au fost tentati sa renunte la Microsoft Windows si alte surse proprietare in favoarea Linux, iar audienta serviciilor de stiri deschise paleste in comparatie cu audienta mass-media traditionale. Ramane de vazut daca sursa deschisa si stirile deshise pot recupera handicapul in viitorul imediat.

—
*Dr. Axel Bruns este cercetator si profesor la Creative Industries Faculty din Queensland University of Technology, Brisbane, si preda cursuri despre publicatia deschisa, comunitatile online si muzica „populara”. Traducere, adaptare si note de Bogdan I. Stanciu.

Note:
[1]. Openflows Networks Ltd. este o companie de servicii specializata pe sprijinirea organizatiilor in intelegerea si utilizarea software-ului open in operatiile de fiecare zi. Motto-ul lor: “Oamenii sunt inteligenta. Masinile sunt unelte.”
[2]. Open Source Intelligence (OSINT) este o disciplina bazata de colectarea informatiilor din sursa deschisa, adica cele accesibile publicului larg. Aceasta include ziare, internet, carti, carti de telefoane, revste stiintifice, transmisiuni radio-tv etc.
[3]. Open Source Initiative (OSI) este o initiativa non-profit dedicata administrarii si provomarii in societate a definitiei sursei deschise prin intermediul marcii proprii de certificare (OSI Certified Open Source Software).
[4]. Gatekeeper=pazitor al portilor; termen generic ce se refera la jurnalistul clasic, un soi de paznic al informatiei, ce lasa sa treaca spre cititor doar ce considera el valoros

Bibliografie:
- Emmott, Stephen J. (1995) Introduction. Information Superhighways: Multimedia Users and Futures. Ed. Stephen J. Emmott. London : Academic Press, 3-13.
- Opensource.org. (2003) “Open Source Initiative OSI – Welcome.” 13 Jan. 2003 .
- Stalder, Felix, and Jesse Hirsh (2002) “Open Source Intelligence.” Openflows, 24 April 2002 . 13 Jan. 2003.
- White, Peter B. (1996) “On-line Services: The Emerging Battle for Transactional Space.” Media International Australia 79 (Feb. 1996), 3-9.