Dezvaluirea intilnirilor dintre numarul doi al guvernului catalan si lideri ai organizatiei basce armate ETA reprezinta cel mai recent episod al dezbaterii animate dintre sustinatorii ideii unor regiuni cit mai autonome si cei care sustin pastrarea unei puteri insemnate la nivel central. O dezbatere care capata conotatii electorale o data cu apropierea alegerilor legislative din 14 martie.

Marti 27 ianuarie, Josep Lluis Carod-Rovira, numarul doi in ierarhia noului guvern catalan si lider al formatiunii independentiste Stinga republicana catalana a demisionat. Anterior, el recunoscuse ca a avut intilniri cu cadre din conducerea organizatiei teroriste basce ETA. Acest episod accentueaza batalia politica ce are loc de citeva luni pe tema unitatii Spaniei.

Planul secesionist, prezentat in toamna anului trecut de seful guvernului basc Juan José Ibarretxe Markuartu, acordul dintre socialisti si independentisti incheiat in decembrie 2003 in Catalonia, proiectele de autonomie extinsa avute in vedere de alte cinci regiuni din Spania sint elemente care pun in pericol modelul de organizare teritoriala stabilit prin Constitutia din 1978.

Socialistii si “popularii”, principalele partide politice din Spania, au pareri opuse asupra organizarii statale a Spaniei. PSOE (Partidul Socialist al Muncitorilor din Spania) e de parere ca organizarea Spaniei, stabilita in urma cu 25 de ani, trebuie modernizata si adaptata realitatilor de astazi. Reforma statutelor de autonomie a regiunilor este necesara, in viziunea PSOE, pentru asigurarea stabilitatii statului si dezvoltarii economice a tarii. De cealalta parte, Partidul Popular refuza schimbarea Constitutiei actuale. “Am trait cei mai buni 25 de ani ai istoriei noastre nationale si nu exista motive de a rasturna edificiul institutional al Spaniei cu susul in jos” declara la inceputul anului Jose Maria Aznar, actualul premier, acuzindu-i totodata pe socialisti ca pun in pericol stabilitatea tarii. Totusi, Aznar nu va candida pentru un nou mandat, iar succesorul sau, Mariano Rajoy este mult mai deschis dialogului pe aceasta tema.

Conform Constitutiei din 1978, Spania este o monarhie parlamentara, compusa din 17 comunitati autonome si 2 provincii, avind grade diferite de autonomie.

AlterMedia