Adrian Popovici [alte articole din rubrica Historia Universalis]

Foametea din Ucraina, din anii 1932-1933, a fost o catastrofă de proporţii în care şi-au pierdut viaţa cca. 10 milioane de oameni
Expoziţia de fotografie va fi itinerată prin mai multe oraşe din România

La Galeria “Bucovina” din incinta Palatului Administrativ s-a deschis in data de 23 noiembrie a.c. expoziţia de fotografie dedicată victimelor foametei din anii 1932-1933 din Ucraina.
Manifestarea, realizată de Prefectura Judeţului Suceava împreună cu Uniunea Ucrainenilor din România (UUR), cu sprijinul Consulatului General al Ucrainei la Suceava, atrage atenţia asupra unei tragedii de proporţii, care impresionează atât prin numărul mare de victime, cât şi prin trecerea ei sub o îndelungată tăcere în anii regimului comunist.
Reunind personalităţi ale vieţii publice, diplomaţi, reprezentanţi ai unor instituţii administrative, ai serviciilor publice descentralizate, universitari, reprezentanţi ai cultelor, oameni politici, manifestarea a avut caracterul unei pioase comemorări.
O desfăşurare de imagini dramatice dintr-o catastrofă în care şi-au pierdut viaţa cca. 10 milioane de oameni.

„Viclenia istoriei”

Foametea din Ucraina, pentru care se utilizează termenul de Holodomor, a fost, aşa cum a subliniat în deschidere subprefectul Ştefan Alexandru Băişanu, „un fenomen abominabil”.
„A fost una din cele mai mari catastrofe din istoria omenirii”, a accentuat în cuvântul său consulul general al Ucrainei la Suceava, Sergiy Nikshych, un genocid provocat de politica agricolă forţată a guvernului sovietic impusă de Stalin.
Aşa cum a arătat istoricul Florin Pintescu, această catastrofă, care poate fi circumscrisă sintagmei „viclenia istoriei”, a fost pregătită de Stalin încă din anul 1930.

Colectivizarea forţată

Campania de colectivizare pornită de statul sovietic s-a dovedit foarte nepopulară în rândul ţăranilor ucrainieni.
În perioada în care colectivizarea era un proces voluntar, foarte puţini ţărani au acceptat să se înscriseseră în colhozuri. Din acest motiv, regimul sovietic a început să supună ţărănimea unor presiuni pentru acceptarea colectivizării agriculturii.
În perioada 1929 – 1930, zeci de mii de activişti ai Partidului Comunist au fost trimişi în zonele rurale din Ucraina pentru a asigura accelerarea procesului de colectivizare.
Activiştii trebuiau să zdrobească rezistenţa pasivă şi nou apăruta rezistenţă activă la colectivizare prin aşa-numita politică de „deculacizare”, arestarea chiaburilor (culacilor) şi transferarea forţată a familiilor acestora în Urali şi Asia Centrală.
Colectivizarea forţată a avut efecte negative în toate zonele în care a fost aplicată, dar în Ucraina, care era cea mai productivă zonă agricolă a Uniunii Sovietice, noua politică a avut efecte dramatice.

Ajutor din Bucovina

Romeo Săndulescu, consulul general al României la Cernăuţi, care a răspuns invitaţiei Prefecturii şi omologului său ucrainean de la Suceava participând la manifestare, a subliniat faptul că „Bucovina, aflată atunci în întregime sub administraţie românească, nu a avut de suferit, iar populaţia din zonă a ajutat poporul ucrainean care se confrunta atunci cu o tragedie în care s-au petrecut acte de dezumanizare”.

Slujbă de pomenire

În cadrul manifestării a fost oficiată de către stareţul mănăstirii Putna, Melchisedec Velnic, vicarul bisericii greco-catolice Ioan Voloşciuc şi preotul parohiei ucrainene Sf. Apostoli Petru şi Pavel din Suceava, Mihai Maghiar, o slujbă de pomenire, în limbile română şi ucraineană, în memoria victimelor.
Cu prilejul deschiderii expoziţiei a fost proiectat şi un film comemorativ pus la dispoziţie de Consulatul General al Ucrainei la Suceava.
Aşa cum au precizat organizatorii, expoziţia va fi itinerată prin mai multe oraşe din România.

Eticheta de „culac” a fost aplicată de guvernul sovietic oricărui individ care se opunea procesului de colectivizare, indiferent de avere.
Documentele arată că în jur de 300.000 de ţărani, din populaţia de aproximativ 30.000.000 de ucraineni, au căzut victime acestei politici, iar ucrainenii au reprezentat 15% din totalul de 1,8 milioane de culaci colonizaţi cu forţa pe cuprinsul întregii Uniuni Sovietice.

Sursa media: Monitorul de Suceava