aproximatif identic
“”de aceea s-a decretat crearea unui stat de israel , pentru ca evreii sa plece din toate tarile, sa faca numai un singur stat, pentru ca nu sint iubiti niciunde, asta este un rasism generalizat…”"

asta da provocare si exprimarea in ABSOLUT a dorintei lor de a crea deversiune, razboi si divergente in continuu pe planeta si asta peste tot…. de fapt este o idee raspindita pentru PROVOCARE… si ATIT.

“Mai precis, în iulie 1922, Liga Natiunilor, precursorul O.N.U., a emis un mandat prin care dadea englezilor controlul asupra Palestinei, cu scopul de a facilita întemeierea unui stat evreiesc pe acest teritoriu.”
Din nou o distorsionare a realitatii, scopul mandatului a fost administrarea fostelor teritorii otomane, creerea unui “camin national” pentru jidani fiind inclusa la presiunile sioniste, dar fara a se uita din nou specificarea expresa de a proteja interesele tuturor locuitorilor Palestinei. Pentru prevenirea (partiala a) conflictului care se anunta, autoritatile au impartit teritoriul mandatat in Palestina si Transiordania, in al doilea teritoriu imigratia jidanilor fiind interzisa.
La inceputul secolului 20, prin diverse tactici legale – cumpararea de la proprietari “in absentia”, majoritatea locuind in marile orase egiptene, siriene sau libaneze – agentiile sioniste au intrat in proprietatea a diverse terenuri, din care o parrte erau arendate arabilor, acestia fiind astfel evacuati fortat de fortele de ordine. Acesta stare de fapt a fost facilitata si de degringolada administratiei otomane. Prin forta imprejurarilor o parte a arabilor s-a vazut data afara din propria casa si multi au devenind straini in propria tara, ceea ce a dus la incidentele violente din 1921 sau 1929.
Fenomenul s-a acutizat odata cu accelerarea imigratiei, in ciuda masurilor administratiei:
Year Jewish Population Percentage(%)
1880 24,000 6
1917 56,000 10
1922 84,000 11
1931 174,000 17
1936 384,000 28
1945 608,000 31
1947 640,000 33

“Opozitia araba a culminat într-o revolta generala între anii 1936-1939.”
Autorul ignora complet o alta cauza a violentelor, organizarea pe o scara din ce in ce mai larga a atacurilor si masacrelor faptuite de militiile jidanesti Haganah, in special aripa extremista Irgun, echipate si antrenate de britanici in aceasta perioada. Dupa inabusirea revoltei, britanicii aproape au blocat imigratia pentru prevenirea recrudescentei violentei, prin Hartia Alba – spre furia sionistilor – care mentiona ca Declaratia Balfour a fost indeplinita prin imigrarea a 450000 de jidani si a cerut crearea unei Palestine independente guvernate in comun cu arabii in urmatorii 10 ani. De asemenea, se considera ca Declaratia Balfour nu a intentionat convertirea Palestinei intr-un stat jidanesc impotriva vointei arabilor si se impun restrictii transferului de proprietate asupra terenului.
Astfel, s-au creat premizele conflictului sionisto-britanic, mocnit in prima parte a celei de-a doua conflagratii mondiale pana in 1943. Militiile Irgun (condusa de Menachem Begin dupa 1943 – care, in mod ironic, a primit ulterior premiul Nobel pentru pace) si Stern (separata din Irgun in 1940, refuzand armistitiul cu britanicii), calificate ca teroriste de administratia britanica, au prefigurat modalitatile adoptate de noul stat in operatiunile de curatire etnica ulterioare. Primeia i se datoreaza si atacul asupra hotelului Regele David, sediul administratiei britanice, care a fost efectuat de teroristi deghizati ca arabi, tactica care va fi folosita ulterior cu predilectie de Mossad (a se vedea incidentele teroriste din Egipt in 1954 puse in seama Fratiei Musulmane – afacerea Lavon, atacul asupra navei USS Liberty in 1967 incercand din nou implicarea Egiptului, etc. – exemple ale unor operatiuni ratate, si altele care au avut mai mult succes) si adoptata si de alte servicii secrete.
Cresterea violentei si pierderea controlului a dus la hotararea guvernului britanic de retragere de la administrarea Palestinei pana in 15 mai 1948. Pentru rezolvarea crizei, proaspat infiintatele Natiuni Unite au incercat sa ofere o solutie, prin planul de partajare adoptat in rezolutia 181, care prevedea ca 55% din teritoriu sa fie afectat statului iudaic, incluzand singurul acces la Marea Rosie si Lacul Galileii – cea mai mare sursa de apa potabila, in profida faptului ca reprezentau doar 33% din populatie. Statul arab urma sa contina 99% populatie araba, iar cel iudaic 45%, fapt de neacceptat atat pentru arabi cat si sionisti. Administratia britanica a refuzat implementarea planului, datorita neviabilitatii sale. Chiar in ajunul expirarii mandatului, a fost decretat noul stat Israel, fara a specifica granitele, cu pretentii asupra intregii zone palestiniene. Noul stat a fost imediat recunoscut de SUA si URSS, ceea ce dezvaluie influenta sionista asupra acestora. Intr-un proces de domino, o serie de alte state au urmat “conducerea”. Marea Britanie nu a recunoscut noul stat pana in 1950.
Imediat a urmat primul razboi Israeliano-Arab, incheiat in 1949 prin care s-au stabilit prima data granitele noului stat, Fisia Ghaza revenind Egiptului si Malul Vestic (Cisiordania) impreuna cu Ierusalimul de Est, Iordaniei. Starea de fapt a fost “corectata” in razboiul de 6 zile din 1967, in care Israelul a atacat “preemtiv” tarile arabe din jur, primind ca “bonus” si Inaltimile Golan si peninsula Sinai (returnata Egiptului in 1975), ceea ce a dus la actuala configuratie teritoriala. Conform dreptului international, Malul de Vest si Fasia Ghaza sunt teritorii ocupate sub administratie militara iar anexarea Ierusalimului de Est si a Inaltimilor Golan este ilegala.
In toata perioada de dupa creearea statului Israel, sionistii au purtat actiuni sustinute de purificare etnica impotriva arabilor din teritoriile controlate, prin orice mijloace – cu sprijinul politic, logistic si financiar al SUA – incluzand deportari, asasinate, masacrarea femeilor si copiilor, una din cele mai triste figuri fiind Ariel Sharon, sub a carui conducere au avut loc unele din cele mai sangeroase evenimente.
Aceasta este si una din cauzele reactiei partii arabe la vizita provocatoare a calaului pe Esplanada Moscheilor.
Orice rezolutie ONU, critica la adresa actiunilor ilegale ale guvernului israelian, este blocata in fasa prin dreptul de veto al SUA.
Israel Shamir in decembrie 2000 sintetiza:
“[Israelis] are taught they belong to the Chosen People… They have been indoctrinated in belief that the Gentiles are not fully human, and therefore can be killed and expropriated at will. The Jewish state is the only place in the world possessing legitimate killer squads, embracing a policy of assassinations, and practicing torture on a medieval scale. But do not worry dear Jewish readers, we torture and assassinate Gentiles only.”

Si pana la Iisus rabinii n-au batut campii? In opinia mea, da, au batut campii. Au mintit, au manipulat si au impus istoria lor, neinsemnata in comparatie cu adevaratele civilizatii antice.

Oricum ar fi, povesti, baliverne, minciuni repetate secol dupa secol pana s-au transormat in adevaruri.