Ieri s-a încheiat la Moscova vizita liderului cubanez Raul Castro şi, dacă ar fi să ne luăm după semnalele din presa moscovită şi dupa agenţiile de presă cubaneze, cei doi Şefi de State au reconfirmat cu această ocazie dorinţa de relansare a relaţiei bilaterale.

Mai mult decât atât, partea cubaneză va beneficia de 350 milioane de dolari în împrumuturi ruseşti şi de o contribuţie a guvernului rus în crearea de întreprinderi şi firme mixte.

De la relansarea relaţiei bilaterale cu Moscova în 2000, acesta este un moment crucial al politicii externe a Havanei, poate primul de importanţă strategică dupa preluarea puterii de către Raul Castro, ce e drept, în trecut, o figură politică cubaneză foarte apropiată de sovietici şi despre care se cunoaşte că ar fi avut chiar numeroase dezacorduri pe această temă cu însuşi Che Guevara, pe vremea când acesta făcea parte din Guvernul Cubei revoluţionare.

În septembrie 2006 Cuba primise un împrumut în valoare de 355 milioane de dolari, având ca scop achiziţionarea de echipamente ruseşti în perioada 2006-2008. Totuşi, această sumă s-a irosit repede, iar ruşii s-au grăbit să se reinsereze pe piaţa cubaneză. În acest scop s-a creat Comisia Interguvernamentala Ruso-Cubaneză condusă de Vice Prim-ministrul rus Igor Sechin şi tot din acest motiv a efectuat la Havana prima sa vizită oficială în America Latină, Preşedintele Medvedeev în noiembrie anul trecut.

Cu ocazia vizitei încheiate pe 4 februarie, Raul Castro a negociat cu Kremlinul ca ţara sa să primească maşini unelte, echipemente pentru construcţii, dar şi o aeronavă cargo de tipul Tupolev Tu-204SE, care se adaugă flotei deja existente a Liniilor Aeriene Cubaneze, Cubana, 2 aeronave Tupolev Tu-204 si 3 aeronave intercontinentale Ilyuşin Il-96, ultimul avion de acest tip fiind livrat Havanei anul trecut.

Compania cubaneză Aviaimport S.A. şi Banca de Dezvoltare din Federaţia Rusă (Vneshekonombank) au semnat cu ocazia acestei vizite un Acord de creditare având ca scop achziţionarea de către cubanezi a aeronavei Tu-204CE. În acelaşi timp, ruşii vor creea în Cuba un centru de întreţinere pentru aeronavele de producţie rusească ce urmează a fi livrate altor state din America de Sud.

Livrarea aeronavelor ruseşti către Cuba s-a realizat în baza unui program al Guvernului rus de sprijin financiar acordat unor ţări care doresc să achiziţioneze produsele ruseşti, principalul creditor în acest caz fiind Banca de Dezvoltare a Rusiei (Vneshekonombank).

Interesant de precizat este şi un alt aspect… Cuba nu este singura ţară de pe continent care şi-a reînnoit flota civilă cu aeronave ruseşti. În timpul vizitei realizate de Medvedeev la Caracas, din noiembrie anul trecut, s-a semnat cu Venezuela un acord pentru livrarea a 2 aeronave Il-96-300 pentru Linia Aeriana Conviasa.

În prezent, la Fabrica de Elicoptere din Kazan, Capitala Republicii ruse Tatarstan, se construiesc 2 elicoptere de transport speciale de tip Mi-17 pentru Preşedintele venezuelean Hugo Chávez, a cărui ţară este cel mai mare cumpărator de armamante rus din America Latină.

În concordanţă cu date publice provenite de la Agentia rusa Interfax, preţul aeronavelor Ilyuşin-96-300, este cuprins între 40 şi 50 milioane de dolari. O astfel de aeronavă poate transporta 295 pasageri şi zece tone de marfă, având o autonomie de zbor de 7.500 km. o viteză de croazieră de 900 km/h şi un plafon de zbor de până la 12.100 metri.

În acelaşi timp, Liniile Aeriene Ruse “Aeroflot” urmează să creeze o companie mixtă în cooperare cu Liniile Aeriene Cubaneze, “Cubana de Aviacion”.

Se estimează, de asemenea ca Insula să cheltuiasca circa 20 milioane de dolari numai pentru reparaţiile şi piesele de schimb de care ar avea nevoie echipamentele folosite de armata sa şi care datează din perioada sovietică.

Un alt aspect asupra căruia s-a căzut de acord cu ocazia acestei vizite esta că Federaţia Rusa va furniza Cubei 125 000 de tone de produse agricole, în valoare de 37 milioane de dolari şi pentru care Havana nu va plăti nimic.

Totodată, cel mai mare producător de autocamioane din Rusia, KamAZ, va crea în Cuba o platformă de asamblare în cooperare cu firma cubaneză Tradex, crescând astfel vânzările de autocamioane ruseşti în Cuba şi, cel mai probabil, Insula va fi folosită şi drept bază pentru exportul acestor autovehicule către piaţa latinoamericană.

Mentinând linia intresului Moscovei faţă de Cuba, după cum se arată în multiplele semnale apărute în presa rusă, Sovcomflot, cea mai mare companie de construcţii navale din Rusia analizează perspectiva unor proiecte comune cu Republca Cuba, iar Compania de Energie Inter RAO UES a semnat recent un Protocol cu Union Electrica din Cuba vizând construcţia unei termocentrate cu o putere instalată de 600 MW în Insulă.

La finele lui ianuarie Consorţiul Naţional al Petrolului de la Moscova a semnat un Memorandum de Cooperare cu gigantul petrolului din Cuba, Cuba Petroleo, asigurându-se astfel posibilitatea unor prospecţiuni geologice efec tuate în comun în Zona de Exploatare Economică Exclusivă ce îi revine Cubei în Golful Mexic, iar în cazul în care se descoperă noi zăcăminte în zonă, ruşii şi-au exprimat dorinţa de a suporta aproape în întregime costurile de exploatare.

Nu mai este de mult un secret colaborarea ruso-cubaneză în domeniul biotehnologiilor, industriei farmaceutice, turismului şi comunicaţiilor, existând în prezent dorinţa de a se crea un joint-venture în domeniul industriei farmaceutice.

Se pare că Statele Unite evită să se lanseze în prea multe comentarii privind noile semnale ale prezenţei ruse “în gradina lor din spate”. Totuşi, purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Gonzalo Gallegos declara ieri că “relaţiile bilaterale între Rusia şi Cuba sunt de competenţa autorităţilor din cele două state” şi a adăugat că “Washingtonul ar putea comenta această problemă în funcţie de modul în care vor evolua aceste relaţii bilaterale”.

În contextul aceluiaşi comentariu Gallegos a mai spus şi că “Departamentul de Stat a constatat că diverse ţări menţin relaţiile cu Cuba în funcţie de ceea ce le dictează propriul interes naţional”.

Un alt aspect demn spre a fi luat în seamă în analiza ultimelor evoluţii ale relaţiilor bilaterale între Havana şi Kremlin este şi faptul că, acum 2 zile, Preşedintele Academiei ruse de Stiinţe Geopolitice, Generalul Leonid Ivaşov a exprimat pentru un canal de televizuune moscovit o parere interesantă şi anume că: ” Moscova şi-ar putea restabili prezenţa militară în Cuba dacă creşte presiunea politcă şi militară a Statelor Unite asupra Federaţiei Ruse”, apoi, referindu-se la vizita întreprinsă recent de Nikolai Platonovici Patruşev în Cuba, Generalul Ivaşov a spus că acesta din urmă “nu s-a dus în Cuba ca să facă propagandă, ci ca să stabilească forma unei posibile prezenţe militare ruse în Statul latinoamerican”.

Nikolai Platonovii Patruşev a fost Director al Serviciului Federal de Informaţii al Rusiei/Federalnaya Sluzhba Bezopasnosti(FSB), fiind un apropiat al lui Putin şi ocupând actualmente funcţia de Secretar al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, un organ consultativ creat la nivelul Preşedinţiei pentru a trata problamatica de securitate naţională şi din care fac parte miniştrii cheie din cabinet, precum şi şefii principalelor structuri de informaţii.