Tille Albert *

Globalizarea nu este marele Satan care saraceste pe cei saraci. Dar ea nu aduce profit decit celor bogati. O constatare care scapa anlizelor Bancii Mondiale si ale FMI. Un economist trage semnalul de alarma.

ADEVRSARII INVERSUNATI ai globalizarii se inseala. Saracii planetei nu au devenit mai saraci. In sprijinul unei noi analize statistice foarte exacte, profesorul britanic Robert Wade ajunge la concluzia ca evolutia recenta a economiei la scara planetara nu a afectat nivelul de viata al celor mai saraci. Dar FMI, Banca Mondiala si alte organizatii economice internationale se inseala de asemenea. Statisticile oficiale incerca sa demonstreze ca globalizarea aduce profituri intregii omeniri, celor din lumea a treia ca si tarilor bogate. Este adevarat, daca se compara veniturile medii. Dar aceste medii sint inselatoare. Ele ascund diferente enorme intre bogati si saraci in interiorul tarilor.

Zona urbana si zona rurala

China si India furnizeaza un exemplu frapant. In aceste tari imense, care cuprind 40% din populatia globului, regiunile urbane se imbogatesc cu o viteza vertiginoasa. Nivelul de viata a ajuns la acela al Rusiei. Aceste performante depasesc media nationala. Dar vastele zone rurale nu progreseaza deloc. Si mai rau, hoarda saracilor se mareste odata cu cresterea populatiei. Cei foarte saraci nu devin mai saraci, ci mai numerosi!

In tarile africane, diferenta apare intre societatea traditionala si privilegiatii regimului, care se plimba in Mercedes si afiseaza un lux occidental. Citind statisticile profesorului Wade (stabilite pe o perioada de 6 ani in timpul anilor 90), constatam ca 85% din locuitorii planetei nu au profitat deloc de prosperitatea mondiala a acestor ani fericiti.

Semnalul verde al elitelor

Conducatorii lumii a treia sint in favoarea globalizarii organizata dupa modelul propus de natiunile bogate. De aceea, organizatiile economice internationale gasesc un acord larg in jurul doctrinei lor liberale. Ca dovada, China a solicitat aprig si a obtinut intrarea sa in OMC, o veste buna pentru privilegiatii urbani. Dar numai pentru ei. Pentru profesorul Wade, aceasta globalizare care adinceste inegalitatile este un mecanism periculos. Precum incalzirea planetei, ale carei efecte invizibile vor fi catastrofale in viitor, inegalitatile in crestere vor deveni din punct de vedere social si politic, explozive. Indicii de furtuna exista. Tarile cu cele mai multe inegalitati sint deasemenea cele mai instabile si cele mai violente. Saracimea care, in strada si prin mass-media invata sa cunoasca deliciile societatii de consum occidentale, nu vrea decit sa migreze spre tarile bogate. Globalizarea a deschis frontierele serviciilor si bunurilor. In ciuda tuturor barajelor politiei, ea nu poate sa opreasca circulatia persoanelor.

Dilema liberala

Constatarea, greu de contestat, deranjeaza mondialistii. Saptaminalul britanic The Economist, care reproduce studiul profesorului Wade, recunoaste ca ginditorii liberali de la Banca mondiala si din alte parti au considerat mult timp ca dezvoltarea diminueaza saracia, ca un sistem care mareste global bogatia mondiala este un sistem bun. Ei au omis sa ia in considerare inegalitatile distrugatoare ale coeziunii sociale. Si atunci, trebuie sa frinam globalizarea pentru a evita crearea inegalitatilor? Publicatia liberala estimeaza ca nu trebuie sa-i impiedicam pe cei bogati sa devina si mai bogati prin intermediul globalizarii.

Dimpotriva, trebuie sa-i ajutam pe saraci sa scape de saracie. Un program atragator, dar destul de vag. Sa-l punem in discutie de urgenta in organizatiile internationale.

Tille Albert este ziarist la publicatia elvetiana “Domaine Public”. Traducere si adaptare de Stefan Bocioaca.