Afganistanul a fost candva cunoscut ca producator de hasis de talie mondiala. Ce rezerva viitorul?

Pete Brady*

IN MIEZ DE noapte, in muntii de la nord-vest de Kabulul, unde bombele si rachetele americane au cazut ca ploaia acida, un tanar pe nume Mahmoud face aranjamente pentru un transport pretios de marfa “psihoactiva”.

Afganistanul saracit, camin al 25 milioane de oameni oprimati, demonizat si ruinat de razboi, in continua lipsa de rezerve de apa, inconjurat de vecini ostili care impusca refugiatii veniti din aici, a fost o importanta sursa de produse din canabis de calitate. India, Iran, Pakistan Kashmir, Nepal, Afghanistan si majoritatea natiunilor din regiune au traditia marijuanei de secole si aduc la rang de arta productia, procesarea si consumul canabisului. Cargoul lui Mahmoud este unul din ultimele transporturi cu hasis care au parasit tara inainte de 11 septembrie 2001. Incarcatura este de peste 200 de kilograme de placi cu hasis. Placile individuale, cam de marimea unei carti, sunt ciocolatii pe dinafara, maronii in interior, invelite in plastic si banda adeziva, cantarind intre 250 si 800 de grame fiecare.

Praful de rasina folosit pentru a le produce a fost adunat cu mare greutate din zonele semiaride ale Afganistanului. Unele prafuri sunt colectate si transformate in hasis in Afghanistan, dar praful afgan este de asemenea procesat in regiuni ale Pakistanului ca si Kurram, Orakzai si Tirah.

Placile sunt apoi livrate intr-o adevarata odisee care le poarta prin Tadjikistan si Rusia, sau prin Pakistan si India. Transportul poate fi facut prin intermediul caravanelor din zonele tribale, in Baluchistan, de unde vor parasi Pakistanul spre Iran. Pot calatori de asemenea si prin Republicile din Asia Centrala.

Dupa ce placile sunt transportate si manuite printr-o varietate de metode, incluzand catarii, camile, camioane si intermediari, ajung in Europa, vandute pentru inceput in cafenelele olandeze pentru sase sau opt dolari gramul.

Azi [articolul este scris in 2002, n. AM], hasisul afgan este considerat a fi un produs de calitate medie, inferior celui din Maroc, Nepal, India si Europa. Are doar 40% din taria celor mai noi tip de hasis – Ice-O-Later, Nederhash si Bubblehash. Acestea sunt facute cu tehnologie moderna si un inalt control de calitate, cu care nu pot concura drogurile produse de fermierii si procesorii din tarile desertice ca Afganistanul.

Totusi, in 1960 si inceputul anilor ’70, hasisul afgan era considerat cel mai bun din cate existau. Cultivarea colturoaselor si indesatelor plante Indica, pe care specialistii le denumesc acum “Hindu Kush”, “Afghani” sau “Hashplant” devine prevalenta in aceasta perioada; unii etnobotanisti sustin ca cei mai timpurii fermieri cultivau varietatea de canepa [Indica si Sativa sunt varietati de canepa indiana din care se prepara drogul, nota AM]. Conform lui Wernard Bruining, un pionier olandez al cannabisului, care a infiintat prima cafenea cu aproape 30 de ani in urma, hippiotii colectau seminte de marijuana si le raspandeau in lume in anii 1970, cu precadere in Nordul Californiei, unde semintele au devenit precursoarele celor mai multe culturi de cannabis de azi.

“Oamenii pe care ii numim pionierii timpurii Skunk, au facut experimente cu aceste seminte afgane”, spune Bruining, a carui banca de seminte a fost printre primele care au oferit un spectru larg de seminte de marihuana din toata lumea. “Plantele afgane au fost bine apreciate intrucat cresc rapid si produc mari cantitati de rasina. Unele au un miros caracteristic si un lujer robust, care se identifica azi cu varietatea numita ‘Skunk’ [“sconcs” in engleza; denumire argotica data unui tip de cannabis cu miros puternic, nota AM].“

Hasisul afgan a fost recunoscut pentru culoarea si textura nealterata, dulceata si proprietatile narcotice, inducand profunde stari de visare. Inainte ca legile antidrog din SUA sa schimbe politica Afganistanului in ceea ce priveste canabisul, in 1974, hasisul se gasea in ceainarii in Afganistan si se exportau bete, muguri, placi cu o larga varietate de culori, gust si proprietati.

Cartelurile straine, inclusiv retelele de droguri din America de Nord, au procurat tone de hasis afgan si pudra de rasina, folosind substante pentru producerea si comercializarea a ceea ce a este cunoscut azi sub denumirea de “ulei de miere”, un lichid super rafinat, de culoarea ambrei, de doua sau trei ori mai puternic decat hasisul.

Fermieri din multe parti ale Afganistanului au folosit metode primitive ca irigatia manuala si tehnici de fertilizare pentru producerea bulbilor cu rasina. Nu este o munca usoara, din motivul ca mare parte a tarii este un desert infertil, cu rezerve de apa nesigure, uscat, cu climat clima fierbinte vara si aspru iarna.

Uriase campuri de cannabis, inconjurate de colibe si hambare unde praful de rasina era depozitat si procesat, au fost vazute aproape de orasul Kandahar, in centrul Afganistanului, si in jurul orasului Mazar-i-Sharif.

Chiar in timp ce acest articol este scris, fortele SUA folosesc bombardamente aeriene si trupe terestre impotriva talibanilor in Kabul, Kandahar si Mazar-i-Sharif. Probabil este pentru prima data cand o masina globala de razboi a atacat un oras cu o legatura atat de stransa cu marijuana, incat exista o varietate de drog cu acelasi nume, Mazar-i-Sharif.

Decaderea hasisului

Istoria moderna a Afganistanului inseamna cannabis si conflicte. Britanicii au condus tara zeci de ani, inainte de a fi alungati in 1919, dar Afganistanul era din nou relativ stabil pe timpul regelui Mohammad Zahir Shah, un monarh care a condus Afganistanul din 1933 pana cand a afost detronat de o ruda invidioasa in 1973.

Conform cu rapoartele agentiilor de spionaj si sursele afghane din Olanda, regele a oferit protectie armata si consultanta horticola crescatorilor de marijuana, incurajandu-i sa-si creasca productivitatea folosind tehnici moderne de fertilizare. Persoane din clasa conducatoare erau direct implicate in cresterea si comertul cu hasis. Oficiali ai DEA [Drug Enforcement Administration, autoritatea americana antidrog, n. AM] sustin ca pana si avionul privat al regelui a fost folosit pentru a transporta tone de hasis in Italia si alte tari europene.

Dupa detronarea lui Zahir Shah, SUA au inceput sa saboteze industria canabisului afgan. Americanii au platit guvernelor afgane milioane de dolari pentru eradicarea culturilor de canabis si a producatorilor de hasis, incepind cu 1970. Eliminarea fermelor ganja [termen argotic pentru cannabis, nota AM] si a productiei de hasis a costat vieti si bani si a aruncat o tara si asa saraca intr-o saracie si mai crunta; aceste actiuni au avut drept consecinte numeroase incalcari ale drepturilor omului.

Afganistanul a fost invadat si ocupat de Uniunea Sovietica in 1979, iar industria cannabisului a devenit mai mult o umbra a ceea ce fusese. Hasisul mediocru este inca exportat, dar zilele de glorie, cand pelerinii americani vedeau in Afganistan o a doua Mecca, au disparut de mult.

Pentru cei ce nu cunosc contextul istoric al ocupatiei sovietice a Afganistanului, este instructiv sa retina ca SUA au considerat comunismul chinez si cel sovietic drept cei mai primejdiosi dusmani. Azi, presedintele Bush preamareste China – in ciuda recordului la incalcarea drepturilor omului – si-l declara pe Putin un om bun si un aliat de nadejde in razboiul contra Afganistanului, pe acelasi Putin pe care tatal sau, Bush Senior, fost sef al CIA, l-a declarat dusman de moarte.

In 1979, Statele Unite, Pakistanul si Arabia Saudita au antrenat si finantat pe “luptatorii dreptatii”, fundamentalisti islamici cunoscuti sub numele de mujahedini, instruindu-i sa foloseasca tactici de gherila nemiloase si terorism pentru a ucide cat mai multi soldati rusi si civili. Ca multi dintre insurgentii pe care SUA i-a angajat sau asistat, mujahedinii erau cunoscuti producatori si traficanti de droguri, folosind veniturile din vanzarea hasisului si heroinei, in scopul finantarii razboiului impotriva Rusiei.

Situatia este similara celei din Yugoslavia, unde Statele Unite au declansat razboiul, sustinand Armata de Eliberare a Kosovo (KLA), chiar daca stiau ca formatiunea este una dintre cele mai mari organizatii de trafic de heroina din lume.

De asemenea, in Sudul Californiei, o situatie asemanatoare in anul 1980, subliniata in cartea lui Gary Webb Dark Alliance (Alianta Intunecata), in care CIA, DEA si alte agentii guvernamentale au ajutat la transferul si traficul unor tone de cocaina in America, ca profiturile obtinute fiind directionate pentru finantarea rebelilor din Nicaragua. (Contras).

Frate cu dracul

Haituiti si umiliti de mujahedini, rusii au parasit Afganistanul lasand in urma sangele soldatilor lor si nesfarsite campuri minate. Factiunile mujahedine au luptat apoi intre ele pentru controlul unei tari devastate de razboi. Factiunea ultra-fundamentalista Taliban a castigat in 1996 lupta pentru putere si a instaurat un guvern teocratic. Talibanii s-au bazat financiar pe traficul de droguri… In 1999, 79% din cultura mondiala de opium se realiza in Afganistan. Talibanii au incurajat de asemenea productia domestica de heroina: oficiali ai Natiunilor Unite sustin ca 95% din heroina care ajunge in Europa provine din Afganistan.

In mai anul trecut [2001, n. AM], Statele Unite a virat talibanilor 43 milioane de dolari, felicitandu-i pentru presupusa suprimare a 90% din cultura de opium a tarii. Sursele secrete sustin ca in 1999, s-au cultivat cu canepa 225.000 acri, in timp ce in 2001 cifra a fost de doar 19.000.

Oficiali antidrog din SUA sustin ca talibanii au folosit heroina ca arma terorista. Ei sustin ca stocuri masive de heroina care exista in interiorul tarii sunt transportate spre Europa la preturi mici, si ca Osama Bin Laden a incercat fara succes sa creeze o forma foarte puternica, numita “lacrima lui Allah”, care ar fi fost raspandita in Occident ca arma biologica, provocand dependenta imediata si moartea.

In conditiile in care Statele Unite ia in serios razboiul sau impotriva drogurilor, este cel putin straniu sa observam ca se folosesc acum impotriva talibanilor de Alianta Nordului, una din factiunile mujahedine care a colaborat cu SUA, dar si cu talibanii, pentru infrangerea Uniunii Sovietice. Fortele Statelor Unite lucreaza cu Alianta Nordului pentru a ocupa orasele cheie. Totusi, aceste “aliante” sunt adanc implicate in productia si traficul cu heroina. Anul trecut, singurele parti ale Afganistanului care mai cultivau opium si produceau heroina, era cele controlate de Alianta Nordului.

Contradictiile si ironiile ce marcheaza razboiul impotriva drogurilor sunt evidentiate de esecurile politice ale Statelor Unite in Afganistan. Cu aproape doua decade in urma, guvernul american a angajat producatori si traficanti pentru a-i face “treaba murdara” impotriva rusilor. Persoanele la care presedintele Bush se refera acum numindu-i “cei rai”, erau pe atunci “luptatori pentru libertate” in opinia presedintelui Reagan si a lui Bush tatal, pe atunci vicepresedinte. In timp ce Reagan si Bush au deschis lupta globala antidrog, au inchis ochii la traficul si brutalitatile aliatilor lor afgani “luptatori pentru libertate.”

Pe deasupra, SUA s-a aliat cu Pakistanul, o alta tara care pana de curand a fost condamnata pentru sustinerea terorismului, detinerea de arme nucleare si traficul cu droguri.

Libertate pentru Afganistan

Guvernul SUA stie ca Alianta Nordica foloseste profiturile obtinute din vanzarea heroinei si hasisului pentru a finanta razboiul impotriva talibanilor. Lantul profitului include vanzarea hasisului Aliantei in cafenelele olandeze. La sfarsitul acestei “conducte” care aduce hasisul afgan in Olanda se afla proprietarii de cafenele care platesc 4000 dolari pe kilogram.

La “intersectia” comertului cu politica, hasisul afgan ajuns in Olanda este poate singurul drog pe care este imprimat un slogan revolutionar. Pe fiecare placa, cu litere aurii, sunt scrise cuvintele “Libertate pentru Afganistan”, sau “Libertate Afganistanului”. Aceste sloganuri sunt cartile de vizita ale Aliantei Nordului.

Insa majoritatea proprietarilor de cafenele, care se considera ei insisi specialisti in hasis, se tem sa-si asocieze numele cu aceste sloganuri. Unii olandezi presupun ca hasisul afgan finanteaza lupta Aliantei impotriva talibanilor, altii suspecteaza ca toate factiunile din Afganistan exporta hasis si heroina.

“Cumpararea hasisului afgan de la Alianta Nordica este o cale directa de a finanta lupta impotriva talibanilor”, declara unul dintre proprietarii de cafenea. “Daca vrem sa luptam impotriva terorismului, cea mai buna cale este aceea de a cumpara hasisul afgan.”

Un alt proprietar spune ca a cumparat hasis imprimat cu sloganurile Aliantei, “chiar daca se vinde mai greu si costa mai mult decat crede ca merita.” “Singura ratiune pe care am avut-o pana acum in aceasta afacere a fost aceea ca, pe cat vand mai multa marijuana, pe atat fac mai multi bani, iar produsele noastre devin mai populare”, spune acelasi proprietar. “Acum vad ca ar putea insemna mai mult de atat. Ne intrebam daca persoana de la care cumparam hasisul foloseste banii sa fabrice bombe, sau sa transporte heroina, sau sprijinim fermierii afgani? Ar trebui sa inchid oare ochii la politica si morala furnizorilor nostri? Multi dintre ei sunt criminali adevarati. Probabil ca aduc, pe langa hasis, si arme si droguri de mare risc. Nici nu stiu ce sa fac.”

Unii “patrioti” americani care si-au publicat pe internet opiniile despre etica geopolitica a Olandei, in privinta cafenelelor, dupa 11 septembrie, considera ca stiu ce trebuie sa faca afaceristii olandezi: posterele americane cheama la boicotarea multor varietati de hasis, special cele provenite din Maroc, Liban, India, Nepal si Afganistan, subliniind ca achizitionarea hasisului din aceste tari este un mod de a sprijini terorismul.

Seful DEA [la acea ora, n. AM] Asa Hutchinson, a afirmat ca comercializarea drogurilor ilegale sprijina terorismul, iar razboiul impotriva drogurilor este un razboi impotriva terorismului. Nou creatul Birou pentru Securitatea Interna (Office of Homeland Security) din SUA, reflecta eforturile interne din razboiul impotriva drogurilor, care incurajeaza americanii sa se spioneze intre ei. Biroul sfatuieste pe cetateni sa-si denunte vecinii care sunt prea linistiti, care nu se integreaza, care exprima sentimente progresiste… Sub puterea noilor legi care au trecut rapid prin Conges dupa 11 septembrie, guvernul poate actiona pe baza denunturilor cetatenilor, perchezitionand in secret locuinte, monitorizand email-uri si convorbiri telefonice, poate intercepta convorbiri fara mandat si poate tine in detentie oameni fara sa-i aresteze si fara o acuzatie probabila.

Unii consumatori americani de marijuana s-au amagit sa creada ca aceste masuri vor fi folosite doar impotriva musulmanilor si aliatilor lor, dar definitia guvernamentala a terorismului include nu doar fanatici ca Bin Laden, ci si activisti ecologisti, anti-globalizare si aparatori ai drepturilor civile.

Comentatorii americani care sustin ca achizitionarea hasisului din Orientul mijlociu ajuta terorismul au sfatuit europenii sa cumpere hasis local, sau sa si-l produca singuri. In raspuns la acest apel, cateva magazine olandeze au indepartat anumite varietati de hasis din meniu.

Marunteste si fumeaza

Proprietarul de cafenea si activistul pro-marijuana olandez Nol Van Schaik ne-a furnizat fotografiile care ilustreaza acest articol. Van Schaik, detinator al trei magazine de marijuana si al unui muzeu al canabisului in Haarlem, langa Amsterdam, spune ca boicotarea drogului ca protest impotriva terorismului e o idee prosteasca. “Boicotarea hasisului n-are sens”, spune Van Schaick, taind o placa invelita in celofan rosu. “Mult hasish vine din India sau alte tari. Si chiar daca este produs de musulmani, asta nu inseamna ca se incurajeaza terorismul. Toti musulmanii sunt teroristi? Oamenii care cred asta sunt rasisti.” Van Schaick spune ca hasisul ar trebuit vazut strict ca un produs “psihoactiv”. El spune ca cererea si oferta vor influenta productia, pretul si accesibilitatea si citeaza exemplul Libanului care a acceptat bani de la Statele Unite cu 15 ani in urma, bani pe care i-a folosit pentru distrugerea industriei hasisului din valea Bekka. Cultivatorii de cannabis au dat faliment atunci, insa anul trecut, au inceput din nou cultivarea plantelor in desertul libanez. Anul acesta, Olanda primeste primele transporturi din legendarul produs libanez dupa mai mult de zece ani!

Van Schank indeasa hasis afgan intr-o pipa olandeza pe care o aprinde. Hasisul “revolutionar” are o aroma distincta si efecte formidabile, dar nu e nici pe departe la fel de puternic sau aromat ca si “primero”, marfa marocana pe care am fumat-o impreuna cu o zi in urma. Cautand pe “aleile din dos” ale industriei olandeze a drogurilor usoare am dat peste un musulman care a recunoscut ca este implicat in aducerea hasisului in Olanda. Mi-a vorbit despre coruptia militarilor, a politiei si a oficialilor guvernamentali din cateva tari si despre implicatiile politico-economice in traficul de hasis.

“Afganilor le place hasisul si au camere si pipe speciale pentru fumat. Acolo nu e vorba doar de vanzare. Poti sa te duci in piete si magazine de profil sa-l cumperi, in special langa granita cu Pakistanul.” Tot el imi spune ca hasisul afgan si-a pierdut reputatia datorita faptului ca acum este doar un conglomerat de praf de rasini provenit de la tipuri diferite de plante. “Este inca mai puternic decat marijuana. Contine si putin praf, din cauza vantului, dar este o planta de desert. Cu razboiul acesta, s-ar putea sa nu mai putem obtine multa vreme de acum incolo.”

Omul parea trist si cinic cand l-am intrebat despre efectele razboiului impotriva Afganistanului si a hasisului afgan. SUA tocmai anuntase intentia de a bombarda culturile de opiu, iar omul se temea ca si plantatiile de cannabis vor fi lovite de asemenea. “Este o tara tribala, de care lumea isi bate joc pentru ca nu o intelege. Talibanii au fost buni sa ucida comunisti, dar nu sunt destul de buni sa conduca tara. Alianta Nordului nu e cu nimic superioara. Familia lui Bin Laden este prietena familiei Bush. Au colaborat impreuna in trecut, ca apoi sa se urasca. Cine stie ce se petrece de fapt? Tarilor mari le place sa foloseasca pe cei mici drept teren de antrenament. Inteleptul care fumeaza hasis spune ca toti sunt vicleni. Nu conteaza. Daca supravietuim iernilor si zapezilor, se va planta mai mult cannabis, anul viitor. Iar in Olanda se va fuma mai mult hasis Afgan.”

Republicat dupa Cannabis Culture Magazine, Canada. Traducere si adaptare de Angela Tocila.