Adrian Popovici [alte articole din rubrica Historia Universalis]

Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava a devenit unul din cele mai bine păzite obiective din municipiu. Faimoasele brăţări de aur ale regilor daci, recuperate din străinătate, repatriate şi răscumpărate de statul român, vor fi expuse în „Sala Tezaur” a muzeului sucevean. Cele 9 brăţări, care constituie valori inestimabile de patrimoniu, cântăresc împreună cca. 12 kg. Deschiderea expoziţiei va avea loc mâine, la ora 11:00, iar podoabele vor rămâne la Suceava până pe data de 4 noiembrie a.c.

Asigurate pentru suma de 1,8 milioane lei

Brăţările au sosit ieri după-amiază(22 octombrie a.c., N.A.), sub paza Poliţiei şi a Jandarmeriei, de la Muzeul Unirii din Iaşi, unde au fost expuse în intervalul 12-21octombrie a.c. Complexul Muzeal Bucovina Suceava a achiziţionat special un seif pentru transportul brăţărilor.

Aflate parţial în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României şi parţial la dispoziţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel şi a Poliţiei din Alba Iulia, brăţările sunt clasate în inventarul patrimoniului cultural naţional la clasa „Tezaur”. Cele 9 brăţări au fost asigurate pentru suma de 1,8 milioane lei, prima de asigurare, achitată integral de Direcţia pentru Cultură Suceava fiind de 3500 lei.

Exponatele se vor afla permanent sub paza şi supravegherea Jandarmeriei, a serviciului de pază propriu al muzeului şi a unei firme specializate racordată la sistemul de alarmă al instituţiei muzeale. Vizitatorii vor avea acces în „Sala Tezaur” în grupuri de câte zece pentru a nu stânjeni vizionarea şi pentru a permite supravegherea.

Brăţările au fost descoperite prin braconare

Brăţările fac parte dintr-un tezaur descoperit prin braconarea sit-ului Căprăreasa de pe Dealul Grădiştei din preajma fostei capitale a statului dac, Sarmizegetusa.

Ele au fost scoase ilegal din ţară, dar adoptarea de către România a convenţiei UNIDROIT, din 24 iunie 1995, privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, a creat condiţiile juridice necesare demersului de recuperare.

Potrivit dispoziţiilor art. 5812 din Legea nr. 182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil (modificată prin Legea 314/2004), Statul Român are obligaţia de a solicita oricărui alt stat efectuarea de cercetări în vederea descoperirii, precum şi a identificării posesorului sau deţinătorului, unui bun cultural care a părăsit ilegal teritoriul României. Recuperarea bunului cultural astfel identificat se realizează în conformitate cu procedurile legale convenite între părţi.

Anchetatorii au aflat că s-au găsit 15 brăţări

Ancheta a scos la iveală faptul că, în anul 2000, au fost descoperite zece brăţări de aur, iar în anul următor încă cinci, toate părăsind teritoriul ţării printr-o reţea de traficanţi de bunuri culturale cu ramificaţii în întreaga Europă.

Depistarea şi recuperarea lor a fost posibilă datorită colaborării dintre Interpol, Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Naţional, Inspectoratul General al Poliţiei, organele judiciare şi Ministerul Culturii şi Cultelor.

Primele patru piese au fost identificate anul trecut într-o colecţie particulară. Ele au fost expertizate, recuperate şi repatriate în data de 8 ianuarie 2007. Ulterior, o altă brăţară a fost descoperită de către Poliţia franceză în expoziţia Bienalei de Artă de la Paris. În luna iunie a.c. încă o piesă a fost recuperată de la un hunedorean, iar în luna august s-a mai adăugat un lot de trei brăţări descoperite la un colecţionar american.

Podoabe şi însemne de rang regal

Brăţările, de formă plurispiralică, au cele două extremităţi aplatizate şi decorate cu incizii în formă de brăduţ. Raritatea extremă a acestor podoabe dacice din aur, dimensiunile lor excepţionale (greutăţi între 687 – 1196 gr), perfecţiunea execuţiei, locul şi circumstanţele descoperirii conduc la ipoteza că brăţările erau purtate în cadrul unor ceremonii fastuoase, care îmbinau factorul politic cu cel religios. Având în vedere faptul că ele au fost descoperite în proximitatea capitalei regale de la Sarmizegetusa, podoabele reflectă rangul excepţional pe care l-au avut cei ce le-au comandat şi le-au purtat, în cadrul ierarhiei social-politice şi religioase a regatului dac, în sec. I î. Hr. Specialiştii consideră că aceste piese sunt podoabe şi însemne de rang regal.

12 kg de aur

Luate fiecare în parte, brăţările se identifică prin următoarele date:

Brăţara 1 – greutate de 987 gr, cu 6,5 spirale din tijă circulară cu extremităţile aplatizate în bandă decorată cu un model alcătuit din câte 7 palmete, cu linii în formă de brăduţ, în continuarea cărora se află câte o placă triunghiulară cu motive zoomorfe;

Brăţara 2 – 1080 gr, cu 7,5 spirale şi extremităţile în formă de bandă cu 7 palmete identice;

Brăţara 3 – 1121 gr, cu 7,8 spirale, decorată cu 7 palmete, cu motivele zoomorfe de la extremităţi cu animale cu ochii situaţi pe margini şi gura marcată printr-o incizie;

Brăţara 4 – 930 de gr, cu 6,5 spirale şi cu registrul palmetelor continuat de câte o placă dreptunghiulară;

Brăţara 5 – 764,94 gr, cu 6,5 spirale – piesă care a fost expusă şi identificată de Poliţia franceză la Bienala Anticarilor de la Paris;

Brăţara 6 – 1062,55 gr, cu 4,5 spirale, cu extremităţile aplatizate şi plăci cu motive în formă de şarpe – a fost recuperată de IGP la Baia Mare;

Brăţara 7 – 1196, 03 gr, cu 6,75 spirale, cu plăcile dreptunghiulare din continuarea palmetelor terminate cu motive zoomorfe în formă de cap de şarpe;

Brăţara 8 – 1136,03 gr, cu 5,5 spirale, decorată cu palmete şi linii în interior, cu plăcile terminate cu motive zoomorfe;

Brăţara 9 – 682,3 gr, cu 5,75 spirale, piesă descoperită în SUA, ca şi brăţările 7 şi 8 – aduse în ţară la data de 2 august a.c.

Având în vedere faptul că brăţările au fost descoperite în proximitatea capitalei de la Sarmizegetusa, podoabele reflectă rangul excepţional pe care l-au avut cei ce le-au comandat şi le-au purtat, în cadrul ierarhiei social-politice şi religioase a statului dac. Specialiştii consideră că sunt podoabe şi însemne de rang regal.

27 de piese din aur, din spaţiu geto-dacic

Conform unor statistici recente, numarul total de obiecte din metale nobile (piese de port si podoabă, vase) descoperite în spatiul locuit de catre geto-daci, care, în linii mari, coincide cu teritoriul de astăzi al României, este de 822. Din acestea, doar 27 de piese sunt din aur, provenind din 14 locuri de descoperire.

Sursa media: Monitorul de Suceava