<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		>
<channel>
	<title>Comments on: Mantuitorul Hristos &#8211; Chipul din Icoana (I)</title>
	<atom:link href="http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html</link>
	<description>&#34;Cei care au privilegiul de a şti, au datoria de a acţiona&#34; (A. Einstein)</description>
	<lastBuildDate>Sun, 22 Nov 2009 17:18:26 +0300</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.8.4</generator>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
		<item>
		<title>By: Daria</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html/comment-page-1#comment-12486</link>
		<dc:creator>Daria</dc:creator>
		<pubDate>Mon, 27 Nov 2006 10:29:46 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html#comment-12486</guid>
		<description>Foarte frumus articol. Felicit&#259;ri domnule Popovici!

Cântarea Cânt&#259;rilor este cel mai frumos poem de dragoste care s-a scris vreodat&#259; &#351;i apar&#355;ine Vechiului Testament (în vedera celor care contest&#259; valoarea artistic&#259; a Sfintei Scripturi).</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Foarte frumus articol. Felicit&#259;ri domnule Popovici!</p>
<p>Cântarea Cânt&#259;rilor este cel mai frumos poem de dragoste care s-a scris vreodat&#259; &#351;i apar&#355;ine Vechiului Testament (în vedera celor care contest&#259; valoarea artistic&#259; a Sfintei Scripturi).</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Templier</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html/comment-page-1#comment-12484</link>
		<dc:creator>Templier</dc:creator>
		<pubDate>Mon, 27 Nov 2006 01:49:07 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html#comment-12484</guid>
		<description>@tamburus - deci ei au daramat templul, nu Titus? Interesant. Ce manual alternativ folositi?</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>@tamburus &#8211; deci ei au daramat templul, nu Titus? Interesant. Ce manual alternativ folositi?</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: bogdanmate</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html/comment-page-1#comment-12477</link>
		<dc:creator>bogdanmate</dc:creator>
		<pubDate>Sun, 26 Nov 2006 22:55:10 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html#comment-12477</guid>
		<description>Tamburus, esti rau si neinformat. Primul templu a fost construit de Solomon, folosind mesteri din Liban. Insa normal, el a fost cel care a validat proiectul si ornamentatiile. Al doilea templu a fost construit de Irod, dar nu iudeii l-au daramat, ci romanii, in anul 70, spre marea durere a iudeilor, pt care el era un simbol national.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>Tamburus, esti rau si neinformat. Primul templu a fost construit de Solomon, folosind mesteri din Liban. Insa normal, el a fost cel care a validat proiectul si ornamentatiile. Al doilea templu a fost construit de Irod, dar nu iudeii l-au daramat, ci romanii, in anul 70, spre marea durere a iudeilor, pt care el era un simbol national.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Tamburus</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html/comment-page-1#comment-12467</link>
		<dc:creator>Tamburus</dc:creator>
		<pubDate>Sun, 26 Nov 2006 14:11:52 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html#comment-12467</guid>
		<description>În realitate, singurul templu pe care jidanii l-ar fi avut, ar fi fost acela pe care l-a construit Irod, care le-a devenit Împ&#259;rat! Dar pentruc&#259; Irod, nefiind jidan &#351;i, necunoscând o arhitectur&#259; jidoveasc&#259;, arhitectul, fiind grec, templul a avut aceea splendoare civilizat&#259; care nu a fost pe pofta jidanilor &#351;i, l-au d&#259;rmat!. Nimic documentar &#351;i nimic cl&#259;dit nu a r&#259;mas ca s&#259; fie o dovad&#259; de civiliza&#355;ie jidoveasc&#259;!.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>În realitate, singurul templu pe care jidanii l-ar fi avut, ar fi fost acela pe care l-a construit Irod, care le-a devenit Împ&#259;rat! Dar pentruc&#259; Irod, nefiind jidan &#351;i, necunoscând o arhitectur&#259; jidoveasc&#259;, arhitectul, fiind grec, templul a avut aceea splendoare civilizat&#259; care nu a fost pe pofta jidanilor &#351;i, l-au d&#259;rmat!. Nimic documentar &#351;i nimic cl&#259;dit nu a r&#259;mas ca s&#259; fie o dovad&#259; de civiliza&#355;ie jidoveasc&#259;!.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Misu</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html/comment-page-1#comment-12464</link>
		<dc:creator>Misu</dc:creator>
		<pubDate>Sun, 26 Nov 2006 10:14:20 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html#comment-12464</guid>
		<description>http://www.heretical.com/oliver/js08.html</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.heretical.com/oliver/js08.html" rel="nofollow">http://www.heretical.com/oliver/js08.html</a></p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Hathor</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html/comment-page-1#comment-12455</link>
		<dc:creator>Hathor</dc:creator>
		<pubDate>Sat, 25 Nov 2006 21:13:25 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html#comment-12455</guid>
		<description>&lt;b&gt;Gustave le Bon&lt;/b&gt; spune despre evrei: &lt;i&gt;Vechii evrei nu au depasit niciodata formele inferioare ale civilizatiei, care abia se deosebesc de barbarie. Cand au iesit din desertul lor pentru a se stabili in Palestina au intrat in contact cu popoare puternice, civilizate si, ca toate rasele inferioare, nu au imprumutat de la aceste popoare evident superioare decat cote infime din civilizatia lor, adica viciile, datinile sangeroase, depravarile si superstitiile. Evreii nu au avut nici arte, nici stiinte si nici alte elemente care constituie o civilizatie. Nu si-au adus nici cea mai mica contributie la edificarea cunostintelor omenesti. Niciodata nu au depasit acea stare de semi-barbarie a popoarelor care nu au istorie. Daca in cele din urma au avut orase, motivul a fost acela ca, in mijlocul unor vecini ajunsi la un grad de evolutie superior, conditiile de existinta le-au impus necesitatea acestora. Dar evreii erau profund incapabili sa-si construiasca singuri orasele, templele, palatele, iar in perioada de apogeu a lor, sub domnia lui Solomon, au fost nevoiti sa aduca din strainatate arhitectii, muncitorii si mestesugarii care pe-atunci nu aveau nici o emulatie in sânul poporului evreu. Si totusi acest trib obscur de semiti, a carui dezvoltare intelectuala a fost atat de slaba, a jucat prin religiile generate de credintele sale, un rol atat de capital in istoria lumii incat este imposibil sa nu ne ocupam de el intr-un studiu al istoriei civilizatiilor.
Cel mai putin semit dintre semiti a fost fondatorul crestinismului, asa cum spune legenda, si nu degeaba poporul sau l-a renegat si crucificat. Acel mare inspirat a jucat in istorie un rol pe care el nu putea sa-l prevada si pe care aveau sa-l amplifice imprejurari complet independente de el insusi, atragand asupra numelui sau aspiratiile care ieseau la lumina in lume in perioada aparitiei lui. Marea conceptie a caritatii universale si pesimismul sumbru care au stat mai intai la baza doctrinei lui, la fel cum statusera si la baza doctrinei lui Budha, cu cinci sute de ani in urma, nu aveau nimic semit. Asemenea principii nu puteau fi concepute de micul popor evreu, intolerant, egoist, vanitos si feroce, dar ele s-au grefat pe ideea de monoteism local spre care a tins intotdeauna spiritul exclusivist si simplist al semitilor semi-barbari, cum sunt evreii si arabii.&lt;/i&gt;</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p><b>Gustave le Bon</b> spune despre evrei: <i>Vechii evrei nu au depasit niciodata formele inferioare ale civilizatiei, care abia se deosebesc de barbarie. Cand au iesit din desertul lor pentru a se stabili in Palestina au intrat in contact cu popoare puternice, civilizate si, ca toate rasele inferioare, nu au imprumutat de la aceste popoare evident superioare decat cote infime din civilizatia lor, adica viciile, datinile sangeroase, depravarile si superstitiile. Evreii nu au avut nici arte, nici stiinte si nici alte elemente care constituie o civilizatie. Nu si-au adus nici cea mai mica contributie la edificarea cunostintelor omenesti. Niciodata nu au depasit acea stare de semi-barbarie a popoarelor care nu au istorie. Daca in cele din urma au avut orase, motivul a fost acela ca, in mijlocul unor vecini ajunsi la un grad de evolutie superior, conditiile de existinta le-au impus necesitatea acestora. Dar evreii erau profund incapabili sa-si construiasca singuri orasele, templele, palatele, iar in perioada de apogeu a lor, sub domnia lui Solomon, au fost nevoiti sa aduca din strainatate arhitectii, muncitorii si mestesugarii care pe-atunci nu aveau nici o emulatie in sânul poporului evreu. Si totusi acest trib obscur de semiti, a carui dezvoltare intelectuala a fost atat de slaba, a jucat prin religiile generate de credintele sale, un rol atat de capital in istoria lumii incat este imposibil sa nu ne ocupam de el intr-un studiu al istoriei civilizatiilor.<br />
Cel mai putin semit dintre semiti a fost fondatorul crestinismului, asa cum spune legenda, si nu degeaba poporul sau l-a renegat si crucificat. Acel mare inspirat a jucat in istorie un rol pe care el nu putea sa-l prevada si pe care aveau sa-l amplifice imprejurari complet independente de el insusi, atragand asupra numelui sau aspiratiile care ieseau la lumina in lume in perioada aparitiei lui. Marea conceptie a caritatii universale si pesimismul sumbru care au stat mai intai la baza doctrinei lui, la fel cum statusera si la baza doctrinei lui Budha, cu cinci sute de ani in urma, nu aveau nimic semit. Asemenea principii nu puteau fi concepute de micul popor evreu, intolerant, egoist, vanitos si feroce, dar ele s-au grefat pe ideea de monoteism local spre care a tins intotdeauna spiritul exclusivist si simplist al semitilor semi-barbari, cum sunt evreii si arabii.</i></p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Templier</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html/comment-page-1#comment-12453</link>
		<dc:creator>Templier</dc:creator>
		<pubDate>Sat, 25 Nov 2006 20:08:39 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html#comment-12453</guid>
		<description>@kraken - un lucru sunt aprecierile tale asupra universalitatii sau provincialismului poeziilor, artelor si literaturii lor, si alt lucru sa afirmi ca nu au poezii, arte si literatura. Ultimul este evident o exagerare rautacioasa.</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>@kraken &#8211; un lucru sunt aprecierile tale asupra universalitatii sau provincialismului poeziilor, artelor si literaturii lor, si alt lucru sa afirmi ca nu au poezii, arte si literatura. Ultimul este evident o exagerare rautacioasa.</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: kraken</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html/comment-page-1#comment-12448</link>
		<dc:creator>kraken</dc:creator>
		<pubDate>Sat, 25 Nov 2006 18:05:03 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html#comment-12448</guid>
		<description>@Templier, mie imi place in mod deosebit  Psalmul 88...&quot;C&#259; al Domnului este sprijinul &#351;i al Sfântului lui Israel, Împ&#259;ratului nostru. 
.... Pân&#259; când, Doamne, Te vei întoarce? Pân&#259; când se va aprinde ca focul mânia Ta?&quot; 

si de la psalmul 1...imi place &quot;8. Iar Eu sunt pus împarat de El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului.&quot;
 Ma fascineaza pe mine cifra 8:D

da&#039; sa stii ca eu nu consider psalmii astia ca mare valoare literara care sa fi contribuit la cultura universala. Eu ii consider povesti iudaice:D

Cu altceva se poate lauda &quot;civilizatia&quot; triburilor ebraice?</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>@Templier, mie imi place in mod deosebit  Psalmul 88&#8230;&#8221;C&#259; al Domnului este sprijinul &#351;i al Sfântului lui Israel, Împ&#259;ratului nostru.<br />
&#8230;. Pân&#259; când, Doamne, Te vei întoarce? Pân&#259; când se va aprinde ca focul mânia Ta?&#8221; </p>
<p>si de la psalmul 1&#8230;imi place &#8220;8. Iar Eu sunt pus împarat de El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului.&#8221;<br />
 Ma fascineaza pe mine cifra 8:D</p>
<p>da&#8217; sa stii ca eu nu consider psalmii astia ca mare valoare literara care sa fi contribuit la cultura universala. Eu ii consider povesti iudaice:D</p>
<p>Cu altceva se poate lauda &#8220;civilizatia&#8221; triburilor ebraice?</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: Templier</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html/comment-page-1#comment-12447</link>
		<dc:creator>Templier</dc:creator>
		<pubDate>Sat, 25 Nov 2006 12:58:01 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html#comment-12447</guid>
		<description>@kraken - Tu ai citit din intamplare vreun Psalm? S-ar putea sa se incadreze din intamplare la sectiunea &quot;poezie&quot;, ce zici?</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>@kraken &#8211; Tu ai citit din intamplare vreun Psalm? S-ar putea sa se incadreze din intamplare la sectiunea &#8220;poezie&#8221;, ce zici?</p>
]]></content:encoded>
	</item>
	<item>
		<title>By: kraken</title>
		<link>http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html/comment-page-1#comment-12443</link>
		<dc:creator>kraken</dc:creator>
		<pubDate>Sat, 25 Nov 2006 08:03:58 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://ro.altermedia.info/istorie-alternativa/mantuitorul-hristos-chipul-din-icoana-i_5676.html#comment-12443</guid>
		<description>&lt;i&gt;Ganditorii greci sau filosofii elini cunosteau foarte bine cultura si civilizatia ebraica&lt;/i&gt;

In afara de Vechiul Testament ce-o fi dat &quot;civilizatia&quot; ebraica?
Nu tu arte, literatura, arhitectura, poezie... Templul lui Solomon l-au conceput si construit  specialisti si muncitori adusi din afara Iudeii. 
Iudeii erau specialisti in razboaie de cucerire, jafuri, crime...

&lt;i&gt;Era o rasturnare de situatie care aducea ceva inedit si anume impacarea poporului ales cu alte neamuri&lt;/i&gt;

Si uite-asa, am incalecat p-o sa, 
si am cules un &quot;popor ales&quot;...</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p><i>Ganditorii greci sau filosofii elini cunosteau foarte bine cultura si civilizatia ebraica</i></p>
<p>In afara de Vechiul Testament ce-o fi dat &#8220;civilizatia&#8221; ebraica?<br />
Nu tu arte, literatura, arhitectura, poezie&#8230; Templul lui Solomon l-au conceput si construit  specialisti si muncitori adusi din afara Iudeii.<br />
Iudeii erau specialisti in razboaie de cucerire, jafuri, crime&#8230;</p>
<p><i>Era o rasturnare de situatie care aducea ceva inedit si anume impacarea poporului ales cu alte neamuri</i></p>
<p>Si uite-asa, am incalecat p-o sa,<br />
si am cules un &#8220;popor ales&#8221;&#8230;</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>
